{"id":11489,"date":"2022-06-26T19:13:36","date_gmt":"2022-06-26T16:13:36","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=11489"},"modified":"2022-06-30T23:41:08","modified_gmt":"2022-06-30T20:41:08","slug":"calitatea-educatiei-si-dezvoltarea-profesionala-a-cadrelor-didactice-studiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/calitatea-educatiei-si-dezvoltarea-profesionala-a-cadrelor-didactice-studiu","title":{"rendered":"Calitatea educa\u021biei \u0219i dezvoltarea profesional\u0103 a cadrelor didactice (Studiu)"},"content":{"rendered":"

Calitatea pred\u0103rii este determinat\u0103 de preg\u0103tirea profesorilor. Conform principiilor europene comune privind competen\u021bele profesorilor \u0219i calific\u0103rile acestora, profesia didactic\u0103 trebuie s\u0103 se bazeze pe o calificare \u00eenalt\u0103, de nivel superior, care s\u0103 asigure personalului didactic o cunoa\u0219tere profund\u0103 a disciplinei, \u00eenalte cuno\u0219tin\u021be pedagogice, competen\u021be de orientare \u0219i sprijinire a elevilor \u0219i \u00een\u021belegerea dimensiunii sociale \u0219i culturale a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului. Un \u00eenalt profil al cadrului didactic s-a conturat \u00een condi\u021biile de pandemie. Pe l\u00e2ng\u0103 accentuarea competen\u021bei \u0219tiin\u021bifice, de specialitate, a preg\u0103tirii psihopedagogice \u0219i psihosociale, s-a impus o asigurare a flexibilit\u0103\u021bii comportamentului profesorului, pentru a favoriza o adaptare rapid\u0103, supl\u0103 \u0219i cu efecte pozitive asupra form\u0103rii personalit\u0103\u021bii elevilor. Familiarizarea acestora cu specificul activit\u0103\u021bilor de consiliere, care l\u0103rgesc orizontul profesional \u0219i dezvolt\u0103 competen\u021be psihosociale absolut necesare, \u00eencurajeaz\u0103 autocunoa\u0219terea \u0219i intercunoa\u0219terea \u0219i favorizeaz\u0103 autoeduca\u021bia. Acestor competen\u021be li se adaug\u0103 alte dou\u0103, mai generale, privind cooperarea \u015fi interac\u021biunea, pe de o parte, \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea continu\u0103, pe de alt\u0103 parte. <\/p>\n

