Succesul \u0219colar furnizeaz\u0103 informa\u021bii legate de capacitatea de adaptare \u0219colar\u0103 a elevului dar \u0219i despre calitatea ac\u021biunii pedagogice \u0219i personalitatea profesorului. \u00cen acest sens reu\u0219ita \u0219colar\u0103 nu exprim\u0103 niciodat\u0103 \u00een stare \u201epur\u0103\u201d capacit\u0103\u021bile elevului, ci mai degrab\u0103 eficien\u021ba \u0219colar\u0103 a dezvolt\u0103rii aptitudinilor, condi\u021bionat\u0103 \u0219i de factori non intelectuali de personalitate, adic\u0103 de interesele, motiva\u021bia, perseveren\u021ba, stabilitatea emo\u021bional\u0103, atitudinea \u0219colar\u0103 fa\u021b\u0103 de activitatea \u0219colar\u0103.\u00a0Conceptul de succes \u015fcolar este utilizat cu sensul de reu\u015fit\u0103 \u015fcolar\u0103 \u015fi se refer\u0103 la performan\u0163ele superioare ob\u0163inute de elevi \u00een \u00eenv\u0103\u0163area \u015fcolar\u0103, performan\u0163e care se raporteaz\u0103 la cerin\u0163ele programelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. <\/p>\n
Din punct de vedere psihologic, succesul exprim\u0103 concordan\u0163a dintre a\u0219tept\u0103rile fa\u0163\u0103 de elev \u015fi rezultatele ob\u0163inute, dintre posibilit\u0103\u0163ile \u015fi aspira\u0163iile lui. Reu\u015fita\/ nereu\u015fita elevului la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 este \u00een func\u0163ie de exigen\u0163ele normelor \u015fcolare. Succesul \u015fcolar poate fi considerat, pe scurt, o expresie a concordan\u0163ei \u00eentre capacit\u0103\u0163ile \u0219i interesele elevului, pe de o parte, \u015fi exigen\u0163ele \u015fcolare, formulate \u015fi prezentate elevului prin diverse metode instructiv-educative, pe de alt\u0103 parte. Dac\u0103 succesul exprim\u0103 o potrivire, insuccesul, r\u0103m\u00e2nerea \u00een urm\u0103 la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 sunt indicatorii unei discordan\u0163e dintre posibilitatea \u015fi exigen\u0163a impus\u0103 printr-o anumit\u0103 metod\u0103 instructiv-educativ\u0103.<\/p>\n
Reu\u015fita \u015fcolar\u0103 \u2013 stabilit\u0103 prin nota aplicat\u0103 randamentului \u015fcolar \u2013 este variabila complex\u0103 care exprim\u0103 adaptarea elevului la sarcinile \u015fcolare. Termenul de mediocru indic\u0103 rezultate mijlocii. \u00cen activitatea \u015fcolar\u0103, astfel de rezultate sunt \u00een general exprimate prin medii de 5 \u015fi 6.<\/p>\n
E\u015fecul \u015fcolar reprezint\u0103 discrepan\u0163a dintre cerin\u021bel \u015fcolare, posibilit\u0103\u0163ile \u015fi rezultatele elevului. Din cauza e\u0219ecului apar efecte negative \u00een plan psihologic. Astfel, elevul se simte marginalizat social deoarece \u00ee\u0219i pierde \u00eencrederea \u00een for\u021bele proprii. E\u015fecul \u015fcolar poate ap\u0103rea fie din cauza unui nivel sc\u0103zut de competen\u0163\u0103 la elevi explicat prin \u00eent\u00e2rzieri \u00een dezvoltarea intelectual\u0103, fie din inadaptarea acestora la exigen\u0163ele ambian\u0163ei \u015fcolare. Modalit\u0103\u0163ile de manifestare a e\u015fecului \u015fcolar sunt: abandonarea \u015fcolii, inadaptarea \u015fcolar\u0103, e\u015fecul la examenele finale, incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice.<\/p>\n
Reu\u015fita copiilor – \u015fcolar\u0103 \u015fi social\u0103 – are pentru p\u0103rin\u0163i o semnificatie simbolic\u0103 deosebit\u0103; speran\u0163ele p\u0103rin\u0163ilor r\u0103m\u00e2n, mereu, copiii. \u00cen general, p\u0103rin\u0163ii fac eforturi – \u00een limitele resurselor, competen\u0163elor, strategiilor lor educative – pentru binele \u015fi reu\u015fita copiilor. Pentru o mai bun\u0103 rela\u0163ionare a copilului cu familia \u015fi cu \u015fcoala devine necesar\u0103 o recunoa\u015ftere a limitelor strategiilor educative ale p\u0103rin\u0163ilor precum \u015fi a limitelor structurilor educa\u0163iei \u015fcolare.<\/p>\n
