{"id":11568,"date":"2022-07-15T22:21:56","date_gmt":"2022-07-15T19:21:56","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=11568"},"modified":"2022-07-30T09:08:48","modified_gmt":"2022-07-30T06:08:48","slug":"metoda-experimentului-ca-modalitate-de-satisfacere-a-curiozitatilor-si-nevoilor-de-invatare-ale-copilului-prescolar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/metoda-experimentului-ca-modalitate-de-satisfacere-a-curiozitatilor-si-nevoilor-de-invatare-ale-copilului-prescolar","title":{"rendered":"Metoda experimentului ca modalitate de satisfacere a curiozit\u0103\u021bilor \u0219i nevoilor de \u00eenv\u0103\u021bare ale copilului pre\u0219colar"},"content":{"rendered":"<p>Acest articol aduce \u00een prim plan experimentul ca metod\u0103 de cunoa\u0219tere a lumii \u00eenconjur\u0103toare perceput\u0103 de copilul pre\u0219colar, el fiind actorul principal \u00een descoperirea fenomenelor petrecute \u00een natur\u0103, \u00eenv\u0103\u021bare bazat\u0103 pe conceptul \u201elearning by doing\u201d. Am exemplificat prin c\u00e2teva experimente desf\u0103\u0219urate cu copiii la grup\u0103 metoda\/ procedeul prin care se pot desf\u0103\u0219ura activit\u0103\u021bile de cunoa\u0219tere a mediului, de crea\u021bie, de educa\u021bie pentru s\u0103n\u0103tate, altfel dec\u00e2t printr-o simpl\u0103 convorbire sau lectur\u0103 dup\u0103 imagini, copiii fiind pu\u0219i \u00een postura de a \u00eenv\u0103\u021ba prin descoperire. <!--more--><\/p>\n<blockquote><p>\u201eExperimentul este calea spre reu\u0219it\u0103.\u201d &#8211; Einstein<\/p><\/blockquote>\n<p>Prin activit\u0103\u021bile fundamentale de joc, explorare \u0219i experimentare desf\u0103\u0219urate cu grupa de copii, ace\u0219tia pot explora tot ceea ce \u00eei \u00eenconjoar\u0103 sau le st\u00e2rne\u0219te interesul: fenomenele naturii, circuitul apei \u00een natur\u0103, universul, diferite transform\u0103ri ale obiectelor, plante, aerul etc.\u00a0Experimentul direct sau indirect, ca metod\u0103 de explorare a lumii \u00eenconjur\u0103toare, dezvolt\u0103 spiritul de observa\u021bie, de investigare, dar \u0219i capacitatea de a \u00een\u021belege unele fenomene, av\u00e2nd astfel o important\u0103 valoare formativ\u0103.<\/p>\n<p>Potrivit lui Ioan Cerghit, experimentul este definit ca: \u201eo observa\u021bie provocat\u0103, o ac\u021biune de c\u0103utare, de \u00eencercare, de g\u0103sire de dovezi, de legit\u0103\u021bi, este o provocare inten\u021bionat\u0103, \u00een condi\u021bii determinate (instala\u021bii, dispozitive, materiale corespunz\u0103toare, etc), a unui fenomen, \u00een scopul observ\u0103rii comportamentului lui, al \u00eencerc\u0103rii raporturilor de cauzalitate, al descoperirii esen\u021bei acestuia, al verific\u0103rii unor ipoteze\u201d.<\/p>\n<p>Conform curriculumului pentru educa\u021bie timpurie din 2019, finalit\u0103\u021bile educa\u021biei timpurii au \u00een vedere o abordare holistic\u0103, viz\u00e2nd cinci domenii ale dezvolt\u0103rii copilului: dezvoltarea fizic\u0103, s\u0103n\u0103tate \u0219i igien\u0103 personal\u0103, dezvoltarea socio-emo\u021bional\u0103, dezvoltarea cognitiv\u0103 \u0219i cunoa\u0219terea lumii, dezvoltarea limbajului \u0219i capacit\u0103\u021bi \u0219i aptitudini de \u00eenv\u0103\u021bare. Putem folosi experimentul ca metod\u0103 de dezvoltare a tuturor acestor laturi.<\/p>\n<p>De exemplu, pentru domeniul dezvoltare, s\u0103n\u0103tate \u0219i igien\u0103 personal\u0103, am folosit la grup\u0103 experimentul \u201eCum m\u0103 feresc de microbi\u201d. \u00centr-un vas am pus ap\u0103 \u0219i piper m\u0103cinat (pentru a imita bacteriile, murd\u0103ria), iar \u00eentr-un pahar am turnat s\u0103pun lichid. Am \u00eendrumat copiii s\u0103 introduc\u0103 degetul \u00een vasul cu ap\u0103, iar ace\u0219tia au observat c\u0103 degetele au devenit murdare (piperul s-a lipit pe deget). Am orientat copiii spre paharul cu s\u0103pun, au introdus degetele acolo, apoi \u00een vasul cu ap\u0103 \u0219i piper. Copiii au observat cum piperul s-a dep\u0103rtat de deget. \u00cen acest mod, ei au \u00eenv\u0103\u021bat, prin metoda \u201elearning by doing\u201d, c\u0103 apa \u0219i s\u0103punul ne protejeaz\u0103 de bacterii \u0219i c\u0103 trebuie s\u0103 p\u0103str\u0103m m\u00e2inile curate pentru a nu ne \u00eemboln\u0103vi, form\u00e2ndu-\u0219i astfel deprinderea de p\u0103strare a igienei personale. Prin metoda experimentului cre\u0103m astfel experien\u021be de \u00eenv\u0103\u021bare \u00een care copilul particip\u0103 activ, aplic\u00e2nd la grup\u0103 principiul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii active \u0219i dezvolt\u00e2nd pre\u0219colarilor abilitatea de a \u00een\u021belege rela\u021biile dintre obiecte, fenomene.<\/p>\n<p>Dou\u0103 dimensiuni ale dezvolt\u0103rii sunt men\u021bionate \u00een curriculum la domeniul dezvoltare cognitiv\u0103 \u0219i cunoa\u0219terea mediului: rela\u021bii, opera\u021bii \u0219i deduc\u021bii logice din mediul apropiat; caracteristici structurale \u0219i func\u021bionale ale lumii \u00eenconjur\u0103toare. Astfel, copilul va manifesta o serie de comportamente la finalul perioadei pre\u0219colare, printre care enumer\u0103m: compar\u0103 experien\u021be, ac\u021biuni, fenomene, rela\u021bii din mediul apropiat; realizeaz\u0103 ac\u021biuni simple de investigare a mediului, folosind instrumente \u0219i metode specifice; identific\u0103 \u0219i valorific\u0103 unele caracteristici ale lumii vii, ale P\u0103m\u00e2ntului \u0219i Spa\u021biului. Experimentele concepute la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 pot lua forma jocului, c\u0103ci aceasta este perioada prin care copilul \u00eenva\u021b\u0103 prin joc \u0219i joac\u0103. \u00cenv\u0103\u021b\u00e2nd prin descoperire, sunt satisf\u0103cute astfel curiozit\u0103\u021bile copiilor, dezvolt\u00e2ndu-le capacitatea de observare, a g\u00e2ndirii logice \u0219i rezolvarea de probleme privind cunoa\u0219terea \u0219i \u00een\u021belegerea lumii.<\/p>\n<p>Experimentul \u0219tiin\u021bific sau de amuzament este o activitate pl\u0103cut\u0103, \u00een care pre\u0219colarii se confrunt\u0103 cu diverse fenomene \u0219i se joac\u0103 cu natura.<\/p>\n<p>Prin intermediul experimentului \u201eCurcubeul cu bomboane\u201d, copiii descoper\u0103 faptul c\u0103 anumite substan\u021be solide (bomboane) se dizolv\u0103 \u00een alte substan\u021be lichide (apa). Folosind bomboane colorate, copiii observ\u0103 totodat\u0103 \u0219i culorile curcubeului. Prin experimente precum \u201eBalonul zbur\u0103tor\u201d sau \u201eNe juc\u0103m cu evantaiul\u201d, pre\u0219colarii \u00ee\u0219i \u00eembog\u0103\u021besc cuno\u0219tin\u021bele cu privire la existen\u021ba \u0219i propriet\u0103\u021bile aerului, concluzion\u00e2nd c\u0103 v\u00e2ntul este o mi\u0219care a aerului.<\/p>\n<p>Pentru a realiza experimentele, materialul didactic se poate constitui cu elemente din natur\u0103. Astfel, putem folosi flori, frunze, ap\u0103, ghea\u021b\u0103 sau diferite alimente precum floricele de porumb, stafide, bomboane, materiale care ne sunt la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u0219i pe care le integr\u0103m \u00een activitate, copiii put\u00e2nd descoperi modific\u0103rile petrecute, fiind totodat\u0103 un \u00eendemn la explorare \u0219i \u00eentr-un mediu nonformal. Se pune accent pe verbe de ac\u021biune (\u201ea face\u201d, \u201ea explora\u201d, \u201ea descoperi\u201d, \u201ea produce\u201d), st\u00e2rnind curiozitatea \u0219i interesul copilului de a \u00eenv\u0103\u021ba prin descoperire.<\/p>\n<p>Voi exemplifica printr-un experiment foarte simplu, cu material didactic minim,\u00a0 modalitatea prin care copiii \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219esc no\u021biunea de poluare. Am numit experimentul \u201eNe juc\u0103m, flori color\u0103m\u201d, iar materialele pe care le-am folosit au fost dou\u0103 borcane cu ap\u0103, colorant alimentar sau cerneal\u0103 \u0219i crizanteme sau garoafe albe. Am solicitat unui copil s\u0103 pun\u0103 ap\u0103 \u00een dou\u0103 borcane, iar \u00eentr-unul din ele s\u0103 adauge cerneal\u0103. A a\u0219ezat apoi crizanteme \u00een cele dou\u0103 borcane, \u0219tiind, dintr-un experiment anterior, c\u0103 plantele au nevoie de ap\u0103 ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Dup\u0103 dou\u0103 zile copiii au observat c\u0103 florile din borcanul cu apa colorat\u0103 au petalele colorate \u00een albastru (culoarea cernelii), iar cele din borcanul cu apa curat\u0103 au r\u0103mas neschimbate. Au concluzionat c\u0103 prin tulpin\u0103 planta transport\u0103 ap\u0103 la floare, iar dac\u0103 apa este poluat\u0103, va d\u0103una plantei.