Ini\u021biativele europene privind calitatea educa\u021biei \u0219i, implicit, dezvoltarea profesional\u0103 a cadrelor didactice, traseaz\u0103 o serie de direc\u021bii comune de evolu\u021bie pe termen lung, cum sunt cele 8 competen\u021be cheie UE, introduse \u00een noua Lege a Educa\u021biei din Rom\u00e2nia nr.1\/2011: \u201e1) comunicarea \u00een limba matern\u0103; 2) comunicarea \u00een limbi str\u0103ine; 3) competen\u021bele \u00een domeniul matematicii \u0219i competen\u021bele de baz\u0103 \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tehnologie; 4) competen\u021bele informatice; 5) capacitatea de a \u00eenv\u0103\u021ba procesul de \u00eenv\u0103\u021bare; 6) competen\u021bele sociale \u0219i civice; 7) spiritul de ini\u021biativ\u0103 \u0219i antreprenoriat; 8) con\u0219tiin\u021ba \u0219i expresia cultural\u0103\u201d [1, p. 3]. Cele mai importante ini\u0163iative europene \u00een privin\u0163a calit\u0103\u0163ii educa\u0163iei s-au derulat la nivelul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior \u015fi al educa\u0163iei \u015fi form\u0103rii profesionale. \u00cen domeniul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior, declara\u0163ia de la Bologna, semnat\u0103 de mini\u015ftrii educa\u0163iei din 29 de \u0163\u0103ri europene pe 19 iunie 1999, a declan\u015fat procesul de creare a Ariei Europene a \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului Superior (EHEA), care urm\u0103re\u015fte s\u0103 fac\u0103 educa\u0163ia european\u0103 \u201emai compatibil\u0103 \u015fi comparabil\u0103, mai competitiv\u0103 \u015fi mai atractiv\u0103 pentru cet\u0103\u0163enii proprii \u015fi pentru cei de pe alte continente\u201d [3, p. 87].<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, instrumentele de asigurare a calit\u0103\u0163ii \u00een EFP (Educa\u021bie \u0219i Formare Profesional\u0103) s-au implementat la nivel normativ, prin ordin de ministru (Ordin nr. 4889\/2006 privind generalizarea instrumentelor de asigurare a calit\u0103\u0163ii \u00een IPT \u2013 \u00eenlocuit cu Ordinul nr. 6308\/2008), care au implementat Manualul de autoevaluare \u015fi Manualul de inspec\u0163ie (cu procedurile aferente). \u00cen martie 2006, a fost creat Grupul Na\u0163ional de Asigurare a Calit\u0103\u0163ii \u00een Educa\u0163ia \u015fi Formarea Profesional\u0103 (GNAC), ca punct na\u0163ional de referin\u0163\u0103 al re\u0163elei ENQA-VET (Re\u0163eaua European\u0103 de Asigurare a Calit\u0103\u0163ii \u00een Educa\u0163ie \u015fi Formare Profesional\u0103, 2004-2009, devenit\u0103 EQA-VET din 2010).<\/p>\n

Un alt document european important, care cuprinde referiri explicite la sistemele de management al calit\u0103\u0163ii pentru tot ce \u00eenseamn\u0103 educa\u0163ie \u015fi formare stabile\u015fte principiile generale ale calit\u0103\u0163ii, aplicabile nu doar \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului profesional \u015fi tehnic, ci \u015fi educa\u0163iei generale, form\u0103rii profesionale continue \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior, este Recomandarea Parlamentului \u015fi a Consiliului European privind constituirea unui Cadru Comun European al Calific\u0103rilor (EQF). Documentele privind EQF propun o serie de principii ale asigur\u0103rii calit\u0103\u0163ii \u00een educa\u0163ie \u015fi formare \u2013 acestea fiind cele avute \u00een vedere \u00een documentele \u015fi propunerile ARACIP. Principalul merit al Legii calit\u0103\u0163ii educa\u0163iei, aprobat\u0103 prin Ordonan\u0163a de Urgen\u0163\u0103 Nr. 75\/12 iulie 2005, la r\u00e2ndul ei aprobat\u0103 prin Legea Nr. 87\/2006, este crearea un cadru na\u0163ional unitar pentru asigurarea calit\u0103\u0163ii, pentru tot ce \u00eenseamn\u0103 educa\u0163ie \u015fi formare profesional\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior \u015fi \u00een cel preuniversitar.<\/p>\n

Rom\u00e2nia este printre pu\u0163inele \u0163\u0103ri membre ale Uniunii Europene care \u015fi-a definit un sistem de calitate pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar general, fapt dovedit de interesul cu care a fost \u00eent\u00e2mpinat at\u00e2t sistemul nostru legislativ (lege, standarde, metodologii), c\u00e2t \u015fi practica evalu\u0103rii, de c\u0103tre partenerii ARACIP \u00een diferite proiecte interna\u021bionale.<\/p>\n

Calitatea pred\u0103rii este determinat\u0103 de preg\u0103tirea profesorilor.<\/p><\/blockquote>\n