Bibliografia interna\u0163ional\u0103 de sociologia educa\u0163iei este vast\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte stabilirea factorilor de la nivelul individual \u015fi cel al familiei de provenien\u0163\u0103 care determin\u0103 rezultatele \u015fcolare. Teoria reproducerii inegalit\u0103\u0163ilor sociale este una dintre cele mai constante concluzii ale studiilor educa\u0163ionale din ultimele decenii. Potrivit acesteia, rezultatele \u015fcolare sunt dependente de resursele materiale, educa\u0163ionale \u015fi culturale ale familiei de provenien\u021b\u0103.<\/p>\n
\u00cen acela\u015fi registru al determin\u0103rilor individuale, putem consemna importan\u0163a genului \u2013 studiile constat\u00e2nd performan\u0163e generale mai bune ale fetelor (PISA). Exist\u0103, totu\u015fi, materii sau tipuri de sarcini la care b\u0103ie\u0163ii au sistematic rezultate mai bune. Se observ\u0103, de asemenea, c\u0103 performan\u0163ele academice tind s\u0103 scad\u0103 o dat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103 la adolescen\u0163i. O astfel de constatare se pune, de obicei, pe seama dificult\u0103\u0163ilor de adaptare specifice adolescen\u0163ei. Cred c\u0103 mult mai important \u00een ob\u021binerea rezultatelor \u0219colare proaste sau mediocre este modul de petrecere al timpului liber. Multe studii eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 rezultatele \u015fcolare slabe, abandonul \u015fi delincven\u0163a juvenil\u0103 sunt corelate pozitiv cu un loisir petrec\u0103re\u0163, social \u015fi marcat de comportamente de risc (consum de alcool, droguri etc.).<\/p>\n
Sociologia educa\u0163iei este foarte preocupat\u0103 de efectele contextuale, care \u0163in de anumite aspecte ale mediului social \u2013 mediul \u015fcolar, cartier, comunitate de apartenen\u0163\u0103. Aceste cercet\u0103ri ofer\u0103 mai multe explica\u0163ii pentru faptul c\u0103, de exemplu, dou\u0103 \u015fcoli cu acelea\u015fi resurse \u015fi cu acela\u015fi tip de management ob\u0163in, totu\u015fi, rezultate \u015fcolare foarte diferite. Astfel, aceste diferen\u021be au fost puse pe seama cauzelor sociale \u0219i culturale. S-a constatat, de exemplu,\u00a0 c\u0103:<\/p>\n
Felul \u00een care fiecare elev acceseaz\u0103 resursele \u015fcolii precum \u015fi modul \u00een care familia alege s\u0103 contribuie la suplimentarea \u015fi diversificarea resurselor educa\u0163ionale sunt extrem de diferite \u00een func\u0163ie de nivelul veniturilor familiei, nivelul de educa\u0163ie, care la r\u00e2ndul lor determin\u0103 \u015fi atitudinile respectivelor familii fa\u0163\u0103 de educa\u0163ie \u015fi fa\u0163\u0103 de \u015fcoal\u0103. Familia determin\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 succesul sau e\u015fecul \u015fcolar al copiilor, iar identificarea factorilor asocia\u0163i \u015fcolii \u00een mediul familial \u015fi contextul socio-economic \u015fi cultural reprezint\u0103 un pas indispensabil \u00een elaborarea unor politici educa\u0163ionale realiste cu scopul de a asigura at\u00e2t calitatea educa\u0163iei, c\u00e2t \u015fi echitatea \u015fi egalitatea de \u015fanse \u00een \u015fcoal\u0103.<\/p>\n