<\/p>\n<p>Un alt experiment efectuat cu copiii \u00eembin\u0103 \u0219tiin\u021ba cu arta, fiind un experiment artistic dar \u0219i \u0219tiin\u021bific: pictura pe\/ \u00een ghea\u021b\u0103. Materialele sunt accesibile: ghea\u021b\u0103, sare, acuarele, pensule, o tav\u0103. Pentru aceast\u0103 activitate se poate folosi ghea\u021b\u0103 sub form\u0103 de cuburi, de la congelator. Ghea\u021ba este pus\u0103 \u00eentr-o tav\u0103, \u00eendrum\u00e2ndu-i pe cei mici s\u0103 presare pu\u021bin\u0103 sare peste ghea\u021b\u0103 \u0219i observ\u00e2nd cum sarea sap\u0103 canale mici \u00een ghea\u021b\u0103. Am propus copiilor s\u0103 picteze, folosind culori diverse, ghea\u021ba \u201es\u0103rat\u0103\u201d. Vopseaua a colorat tunelele s\u0103pate de asre, iar rezultatul a fost o mic\u0103 oper\u0103 de art\u0103 contemporan\u0103, \u00een proces de topire.<\/p>\n<p>Prin astfel de experimente, educatorul dirijeaz\u0103 executarea unor ac\u021biuni de c\u0103tre pre\u0219colari, oferind un suport concret-senzorial \u0219i facilit\u00e2nd cunoa\u0219terea unor aspecte ale realit\u0103\u021bii. Copiii studiaz\u0103 astfel pe viu, sunt pu\u0219i \u00een contact direct cu realitatea, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd astfel prin descoperire. Prin experiment, copiii nu numai c\u0103 vor \u00eenv\u0103\u021ba despre lumea \u00eenconjur\u0103toare, dar \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 \u0219i percep\u021bia, aten\u021bia, capacitatea de analiz\u0103, observa\u021bia, g\u00e2ndirea, precum \u0219i motricitatea.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie<\/strong><\/em><br \/>\n1. Oprea, C. L. (2009) Strategii didactice interactive. Bucure\u0219ti, Editura didactic\u0103 \u0219i pedagogic\u0103<br \/>\n2. (2012) Ghid de bune practici pentru educa\u021bia timpurie a copiilor \u00eentre 3-6\/7 ani, Ministerul Educa\u021biei Cercet\u0103rii \u0219i Tineretului<br \/>\n3. Linkuri<br \/>\n\u2022 en.calameo.com\/read Culegere de experimente \u0219tiin\u021bifice<br \/>\n\u2022 https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=9EUfVlon6t8 &#8211; 25 de experimente \u0219tiin\u021bifice care pot fi f\u0103cute acas\u0103<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Acest articol aduce \u00een prim plan experimentul ca metod\u0103 de cunoa\u0219tere a lumii \u00eenconjur\u0103toare perceput\u0103 de copilul pre\u0219colar, el fiind actorul principal \u00een descoperirea fenomenelor petrecute \u00een natur\u0103, \u00eenv\u0103\u021bare bazat\u0103 pe conceptul \u201elearning by doing\u201d. Am exemplificat prin c\u00e2teva experimente &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/metoda-experimentului-ca-modalitate-de-satisfacere-a-curiozitatilor-si-nevoilor-de-invatare-ale-copilului-prescolar\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[798,778],"tags":[824],"class_list":["post-11568","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-invatamant-prescolar","category-metode-didactice","tag-ionela-dancau"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11568","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11568"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11568\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11665,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11568\/revisions\/11665"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11568"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11568"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11568"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}