Conform principiilor europene comune privind competen\u021bele profesorilor \u0219i calific\u0103rile acestora, profesia didactic\u0103 trebuie s\u0103 se bazeze pe o calificare \u00eenalt\u0103, de nivel superior, care s\u0103 asigure personalului didactic o cunoa\u0219tere profund\u0103 a disciplinei, \u00eenalte cuno\u0219tin\u021be pedagogice, competen\u021be de orientare \u0219i sprijinire a elevilor \u0219i \u00een\u021belegerea dimensiunii sociale \u0219i culturale a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

Scopul studiului nostru const\u0103 \u00een stabilirea corela\u021biei dintre calitatea educa\u0163iei \u015fi dezvoltarea profesional\u0103 a cadrelor didactice \u015fi elaborarea \u0219i valorificarea programului de autoeduca\u021bie ca strategie de dezvoltare personal\u0103 a cadrului didactic. Obiectivele urm\u0103rite au fost:<\/p>\n

1. Cunoa\u015fterea noilor ini\u0163iative europene \u00een privin\u0163a calit\u0103\u0163ii educa\u0163iei;
\n2. Stabilirea corela\u021biei dintre calitatea educa\u0163iei \u015fi dezvoltarea profesional\u0103 a cadrelor didactice;
\n3. Elaborarea \u0219i valorificarea programului de autoeduca\u021bie ca strategie de dezvoltare personal\u0103 a cadrului didactic.<\/p>\n

Investiga\u021bia pedagogic\u0103 s-a desf\u0103\u0219urat cu participarea online pe platforma Google Classroom \u015fi pe re\u0163eaua de socializare Facebook, grupul \u00cenv\u0103\u0163\u0103tori.ro, \u201eo comunitate a cadrelor didactice de pretutindeni\u201d, facebook.com\/groups\/21840.\u00a0 Au participat 193 de cadre didactice \u0219i 51 de p\u0103rin\u021bi ai elevilor din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, \u00een aprilie 2021.<\/p>\n

Pentru elaborarea \u0219i valorificarea programului de autoeduca\u021bie, ca strategie de dezvoltare personal\u0103 a cadrului didactic, am realizat investigarea pe baz\u0103 de\u00a0 chestionar pe un e\u0219antion compus din dou\u0103 grupe: cadre didactice \u015fi p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n

Unul din itemii chestionarului adresat cadrelor didactice vizeaz\u0103 alia\u0163ii acestora \u00een activit\u0103\u0163ile cu elevii: p\u0103rin\u0163ii, colegii de catedr\u0103, managerul unit\u0103\u0163ii \u015fcolare, propria experien\u0163\u0103 sau elevul, ca personalitate. (Figura 1). Rezultatul investiga\u0163iei eviden\u0163iaz\u0103 importan\u0163a \u00eencrederii \u00een propria experien\u0163\u0103 a profesorului implicat direct \u00een actul educa\u0163ional (46,11%), dar \u015fi al elevului, ca personalitate (42,48%). P\u0103rin\u0163ii elevilor \u015fi colegii de catedr\u0103 disput\u0103 locul 3 al ierarhiei, pe ultima treapt\u0103 fiind managerul \u015fcolii.<\/p>\n

\"Figura

Figura 1. Alia\u021bii profesorilor \u00een activit\u0103\u021bile cu elevii<\/p><\/div>\n

Itemul corespunz\u0103tor din chestionarul p\u0103rin\u0163ilor indic\u0103 o importan\u0163\u0103 major\u0103 a rela\u0163iei dintre \u015fcoal\u0103 \u015fi familie (Figura 2). Atunci c\u00e2nd vorbim de crizele legate de educa\u0163ie ale copiilor, p\u0103rin\u0163ii se bazeaz\u0103 pe membrii familiei \u015fi \u00een acea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u015fi pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul (dirigintele) copilului lor (54,9%). Doar 33,3% i\u015fi rezolv\u0103 problemele \u00een cerc restr\u00e2ns (p\u0103rinte\/copil), 13,7% apeleaz\u0103 la ceilal\u0163i profesori de la clas\u0103 \u015fi 1,9% ajung la director.<\/p>\n

