{"id":11629,"date":"2022-08-17T20:00:31","date_gmt":"2022-08-17T17:00:31","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=11629"},"modified":"2022-08-30T19:37:05","modified_gmt":"2022-08-30T16:37:05","slug":"perceptia-parintilor-privind-incluziunea-elevilor-cu-tulburare-de-spectru-autist-in-scoala-de-masa-studiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/perceptia-parintilor-privind-incluziunea-elevilor-cu-tulburare-de-spectru-autist-in-scoala-de-masa-studiu","title":{"rendered":"Percep\u021bia p\u0103rin\u021bilor privind incluziunea elevilor cu tulburare de spectru autist \u00een \u0219coala de mas\u0103 (Studiu)"},"content":{"rendered":"

Studiul prezentat abordeaz\u0103 o tem\u0103 de mare actualitate, axat\u0103 pe cele mai mari \u00eengrijor\u0103ri ale p\u0103rin\u021bilor legate de incluziunea copiilor lor, diagnostica\u021bi cu autism, \u00een \u0219colile de mas\u0103. P\u0103rin\u021bii copiilor cu autism sunt o categorie de popula\u021bie cu p\u0103reri evident diferite asupra \u0219colii \u015fi a sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, fa\u021b\u0103 de alte categorii de persoane. Aceast\u0103 problem\u0103 poate fi solu\u021bionat\u0103 prin efortul comun al tuturor celor implica\u021bi \u00een domeniile politic, \u0219tiin\u021bific, social, cultural- o atitudine pozitiv\u0103 fa\u021b\u0103 de copii cu autism din partea societ\u0103\u021bii ar trebui s\u0103 devin\u0103 unul dintre obiectivele principale \u00een parteneriatele educa\u021bionale. Scopul acestui studiu este de a observa situa\u021bia actual\u0103 a sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt privind copiii cu autism, p\u0103rerile p\u0103rin\u021bilor cu privire la m\u0103surile ce au fost luate, dar \u015fi a m\u0103surilor ce pot fi luate pe viitor \u015fi c\u00e2teva aspecte ce ar putea fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite pentru bun\u0103starea, \u00een\u021belegerea \u0219i adaptarea elevilor cu TSA \u00een \u0219coala de mas\u0103. <\/p>\n

Una dintre func\u021biile educa\u021biei este de a asigura integrarea indivizilor \u00een societate. Scopul \u0219colilor este de a educa to\u021bi copiii, \u0219i nu numai pe cei care au \u00eendeplinit banda din ce \u00een ce mai restr\u00e2ns\u0103 a criteriilor de selec\u021bie. \u0218colile speciale, chiar \u0219i pline de resurse educa\u021bionale, nu reu\u0219esc at\u00e2t de des s\u0103 \u00eemputerniceasc\u0103 copiii cu dizabilit\u0103\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i caute locul potrivit \u00een societate.<\/p>\n

Acest e\u0219ec de \u00eemputernicire nu mai este tolerat de persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een\u0219i\u0219i, lupt\u00e2ndu-se s\u0103 se confrunte cu procesele care \u00eei exclud, astfel, ace\u0219tia spun \u00een cadrul Organiza\u0163ia European\u0103 pentru via\u0163\u0103 independent\u0103, format\u0103 \u00een 1989: \u201eDin ce \u00een ce mai mult noi, persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi, ne ridic\u0103m vocea pentru a vorbi \u00eempotriva depozit\u0103rii persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een institu\u021bii speciale \u0219i \u00eempotriva neg\u0103rii drepturi egale \u0219i civile. Nu mai accept\u0103m segregarea \u0219i paternalismul de la oameni precum exper\u021bii medicali, factorii de decizie politic\u0103 \u0219i oficialii administrativi.<\/em>
\n\u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, noua func\u021bie a educa\u021biei \u00een cazul elevilor cu nevoi speciale ar trebui s\u0103 se schimbe de la integrare la incluziune. \u201eEste necesar un angajament moral pentru integrarea tuturor copiilor \u00eentr-un singur sistem de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, ca parte a unui angajament mai larg pentru integrarea persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een societate<\/em>\u201d. (Michael, 1996)<\/p>\n

O barier\u0103 important\u0103 a accesului elevilor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103 o reprezint\u0103 perspectiva competitivit\u0103\u021bii \u00een procesul de admitere, cele mai importante criterii fiind media notelor din primii 4 ani \u0219i rezultatele evalu\u0103rilor na\u021bionale. De fapt, \u00eentreaga func\u021bionare a sistemului nostru de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt se bazeaz\u0103 pe competi\u021bie \u0219i aceasta nu este o perspectiv\u0103 nou\u0103.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 din regimul comunist, cele mai bune \u0219coli erau destinate elevilor cei mai performan\u021bi \u0219i recompensele pentru cei care aveau cele mai bune rezultate au \u00eenceput \u00eenc\u0103 de la gr\u0103dini\u021b\u0103. Toate procesele de admitere dup\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul obligatoriu de 8 clase, \u00een licee \u0219i universit\u0103\u021bi, au fost mari concursuri cu c\u00e2\u0219tig\u0103tori \u0219i \u00eenvin\u0219i. Cadrele didactice au fost evaluate \u0219i pe baza competi\u021biei \u0219i pe baza rezultatelor elevilor lor la evalu\u0103ri obi\u0219nuite, examene de admitere sau la concursurile olimpice na\u021bionale. De fapt, competitivitatea \u00een \u0219coli face parte din rolul sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, de a preg\u0103ti pentru viitoarea competi\u021bie \u00een economie \u0219i societate \u00een ansamblu.<\/p>\n

Exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 \u00eentre comunism \u0219i regimul actual din Rom\u00e2nia. Fosta societate era foarte centralizat\u0103 \u0219i condus\u0103 de autorit\u0103\u021bile comuniste, \u00een timp ce \u00een prezent statul s-a retras din fostele sale func\u021bii, societatea fiind mult mai orientat\u0103 spre pia\u021b\u0103 \u0219i urm\u00e2nd o ideologie \u201eneoliberal\u0103\u201d chiar \u0219i \u00een redistribuirea beneficiilor, a\u0219a cum arat\u0103 unii sociologi est europeni (Mladenov, 2015).
\nEuropa, \u015fi implicit Rom\u00e2nia, are nevoie de sisteme educa\u021bionale mai incluzive \u0219i echitabile, care s\u0103 permit\u0103 tuturor cet\u0103\u021benilor s\u0103 reu\u0219easc\u0103 \u00een educa\u021bie \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i dezvolte \u00eentregul poten\u021bial, indiferent de mediul lor \u0219i \u00een func\u021bie de nevoile lor specifice de \u00eenv\u0103\u021bare. Provocarea este de a crea medii de \u00eenv\u0103\u021bare incluzive \u00een care cursan\u021bii dezavantaja\u021bi primesc sprijinul de care au nevoie pentru a reu\u0219i \u0219i pentru a se sim\u021bi respecta\u021bi \u0219i aprecia\u021bi. Sistemele noastre educa\u021bionale trebuie s\u0103 caute \u00een mod activ s\u0103 promoveze justi\u021bia, toleran\u021ba, solidaritatea, \u00een\u021belegerea intercultural\u0103, cet\u0103\u021benia activ\u0103, respectul pentru diversitate \u0219i drepturile fundamentale \u2013 valori \u0219i atitudini care sunt la fel de fundamentale pentru coeziunea, succesul \u0219i bun\u0103starea societ\u0103\u021bilor noastre \u0219i care pot fi cel mai bine promovat prin educa\u021bie \u0219i formare.<\/p>\n

Este clar c\u0103 mul\u021bi profesori rom\u00e2ni \u00een special din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar nu se simt confortabil s\u0103 lucreze cu elevi cu dizabilit\u0103\u021bi. Ei pretind c\u0103 nu au expertiz\u0103 sau c\u0103 nu sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103 lucreze cu aceast\u0103 categorie \u0219i ar fi mai profitabil chiar \u0219i pentru ace\u0219ti studen\u021bi dac\u0103 ar fi educa\u021bi de un personal special preg\u0103tit \u00eentr-un mediu specializat. Al\u021bii sus\u021bin pl\u0103\u021bile mici \u00een educa\u021bie comparativ cu eforturile pe care trebuie s\u0103 le fac\u0103 pentru a preda pentru at\u00e2t de mul\u021bi elevi \u0219i pentru a-i face s\u0103 r\u0103spund\u0103 cerin\u021belor, de aceea, nu au timp \u0219i posibilitatea de a adapta programele sau metodele de predare la nevoile de educa\u021bie special\u0103 ale unor elevi. Ei sunt tenta\u021bi s\u0103 resping\u0103 conceptul de \u0219coal\u0103 incluziv\u0103 \u00een favoarea conceptului de \u0219coal\u0103 pentru \u201eexcelen\u021b\u0103\u201d. Cazul nu se aplic\u0103 \u00eentotdeauna, \u00eentruc\u00e2t, profesorilor de gr\u0103dini\u021be sau de \u0219coal\u0103 primar\u0103 sunt mai deschi\u0219i s\u0103 lucreze cu elevi speciali \u00een mediul de mas\u0103.<\/p>\n

Pentru a verifica percep\u0163ia pe care p\u0103rin\u0163ii copiilor cu autism o au asupra tuturor aspectelor ce \u0163in de incluziunea lor \u015fcolar\u0103 s-a aplicat un chestionar care s-a completat anonim de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i, iar datele furnizate au fost folosite doar \u00een scopul cercet\u0103rii. Metoda folosit\u0103 este cea statistic\u0103, aceasta fiind folosit\u0103 pentru centralizare, prelucrare \u0219i grupare a datelor \u0219i pentru scorarea indicatorilor esen\u021biali, \u00een vederea interpret\u0103rii facile a datelor ob\u021binute.<\/p>\n