Ac\u0163iunile instructiv-educative reu\u015fite sunt acele care asigur\u0103 succesul \u015fcolar al elevului. Adic\u0103, transform\u00e2nd \u00een mod real \u015fi \u00een sensul dorit personalitatea elevului, profesorul \u00eel ajut\u0103 s\u0103 devin\u0103 capabil s\u0103 rezolve problemele \u015fi s\u0103 realizeze sarcinile \u015fcolare la nivelul cerin\u0163elor instructiv-educative care, odat\u0103 cu trecerea lui de la o clas\u0103 la alta, devin din ce \u00een ce mai complexe \u015fi mai variate. La r\u00e2ndul lor, realizarea efectiv\u0103 a activit\u0103\u0163ilor \u015fi asimilarea, interiorizarea real\u0103 a cerin\u0163elor \u015fcolare determin\u0103 schimb\u0103ri profunde \u00een structura personalit\u0103\u0163ii elevului.<\/p>\n
Schimbarea, dezvoltarea ne\u00eencetat\u0103 a personalit\u0103\u0163ii atrag dup\u0103 sine racordarea continu\u0103 a programului de formare la nivelul psihogenetic \u015fi la \u201ezona dezvolt\u0103rii proxime\u201d, adic\u0103 la posibilit\u0103\u0163ile de ac\u0163iune mereu noi ale celui instruit. Rela\u021bia intrinsec\u0103 dintre ac\u0163iunea pedagogic\u0103 \u015fi dezvoltarea psihic\u0103, respectiv dintre activitatea \u2013 dezvoltarea elevului, presupun ca obiectivele pedagogice formulate \u00een termeni generali s\u0103 fie transcrise \u00eentr-un sistem de ac\u0163iuni \u015fi opera\u0163ii didactice concrete, accesibile fiec\u0103rui cadru didactic.<\/p>\n
Precizarea obiectivelor pedagogice concrete permite s\u0103 verific\u0103m, at\u00e2t la nivelul elevului, c\u00e2t \u015fi la cel al cadrului didactic, gradul \u015fi modul de realizare sau de nerealizare a scopurilor fixate. Realizarea doar par\u0163ial\u0103 a obiectivelor instructiv-educative, fixate \u00eentr-o form\u0103 general\u0103, este cauzat\u0103, pe de o parte, de dificult\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate de profesor \u00een procesul transcrierii codului general \u00eentr-unul particular, aplicabil \u015fi realizabil la nivelul procesului didactic concret, iar pe de alt\u0103 parte de faptul c\u0103 realizarea obiectivelor generale nu este \u00eentotdeauna controlabil\u0103 \u015fi evaluabil\u0103 \u00een practica \u015fcolar\u0103. Deci, prin fixarea sarcinilor \u015fi a obiectivelor didactice concrete se poate lichida una din sursele posibile ale \u00eensucceselor \u015fcolare.<\/p>\n
Motiva\u0163ia real\u0103 pentru activitatea \u015fcolar\u0103 poate fi format\u0103 prin stabilirea unui sistem de obiective instructiv-educative care transform\u0103 \u00een mod continuu activitatea elevului \u015fi prin aceasta \u00eens\u0103\u015fi inteligen\u0163a, motiva\u0163ia, atitudinea sa. Problema pedagogic\u0103 const\u0103 \u00een g\u0103sirea acelei c\u0103i care duce la formarea adev\u0103rat\u0103 a personalit\u0103\u0163ii, adic\u0103 a c\u0103ii care spore\u015fte, perfec\u0163ioneaz\u0103 \u00een mod real \u015fi continuu competen\u0163a elevului \u00een activitatea \u015fcolar\u0103. For\u0163a atractiv\u0103 a \u015fcolii nu const\u0103 doar \u00een arhitectura sa impozant\u0103, \u00een num\u0103rul de echipamente electronice \u0219i \u00een valoarea aparaturii auxiliare de laborator, ci mai ales \u00een natura, nivelul \u015fi modul de organizare a activit\u0103\u0163ilor \u015fcolare.<\/p>\n
\u00cen orientarea spre munca \u015fcolar\u0103 a curiozit\u0103\u0163ii \u015fi activismului natural al copilului \u2013 evit\u00e2nd stingerea lor, actul cel mai nepedagogic posibil \u2013 tactul pedagogic este condi\u0163ia decisiv\u0103 a transform\u0103rii curiozit\u0103\u0163ii infantile, \u00eenc\u0103 general\u0103 \u015fi nespecializat\u0103, \u00een interese cognitive, \u00een trebuin\u0163a de performan\u0163\u0103 (de realizare), ceea ce marcheaz\u0103 stabilirea \u015fi cristalizarea motiva\u0163iei intrinseci \u00een activitatea \u015fcolar\u0103. Simultan cu formarea intereselor autentice, activitatea elevului devine mai u\u015foar\u0103, iar munca profesorului se restructureaz\u0103, \u00eentruc\u00e2t controlul extern se interiorizeaz\u0103, reglarea extern\u0103 devenind \u00een mare m\u0103sur\u0103 autoreglare, sus\u0163inut\u0103 de cre\u015fterea nivelului de aspira\u0163ie \u015fi de sporire a competen\u0163elor cognitiv-opera\u0163ionale ale elevului. Profesorul abil creeaz\u0103 situa\u0163ii didactice potrivite obiectivelor concrete, imprim\u00e2nd procesului instructiv-educativ con\u0163inutul \u015fi structura dorit\u0103, direc\u0163ia \u015fi ritmul adecvat, men\u0163in\u00e2nd astfel nivelul optim de adecvare cognitiv-intelectual\u0103 \u015fi afectiv-motiva\u0163ional\u0103 a elevului de-a lungul activit\u0103\u0163ii sale. Profesorul care colaboreaz\u0103 efectiv cu elevul, incit\u00e2ndu-l s\u0103 argumenteze \u015fi s\u0103 contraargumenteze, permi\u0163\u00e2ndu-i s\u0103 descopere informa\u0163ii noi \u015fi chiar s\u0103 gre\u015feasc\u0103 \u00een clas\u0103, schimb\u0103 \u00een esen\u0163\u0103 personalitatea elevului, contribuind din plin la realizarea poten\u0163ialit\u0103\u0163ile, la formarea motiva\u0163iei intrinseci, la crearea pl\u0103cerii de a munci \u015fi a atitudinii pozitive a elevului fa\u0163\u0103 de activitatea \u015fcolar\u0103.<\/p>\n
Reu\u015fita \u015fcolar\u0103 a copilului, care rezult\u0103 din interac\u0163iunea factorilor psihosociologici, psihologici, pedagogici \u015fi sociali, indic\u0103 at\u00e2t dorin\u0163a copilului de a se adapta la cerin\u0163ele activit\u0103\u021bii \u015fcolare, c\u00e2t \u015fi preocuparea \u015fi capacitatea cadrului didactic de a crea un mediu \u015fcolar \u00een care acest elev s\u0103 se dezvolte. Nota \u015fcolar\u0103 ne arat\u0103 succesele realizate \u015fi e\u015fecurile posibile suferite de copil pe drumul socializ\u0103rii \u015fi umaniz\u0103rii personalit\u0103\u0163ii sale, mai exact, prezint\u0103 \u00een fa\u0163a profesorului starea actual\u0103 a personalit\u0103\u0163ii elevului \u00een permanent\u0103 dezvoltare sub influen\u0163a organizat\u0103 \u015fi continu\u0103 a cerin\u0163elor externe.<\/p>\n
Una \u015fi aceea\u015fi not\u0103 \u015fcolar\u0103 poate avea semnifica\u0163ii psihopedagogice \u015fi sociale diferite. De exemplu nota 6 la matematic\u0103 poate \u00eensemna o reu\u015fit\u0103 maxim\u0103 \u00een cazul elevului cu inteligen\u0163\u0103 \u015fcolar\u0103 de limit\u0103, spre deosebire de cel cu inteligen\u0163\u0103 \u015fcolar\u0103 bun\u0103, la care nota 6 exprim\u0103 mai cur\u00e2nd dezinteresul, lipsa de preocupare. De obicei, \u00een func\u0163ie de tactul \u015fi priceperea pedagogic\u0103 a cadrului didactic, se procedeaz\u0103 diferit \u00een cele dou\u0103 cazuri. Ca un principiu general, putem spune c\u0103 reu\u015fita \u015fcolar\u0103 a elevului trebuie s\u0103 fie maxim\u0103 posibil\u0103 nu numai \u00een raport cu cerin\u0163ele externe, ci \u015fi cu posibilit\u0103\u0163ile interne ale elevului. \u00cen acest sens reu\u015fita maxim\u0103 este totodat\u0103 tipic\u0103 pentru personalitatea copilului, \u00eentruc\u00e2t reu\u015fita \u015fcolar\u0103 nu exprim\u0103 niciodat\u0103 \u00een stare \u201epur\u0103\u201d aptitudinile elevului, ci mai degrab\u0103 eficien\u0163a \u015fcolar\u0103 a aptitudinilor, condi\u0163ionat\u0103 \u015fi de factori nonintelectuali de personalitate, adic\u0103 de interesele, motiva\u0163ia, perseveren\u0163a, stabilitatea emo\u0163ional\u0103, atitudinea \u015fcolar\u0103 fa\u0163\u0103 de activitatea \u015fcolar\u0103.<\/p>\n