\"Figura

Figura 2. Reac\u021biile copiilor fa\u021b\u0103 de \u0219coal\u0103<\/p><\/div>\n

\u021ain s\u0103 specific faptul c\u0103 multe probleme de bullying<\/em> sau refuz se petrec la clasele primare \u00een timpul orelor celorlal\u021bi profesori, de sport, religie sau limb\u0103 englez\u0103. De cele mai multe ori dirigintele\/ \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul clasei este total surprins de reac\u021biile unor elevi ce nu ridic\u0103 probleme la orele sale, \u00een timp ce la celelalte ore sunt recalcitran\u021bi, nu respect\u0103 regulile de comportament, nu se prezint\u0103 la cursuri sau sunt violen\u0163i verbal, uneori \u015fi fizic (la sport). \u00cen aceste cazuri p\u0103rin\u0163ii discut\u0103 cu profesorii direct implica\u0163i (13,8%).<\/p>\n

C\u00e2nd vine vorba de modelele oferite copiilor (Itemul 4), (Figura 3) cadrele didactice se ofer\u0103 drept pilde de urmat (31,6%), sau apeleaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd la modelul de personalit\u0103\u021bi marcante din diferite domenii ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi artei (30,6%),\u00a0 \u00een al doilea r\u00e2nd la personaje din filme, c\u0103r\u0163i, desene animate etc. (32,6%),\u00a0 iar \u00een al treilea r\u00e2nd pe persoane cunoscutelor (fo\u015fti elevi ai \u015fcolii, rude sau membri ai comunit\u0103\u0163ii) (30,6%). Exemplele de modele negative sunt luate de pe re\u0163elele de socializare \u015fi din r\u00e2ndul vedetelor TV (29%), 26% cot\u00e2nd acest sector pe ultima treapt\u0103 a op\u0163iunilor.<\/p>\n

\"Figura

Figura 3. Modelele oferite de profesori<\/p><\/div>\n

P\u0103rin\u021bii consider\u0103 cadrele didactice modele demne de urmat, \u00een raport de 47,1%, iar modelele oferite din r\u00e2ndul membrilor familiei de\u0163in o pondere destul de mare, de 43,1% (Figura 4).<\/p>\n

\"Figura

Figura 4. Modelele oferite de p\u0103rin\u021bi<\/p><\/div>\n

Influen\u0163a p\u0103rin\u0163ilor \u00een acest domeniu este esen\u0163ial\u0103 \u015fi de bun augur. \u00cen ciuda a\u015ftept\u0103rilor, modelele din r\u00e2ndul vedetelor TV este de doar 11,8%, ceea ce demonstreaz\u0103 c\u0103 apetitul pentru astfel de modele le apar\u0163ine exclusiv copiilor. P\u0103rin\u0163ii recomand\u0103 personalit\u0103\u0163i din diferite domenii \u00een propor\u0163ie de 39,2% \u015fi personaje din c\u0103r\u0163i \u015fi filme (31,4%).<\/p>\n

Itemul 5 din ambele chestionare (Figura 5 \u0219i Figura 6) se refer\u0103 la r\u0103spunsul profesorului la nevoile copiilor: 35,3% dintre p\u0103rin\u0163i consider\u0103 c\u0103 profesorii \u00eei \u00een\u0163elege nevoile copilului s\u0103u \u015fi \u00eei d\u0103 teme diferen\u0163iate, \u00een timp ce 9,8% consider\u0103 c\u0103 nevoile copilului nu sunt cunoscute de profesorul clasei, ba chiar c\u0103 acesta nu este preocupat de aceste nevoi (2%). Rata de 52,9% indic\u0103 o recunoa\u015ftere a implic\u0103rii active a cadrelor didactice fa\u0163\u0103 de nevoile copiilor lor.<\/p>\n

\"Figura

Figura 5. R\u0103spunsul la nevoile copilului (Opiniile p\u0103rin\u021bilor)<\/p><\/div>\n