Lotul acestei micro-cercet\u0103ri a fost format din 26 de adul\u021bi, at\u00e2t din mediul urban, c\u00e2t \u0219i din mediul rural, care au copii diagnostica\u021bi cu autism,\u00a0predomin\u00e2nd p\u0103rin\u021bii din mediul urban, \u00een procent de aproximativ 85% fa\u021b\u0103 de 15% – reprezentarea celor din mediul rural.\u00a0Copiii celor care au participat la cercetare au v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 5 \u0219i 18 ani, cei mai mul\u021bi av\u00e2nd 7 ani.<\/p>\n

La \u00eentrebarea adresat\u0103 p\u0103rin\u021bilor dac\u0103 sunt la curent cu politica \u0219colii \u00een care sunt \u00eenscri\u0219i copiii cu privire la cerin\u021bele educative speciale, 69,2% au r\u0103spuns c\u0103 aceasta are \u0219i au fost informa\u021bi, 23,1% nu \u0219tiu despre politic\u0103 \u0219i 7,7% au r\u0103spuns c\u0103 \u0219coala nu are.<\/p>\n

\"Figura

Figura 1 –\u00a0Politica \u0219colii privind cerin\u021bele educative speciale<\/p><\/div>\n

La \u00eentrebarea despre suportul general acordat de c\u0103tre \u0219coal\u0103 \u00een ce prive\u0219te cerin\u021bele educative speciale ale copiilor cu autism din lotul cercet\u0103rii, se observ\u0103 c\u0103 cea mai mare frecven\u021b\u0103 o are calificativul 4- Destul de mul\u021bumit, 33,3%; 2 dintre responden\u021bi au ales Niciun r\u0103spuns- calificativul 3 la \u00eentrebarea adresat\u0103.<\/p>\n

\"Tabelul

Tabelul 1 – Gradul de satisfac\u021bie al p\u0103rin\u0163ilor asupra suportului oferit de c\u0103tre \u015fcoal\u0103<\/p><\/div>\n

\u00cen afar\u0103 de acela\u0219i procent de cazuri \u00een care PIP-ul nu se aplic\u0103(46,2%), unii p\u0103rin\u021bi au fost consulta\u021bi C\u00e2teodat\u0103- 23,1% \u00een elaborarea lui, 15,4% sunt implica\u021bi \u00centotdeauna \u0219i 11,5% Foarte des. Din experin\u021bele personale \u0219i ale celor din jur cu \u0219colile \u00een care sunt elevi copiii cu autism, implicarea p\u0103rintelui \u00een construirea planului de interven\u021bie personalizat se rezum\u0103 la a-i fi transmis pe e-mail la jum\u0103tatea anului \u0219colar.<\/p>\n

\"Figura

Figura 2 –\u00a0Implicarea p\u0103rin\u021bilor \u00een elaborarea PIP-ului de c\u0103tre \u0219coal\u0103<\/p><\/div>\n

\u00cen tabelul 2, referitor la \u00eentrebarea despre cum este primit la \u0219coal\u0103 copilul cu autism din lotul cercet\u0103rii, se observ\u0103 c\u0103 cea mai mare frecven\u021b\u0103 o are calificativul 4- De acord, 51,9% dintre r\u0103spunsurile p\u0103rin\u021bilor ; 2 dintre responden\u021bi au ales Total dezacord- calificativul 1, 7,4% la \u00eentrebarea adresat\u0103.<\/p>\n

\"Tabelul

Tabelul 2 –\u00a0Nivelul \u00een care copilul este primit de c\u0103tre \u015fcoal\u0103 din punctul de vedere al p\u0103rin\u0163ilor<\/p><\/div>\n

 <\/p>\n

\"Figura

Figura 3 – Aspecte ale educa\u021biei copilului cu autism din punctul de vedere al p\u0103rin\u0163ilor<\/p><\/div>\n

\u00cen figura de mai sus, s-au analizat aspecte ale educa\u021biei copilului cu autism. La variabila Nivelul de contact pe care \u00eel ave\u021bi cu profesorul (profesorii) copilului dvs. s-a ob\u021binut un procent majoritar de 40,7%, calificativul 4- Destul de mul\u021bumit. La variabila Modul \u00een care \u0219coala v\u0103 spune despre nevoile educa\u021bionale ale copilului dumneavoastr\u0103 s-a ob\u021binut un procent majoritar de 33,3%, la calificativul 4- Destul de mul\u021bumit \u0219i calificativul 5- Foarte mul\u021bumit. La variabila Modul \u00een care \u0219coala v\u0103 spune despre progresul pe care \u00eel face copilul dumneavoastr\u0103 s-a ob\u021binut un procent majoritar de 33,3%, la calificativul 5- Foarte mul\u021bumit. La variabila Educa\u021bia general\u0103 a copilului dvs. s-a ob\u021binut un procent majoritar de 44,4%, la calificativul 4- Destul de mul\u021bumit.<\/p>\n

Concluzii<\/strong><\/p>\n