Reu\u015fita \u015fcolar\u0103 furnizeaz\u0103 informa\u0163ii legate de capacitatea de adaptare \u015fcolar\u0103 a elevului dar \u015fi despre calitatea ac\u0163iunii pedagogice \u015fi personalitatea profesorului, factori care condi\u0163ioneaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 succesul celui dint\u00e2i. Astfel, capacitatea profesorului de a-l conduce \u015fi a-l apropia pe elev de nivelul \u015fi de logica \u015ftiin\u0163ei, prin logica activit\u0103\u0163ii didactice, este o condi\u0163ie important\u0103 a succesului \u015fcolar, mai ales \u00een cazul acelora care prezint\u0103 aptitudini \u015fcolare mai pu\u0163in dezvoltate. Pentru a preveni \u015fi evita insuccesele \u015fcolare nu este suficient ca profesorul s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 propria specialitate. Pentru a atinge obiectivele instructiv-educative ale disciplinei propuse, el trebuie s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u015fi \u201etainele\u201d form\u0103rii personalit\u0103\u0163ii. F\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163a \u015fi arta de a cunoa\u015fte personalitatea elevului, profesorul nu va dispune niciodat\u0103 de acel minim de informa\u0163ii inverse (profesor \u2013 elev), care \u00eei sunt indispensabile pentru a aprecia \u015fi a optimiza permanent propria activitate instructiv-educativ\u0103, \u00een raport cu schimb\u0103rile continue petrecute \u00een \u201eansamblul psihic\u201d al elevului.<\/p>\n
\u00cen general, familia vine \u00een sprijinul \u015fcolii pentru atingerea reu\u015fitei \u015fcolare a elevului, dar uneori \u201evalorile\u201d promovate \u00een familie nu coincid cu cele promovate \u00een \u015fcoal\u0103. Colaborarea real\u0103 dintre familie \u015fi \u015fcoal\u0103, mai ales \u00een cazul elevilor cu rezultate slabe la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, poate fi un factor favorizant al \u00eenvingerii de c\u0103tre elev a dificult\u0103\u021bilor sale \u015fcolare. Rela\u0163iile interpersonale relaxate, atmosfera emo\u0163ional\u0103 \u015fi psiho-social\u0103 calm\u0103 \u015fi degajat\u0103 a mediului familial \u015fi \u015fcolar \u00ee\u015fi pun amprenta asupra imaginii de sine, asupra trebuin\u0163elor eului, dorin\u0163ei de autodep\u0103\u015fire a elevului, care influen\u0163eaz\u0103 categoric succesul s\u0103u \u015fcolar.<\/p>\n
Pentru ca modific\u0103rile ini\u0163iate \u00een con\u0163inutul \u0219i \u00een metodele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt s\u0103 fie reale \u015fi eficiente, se impune totodat\u0103 \u015fi modernizarea formelor de organizare a activit\u0103\u0163ii instructiv-educative, schimbarea concep\u0163iei cadrelor didactice despre \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, modernizarea evalu\u0103rii randamentului \u015fcolar, schimbarea rela\u0163iei profesor-elev etc. \u00cen concluzie, consider c\u0103, pentru a fi eficient\u0103, orice \u00eencercare de modernizare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului presupune adoptarea unei perspective sistemice, adic\u0103 punerea \u00een discu\u0163ie a organiz\u0103rii \u015fcolii \u00eense\u015fi, a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Succesul \u0219colar furnizeaz\u0103 informa\u021bii legate de capacitatea de adaptare \u0219colar\u0103 a elevului dar \u0219i despre calitatea ac\u021biunii pedagogice \u0219i personalitatea profesorului. \u00cen acest sens reu\u0219ita \u0219colar\u0103 nu exprim\u0103 niciodat\u0103 \u00een stare \u201epur\u0103\u201d capacit\u0103\u021bile elevului, ci mai degrab\u0103 eficien\u021ba \u0219colar\u0103 a … Cite\u0219te continuarea