Observ\u0103m c\u0103 profesorii, \u00een marea lor majoritate, sunt interesa\u0163i\u00a0 \u015fi vin \u00een \u00eent\u00e2mpinarea acestor nevoi, fie prin activit\u0103\u0163i \u015fi teme diferen\u0163iate (24,4%), fie la nivel empatic, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-i (31,6%), fie oferind ajutor, f\u0103r\u0103 a atrage aten\u0163ia celorlal\u0163i elevi, care pot deveni invidio\u015fi sau chiar r\u0103ut\u0103cio\u015fi (44%).<\/p>\n

\"Figura

Figura 6. R\u0103spunsul la nevoile copilului (Opiniile profesorilor)<\/p><\/div>\n

Itemul 6 se refer\u0103 la modalitatea de prezentare a rezultatelor copilului de c\u0103tre cadrele didactice (Figura 7): 94,3% dintre profesori consider\u0103 c\u0103 prezint\u0103 p\u0103rin\u0163ilor situa\u0163ia \u015fcolar\u0103 a copilului lor strict legat de progresul individual al acestuia, foarte rar comparativ cu nivelul mediu general (2,6%) sau nu discut\u0103 situa\u0163ia individual\u0103 (2,6%), mai ales din cauza neprezent\u0103rii p\u0103rin\u0163ilor la convorbirile individuale programate sau incognito.<\/p>\n

\"Figura

Figura 7. Modul de prezentare a rezultatelor copilului (Opiniile profesorilor)<\/p><\/div>\n

P\u0103rin\u0163ii au o cu totul alt\u0103 percep\u0163ie a acestei probleme: 49% consider\u0103 c\u0103 sunt informa\u0163i strict legat de progresul individual al copilului \u00een cadrul convorbirilor individuale organizate, 23,5%\u00a0 apreciaz\u0103 c\u0103 informa\u0163i de rezultatele copilului \u00een\u00a0 raportat cu ceilal\u0163i copii din clas\u0103 (e mai bun\/slab dec\u00e2t X) \u015fi 15,7% percep informa\u0163iile ca fiind prezentate \u00een compara\u0163ie cu nivelul mediu general al elevilor din clas\u0103 (e \u00een categoria elevilor buni, medii sau slabi). 23,5% recunosc c\u0103 nu au discu\u0163ii individuale cu dirigintele\/ \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul copilului \u015fi particip\u0103 doar la \u015fedin\u0163ele cu p\u0103rin\u0163ii, unde nu se discut\u0103 situa\u0163ii individuale, ci doar rezultate generale la teste sau evalu\u0103ri, p\u0103rin\u0163ii raport\u00e2ndu-se direct la grupurile de nivel \u00een func\u0163ie de rezultatele particulare.<\/p>\n

\"Figura

Figura 8. Modul de prezentare a rezultatelor copilului (Opiniile p\u0103rin\u021bilor)<\/p><\/div>\n

Colaborarea cu p\u0103rin\u0163ii face parte din \u00eendatoririle profesionale ale profesorului din mai multe considerente: pentru c\u0103 sunt parte a educa\u0163iei copiilor lor, al\u0103turi de profesori cre\u00e2nd un parteneriat; sunt considera\u0163i beneficiari ai procesului educa\u0163ional, ca reprezentan\u0163i legali ai elevilor; contribuie la ameliorarea eficacit\u0103\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului prin cooperarea \u00eentre \u015fcoal\u0103 \u015fi familie.<\/p>\n

