Atunci c\u00e2nd vorbim despre educa\u021bie incluziv\u0103, trebuie s\u0103 facem trecerea de la modelul tradi\u021bional al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii la \u00eenv\u0103\u021barea centrat\u0103 pe elev. Ce presupune acest lucru? Situa\u021bia educativ\u0103 va fi proiectat\u0103 diferen\u021biat \u0219i se va \u00eencerca o implicare activ\u0103 a fiec\u0103rui elev \u00een procesul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii pe tot parcursul orei. Astfel, evaluarea va \u00eembr\u0103ca \u0219i ea alte noi forme. \u00cenv\u0103\u021barea trebuie s\u0103 fie activ\u0103, atractiv\u0103 – elevii adreseaz\u0103 \u00eentreb\u0103ri, dezbat \u00eempreun\u0103 diverse teme, nu doar memoreaz\u0103 idei sau con\u021binuturi. Lec\u021biile nu sunt importante doar prin con\u021binuturile lor, ci \u0219i prin felul cum ajunge acest con\u021binut la elevi, c\u00e2t sunt de implica\u021bi ace\u0219tia \u0219i dac\u0103 sunt provoca\u021bi s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 asupra acelor con\u021binuturi care li se dau. Dac\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea este activ\u0103 \u0219i diferen\u021biat\u0103, atunci \u0219i evaluarea trebuie s\u0103 fie schimbat\u0103. <\/p>\n
\u00cen cazul elevilor atipici integra\u021bi \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103, s-a observat o mai bun\u0103 conectare la informa\u021bia transmis\u0103 dac\u0103 se apeleaz\u0103 la metoda pred\u0103rii reciproce. Elevii tipici sau mai bine zis un prieten al elevului atipic poate \u201epreda\u201d colegului \u0219i prietenului s\u0103u anumite informa\u021bii care vor ajunge pe traiectoria cea mai scurt\u0103 \u00een mintea \u0219i inima copilului cu CES.<\/p>\n
Educa\u021bia incluziv\u0103 necesit\u0103 o bun\u0103 cunoa\u0219tere individual\u0103 a elevilor din partea cadrelor didactice. Ca educa\u021bia incluziv\u0103 s\u0103 devin\u0103 o realitate, este nevoie s\u0103 se creeze metode care s\u0103 confere date importante pentru cadrele didactice. Deopotriv\u0103 trebuie s\u0103 existe la nivelul \u0219colii \u0219i al comunit\u0103\u021bii resurse disponibile \u00een vederea realiz\u0103rii unei reale educa\u021bii incluzive. Adaptarea activit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021bare, a formei de organizare, a con\u021binuturilor presupune o abordare diferen\u021biat\u0103, abordare at\u00e2t de necesar\u0103 \u00een incluziunea copiilor cu CES. Se cunoa\u0219te faptul c\u0103 acel sistem de educa\u021bie care are la baz\u0103 o abordare diferen\u021biat\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii este un sistem centrat pe elev.<\/p>\n
Evaluarea \u00een cazul elevilor integra\u021bi \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103 trebuie s\u0103 fie atent conceput\u0103 \u0219i aplicat\u0103. De obicei aceasta se realizeaz\u0103 f\u0103r\u0103 ca elevul s\u0103 con\u0219tientizeze c\u0103 este evaluat. Este sub form\u0103 de joc, plan\u0219e, fi\u0219e distractive, comunicare. Evaluarea trebuie s\u0103 fie \u00een str\u00e2ns\u0103 concordan\u021b\u0103 cu obiectivele urm\u0103rite. Profesorul itinerant \u0219i de sprijin va urm\u0103ri nu numai \u00eensu\u0219irea unor no\u021biuni (ex: lunile anului, anotimpurile etc.) ci va putea evalua un produs realizat de elevi (de ex. realizarea de elemente\/ materiale\/ desene caracteristice luni iunie, sau de un tablou de toamn\u0103 etc.), va fi interesat \u0219i de abilitatea elevilor de a coopera \u00een realizarea sarcinii, de a veni cu idei proprii \u00een realizarea acelei sarcini (evalu\u0103ri). Desigur c\u0103 nu va putea fi exclus\u0103 \u00een totalitate evaluarea prin teste (cele de la final de ciclu de \u0219colarizare), deoarece acestea pot dovedi \u0219i eficien\u021ba procesului de predare-\u00eenv\u0103\u021bare, precum \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea rezultatelor prin identificarea lacunelor \u00een achizi\u021biile elevilor.<\/p>\n
Ca orice alt proces, evaluarea \u00ee\u0219i are eficacitatea c\u00e2nd este bine proiectat\u0103. De aceea atunci c\u00e2nd proiect\u0103m partea de predare-\u00eenv\u0103\u021bare, trebuie proiectat\u0103 \u0219i evaluarea. Evaluarea trebuie s\u0103 fie proiectat\u0103 atent \u00een func\u021bie de obiectivele urm\u0103rite.<\/p>\n
Ca evaluarea s\u0103 \u00ee\u0219i ating\u0103 scopul, este nevoie \u0219i de un climat de \u00eencredere. Elevii trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een profesorii lor iar la r\u00e2ndul lor profesorii trebuie s\u0103 cread\u0103 \u00een ace\u0219tia.<\/p>\n