Un \u00eenalt profil al cadrului didactic s-a conturat \u00een condi\u021biile de pandemie. Pe l\u00e2ng\u0103 accentuarea competen\u021bei \u0219tiin\u021bifice, de specialitate, a preg\u0103tirii psihopedagogice \u0219i psihosociale, s-a impus o asigurare a flexibilit\u0103\u021bii comportamentului profesorului, pentru a favoriza o adaptare rapid\u0103, supl\u0103 \u0219i cu efecte pozitive asupra form\u0103rii personalit\u0103\u021bii elevilor. Familiarizarea acestora cu specificul activit\u0103\u021bilor de consiliere, care l\u0103rgesc orizontul profesional \u0219i dezvolt\u0103 competen\u021be psihosociale absolut necesare, \u00eencurajeaz\u0103 autocunoa\u0219terea \u0219i intercunoa\u0219terea \u0219i favorizeaz\u0103 autoeduca\u021bia.<\/p>\n

Acestor competen\u0163e li se adaug\u0103 alte dou\u0103, mai generale, privind cooperarea \u015fi interac\u0163iunea, pe de o parte, \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area continu\u0103, pe de alt\u0103 parte.<\/p>\n

Legea Educa\u0163iei Na\u0163ionale nr. 1\/2011[2] prevede evaluarea profesorilor de c\u0103tre elevi prin intermediul unei fi\u015fe de feedback, semestrial, sub forma unui chestionar anonim cu scopul \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii activit\u0103\u0163ii la clas\u0103. Rezultatele chestionarului sunt validate de Consiliul de Administra\u0163ie \u015fi se constituie ca anex\u0103 a fi\u015fei de autoevaluare a cadrului didatic.<\/p>\n

Profesia didactic\u0103 trebuie plasat\u0103 \u00een contextul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii pe tot parcursul vie\u021bii. O \u00eenalt\u0103 recunoa\u0219tere o reprezint\u0103 faptul c\u0103 profesia didactic\u0103 este considerat\u0103 o profesie nobil\u0103. Procesul de autoformare \u0219i dezvoltare profesional\u0103 se bazeaz\u0103 pe dezvoltarea personal\u0103, iar nivelul profesional are ca izvor nivelul de aspira\u021bie individual \u0219i de grup.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n

1. Comisia Comunit\u0103\u021bilor Europene. Competen\u021be cheie pentru o lume \u00een curs de schimbare. Bruxelles: 2009. [online]. 13 p. Disponibil: https:\/\/eur-lex.europa.eu\/LexUriServ\/LexUriServ.do?uri=COM:2009:0640:FIN:RO:PDF<\/a>
\n2. LEGEA EDUCA\u021aIEI NA\u021aIONALE, Nr. 1\/2011 din 5 ianuarie 2011. [online].\u00a0 \u00cen Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011 cu data intr\u0103rii \u00een vigoare 09.februarie 2011. 200 p.:
\nhttps:\/\/www.edu.ro\/sites\/default\/files\/_fi%C8%99iere\/Minister\/2017\/legislatie%20MEN\/Legea%20nr.%201_2011_actualizata2018.pdf<\/a>
\n3. \u0218ERB\u0102NESCU, L. Formarea profesional\u0103 a cadrelor didactice \u2013 repere pentru managementul carierei. Bucure\u0219ti: Editura Printech, 2011. 234 p. [online] . Disponibil: https:\/\/researchgate.net\/publication\/301823079<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Calitatea pred\u0103rii este determinat\u0103 de preg\u0103tirea profesorilor. Conform principiilor europene comune privind competen\u021bele profesorilor \u0219i calific\u0103rile acestora, profesia didactic\u0103 trebuie s\u0103 se bazeze pe o calificare \u00eenalt\u0103, de nivel superior, care s\u0103 asigure personalului didactic o cunoa\u0219tere profund\u0103 a disciplinei, … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1237,903,800,777,921],"tags":[1509],"class_list":["post-11489","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cadre-didactice","category-cercetare","category-dezvoltare-profesionala","category-politici-educationale","category-sistem-de-invatamant","tag-liliana-stefanica"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11489","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11489"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11489\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11552,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11489\/revisions\/11552"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11489"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11489"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11489"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}