Profesorii itineran\u021bi \u0219i de sprijin vor evalua cu prec\u0103dere abilit\u0103\u021bi mai mult dec\u00e2t cuno\u0219tin\u021be. Copiii atipici au un ritm \u0219i o putere sc\u0103zut\u0103 de asimilare de cuno\u0219tin\u021be. De aceea, ei trebuie s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 deprinderi de care vor avea nevoie cu prec\u0103dere pentru un trai autonom cum, ar fi: abilit\u0103\u021bi de autonomie personal\u0103, de socializare, de orientare \u00een micro \u0219i macro grupul din care vin \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd abilit\u0103\u021bi de comunicare.<\/p>\n
Pentru o c\u00e2t mai realist\u0103 evaluare, cadrul didactic va \u00eentocmi c\u00e2te un dosar pentru fiecare copil cu CES \u00een vederea \u021binerii unei eviden\u021be c\u00e2t mai clare a progresului sau regresului acestor elevi. Astfel, cadrul didactic are o dovad\u0103 a progresului elevului pe \u00eentregul an \u0219colar. Ca evaluarea s\u0103 fie eficient\u0103, cadrul didactic trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i cunoasc\u0103 foarte bine elevii cu capacit\u0103\u021bile lor specifice. \u00centotdeauna cadrul didactic va specifica obiectivele \u00eenainte de lec\u021bie, pentru ca elevul lui s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 de ce trebuie s\u0103 asimileze astfel de cuno\u0219tin\u021be precum ar fi memorarea numelui personal, al p\u0103rin\u021bilor, a adresei de domiciliu, a localit\u0103\u021bii etc.<\/p>\n
Pe parcursul activit\u0103\u021bii, profesorul va men\u021bine treaz\u0103 aten\u021bia copilului \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021bare prin adresarea de \u00eentreb\u0103ri specifice care au menirea de ancorare a \u201emin\u021bii elevului\u201d \u00een subiectul discutat.<\/p>\n
Un alt aspect de care trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 seama profesorul itinerant \u0219i de sprijin este acela c\u0103 elevul s\u0103u va trebui s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare cuno\u0219tin\u021bele, deprinderile acumulate \u00eentr-o perioada \u0219colariz\u0103rii. \u00cen \u201etimpurile\u201d pe care le tr\u0103im \u0219i le experiment\u0103m \u00een momentul de fa\u021b\u0103, sunt \u201e\u00een vog\u0103\u201d diverse canale de comunicare la nivelul clasei. Trebuie implica\u021bi \u00een aceste grupuri de comunicare \u0219i p\u0103rin\u021bii copiilor cu CES. Trebuie f\u0103cut\u0103 cunoscut la nivelul acestor grupuri nu numai rezultatele academice ale copiilor tipici ci \u0219i promovarea rezultatelor copiilor cu CES din cadrul terapiilor sau cabinetelor de lucru individual cu ace\u0219tia. \u00cen cazul acestor elevi, autoevaluarea ca metod\u0103 de evaluare este mai pu\u021bin utilizat\u0103, dar nu exclus\u0103 \u00een totalitate. Aceasta este folosit\u0103 doar \u00een evaluarea scrisului corect provenit dintr-o dictare potrivit\u0103 v\u00e2rstei elevului, desigur \u0219i diagnosticului acestuia \u0219i a capacit\u0103\u021bilor lui cognitive. Prin autoevaluare, acesta \u00ee\u0219i va num\u0103ra \u0219i evalua gre\u0219elile gramaticale, gre\u0219eli de scriere a cuvintelor \u0219i literelor. Evaluarea \u00een cazul elevilor cu CES este concretizat\u0103 \u00een interven\u021bii educa\u021bionale planificate prin elaborarea unui plan de interven\u021bie individualizat\/ personalizat.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Atunci c\u00e2nd vorbim despre educa\u021bie incluziv\u0103, trebuie s\u0103 facem trecerea de la modelul tradi\u021bional al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii la \u00eenv\u0103\u021barea centrat\u0103 pe elev. Ce presupune acest lucru? Situa\u021bia educativ\u0103 va fi proiectat\u0103 diferen\u021biat \u0219i se va \u00eencerca o implicare activ\u0103 a fiec\u0103rui … Cite\u0219te continuarea
\nGhergu\u0163, Alois, 2006, Psihopedagogia persoanelor cu cerin\u0163e speciale, Editura Polirom, Ia\u015fi.
\nVerza, E., & Paun, E. (1998). Educatia integrat\u0103 a copiilor cu handicap. Unicef.
\nPopescu, G., & Ple\u0219a, O. (coord). (1998). Handicap, readaptare, integrare. Bucure\u0219ti: Pro Humanitate.
\nVr\u0103jma\u0219, T. (2001). \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul integrat \u015fi\/sau incluziv pentru copiii cu cerin\u0163e educative speciale. Bucure\u0219ti: Aramis.<\/p>\n