{"id":11691,"date":"2022-08-24T20:00:32","date_gmt":"2022-08-24T17:00:32","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=11691"},"modified":"2022-08-30T20:08:34","modified_gmt":"2022-08-30T17:08:34","slug":"factorii-influenti-in-educarea-lecturii-scolare-studiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/factorii-influenti-in-educarea-lecturii-scolare-studiu","title":{"rendered":"Factorii influen\u021bi \u00een educarea lecturii \u0219colare (Studiu)"},"content":{"rendered":"<p>Lectura este o metod\u0103 esen\u021bial\u0103 de munc\u0103 intelectual\u0103, este o parte component\u0103 a procesului de \u00eenv\u0103\u021bare, o dimensiune important\u0103 \u00een paradigma educa\u021biei permanente. Acest studiu eviden\u021biaz\u0103 importan\u021ba lecturii \u0219colare \u0219i a educ\u0103rii acesteia, precum \u0219i factorii care contribuie la formarea gustului pentru lectur\u0103. Con\u021bine informa\u021bii privind multiplele aspecte educative pe care lectura le implic\u0103, precum \u0219i importan\u021ba dezvolt\u0103rii competen\u021bei lectorale. <!--more--><\/p>\n<p>Importan\u021ba lecturii este dat\u0103 de multiplele aspecte educative pe care le implic\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>Aspectul cognitiv (prin lectur\u0103 elevii \u0219i \u00eembog\u0103\u021besc cuno\u0219tin\u021bele despre lume, despre realitate, descopere structura vie\u021bii);<\/li>\n<li>Aspectul educativ-afectiv (lectura contribuie la educa\u021bia etic\u0103 \u0219i estetic\u0103 a copiilor);<\/li>\n<li>Aspectul formativ (prin lectur\u0103 se formeaz\u0103 \u0219i se consolideaz\u0103 tehnicile de munc\u0103 intelectual\u0103, se dezvolt\u0103 g\u00e2ndirea, imagina\u021bia, capacitatea de exprimare corect\u0103).<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen \u0219coal\u0103, lectura este un tip de \u00eenv\u0103\u021bare specific\u0103 orientat\u0103 de obiective de integrare. \u00cen lucrarea \u201eDidactica lecturii &#8211; o abordare func\u021bional\u0103\u201d, autoarea Octavia Costea sintetizeaz\u0103 pluralitatea lecturilor \u00een \u0219coal\u0103: lectura cu voce tare \u0219i \u00een g\u00e2nd, lectura textului literar, lectura interpretativ\u0103, lectura de c\u0103utare (descifrarea unei situa\u021bii abstracte), lectura explicativ\u0103, metodic\u0103, lectura de documentare (istorie, geografie, biologie), lectura graficelor \u0219i schemelor.<\/p>\n<p>\u00cen practica lecturii \u00een \u0219coal\u0103, redimensionarea procesului lecturii are \u00een vedere locul c\u0103r\u021bii, formarea comportamentului lectorului \u0219i dimensiunea didactic\u0103 a lecturii. \u00cen lucrarea \u201eIntroducere \u00een teoria lecturii\u201d, Paul Cornea vorbe\u0219te despre 6 tipuri de lectori, dintre care lectorul virtual \u0219i lectorul real intereseaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u00een didactica lecturii.<br \/>\nPrin lectur\u0103 se modeleaz\u0103 dou\u0103 comportamente: unul obiectiv \u0219i cel\u0103lalt proiectiv. \u00cen primul caz, cartea e perceput\u0103 ca surs\u0103 de informa\u021bii, \u00een cel de-al doilea caz devine o proiec\u021bie a sinelui, angajat \u00eentr-o aventur\u0103 intelectual\u0103 sau afectiv\u0103.<\/p>\n<p>\u00cendep\u0103rtarea elevilor de carte sau declinul lecturii a devenit un fenomen \u00eengrijor\u0103tor, un adversar puternic \u00een studiul literaturii \u00een \u0219coal\u0103. Reflect\u00e2nd la acest fenomen, am constatat c\u0103 factorul-cadru care influen\u021beaz\u0103 aceast\u0103 stare de lucruri este contextul social, economic, tehnic care ofer\u0103 alte posibilit\u0103\u021bi de petrecere a timpului liber, de ocupare a timpului care ar trebui destinat \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii.<\/p>\n<p>Responsabilitatea \u00een ceea ce prive\u0219te cultivarea lecturii revine la \u00eenceput familiei care, ar fi de dorit, s\u0103 \u00eencerce s\u0103-\u0219i creeze o mic\u0103 bibliotec\u0103, s\u0103 aprecieze cultura \u0219i frumosul, s\u0103 pun\u0103 achizi\u021bia de carte al\u0103turi de acumularea de bunuri de larg consum. Lipsa modelului \u00een familie este o cauz\u0103. Nici p\u0103rin\u021bii nu (mai) citesc sau sunt preocupa\u021bi de lectura copiilor. Eu cred c\u0103 interesul pentru lectur\u0103 se na\u0219te \u00een familie, la v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103, \u00een clipele acelea unice c\u00e2nd bunicii sau p\u0103rin\u021bii \u00eei citesc copilului, apoi cre\u0219te odat\u0103 cu deprinderea tainelor cititului.<\/p>\n<p>Ast\u0103zi, p\u0103rin\u021bii se lamenteaz\u0103 c\u0103 nu mai cite\u0219te copilul, c\u0103 nu \u0219tiu ce s\u0103 fac\u0103, dar las\u0103 totul \u00een seama \u0219colii.<\/p>\n<p>Sigur, profesorul este cel care contribuie la \u00eendrumarea lecturii elevilor, la formarea deprinderilor de munc\u0103 intelectual\u0103 \u0219i de studiu independent. Exist\u0103 concep\u021bia c\u0103 profesorul de limba rom\u00e2n\u0103 se ocup\u0103 de organizarea lecturii elevilor, dar fiecare profesor la obiectul pe care \u00eel pred\u0103 poate \u0219i trebuie s\u0103 \u00eencurajeze elevii s\u0103 citeasc\u0103 \u00een domeniul respectiv. De pild\u0103, poate indica enciclopedii, dic\u021bionare, reviste de specialitate, lectura unor c\u0103r\u021bi pe suport de h\u00e2rtie sau \u00een format electronic.<\/p>\n<p>Profesorul de limba rom\u00e2n\u0103 este cel care urm\u0103re\u0219te \u00een permanen\u021b\u0103 leg\u0103tura \u00eentre demersul didactic de abordare a lecturii la clas\u0103 \u0219i continuarea lecturii acas\u0103.<br \/>\nProfesorul, \u0219i nu numai cel de limba rom\u00e2n\u0103, formeaz\u0103 ceea ce se nume\u0219te \u201ecompeten\u021b\u0103 lectoral\u0103\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen lucrarea \u201eIntroducere \u00een teoria lecturii\u201d Paul Cornea define\u0219te competen\u021ba lectoral\u0103 ca \u201etotalizarea cuno\u0219tin\u021belor necesare citirii \u0219i \u00een\u021belegerii textelor\u201d din dou\u0103 perspective: una normativ\u0103, a lectorului implicit, alta descriptiv\u0103, a lectorului real. Competen\u021ba lectoral\u0103 sintetizeaz\u0103, \u00een concep\u021bia autorului men\u021bionat, cel pu\u021bin alte trei competen\u021be: comunicativ\u0103, literar\u0103 (\u0219tiin\u021bific\u0103) \u0219i cultural\u0103.<\/p>\n<p>Competen\u021ba comunicativ\u0103 presupune un set de modele globale lingvistice, institu\u021bionalizate, o serie de strategii preferen\u021biale \u0219i modalitatea utiliz\u0103rii \u201e\u00een situa\u021bie\u201d a cuno\u0219tin\u021belor lingvistice. Ea scoate \u00een eviden\u021b\u0103 c\u0103 vorbirea curent\u0103 nu presupune numai cunoa\u0219terea limbii, ci \u0219i capacitatea de a traduce, de a alege stilul.<\/p>\n<p>Competen\u021ba literar\u0103 presupune cunoa\u0219terea sistemelor de coduri \u0219i experien\u021ba transtextualit\u0103\u021bii \u0219i are ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 definitorie \u201ecreativitatea\u201d. \u00cen orice lectur\u0103 literar\u0103 nu este vorba doar de utilizarea diverselor conven\u021bii (genul, stilul, gruparea etc.), ci \u0219i de capacitatea de a inventa sensuri complementare, de a stabili leg\u0103turi.<\/p>\n<p>Competen\u021ba cultural\u0103 este aptitudinea de a integra \u0219i ierarhiza cuno\u0219tin\u021bele, de a le folosi \u00een mod productiv.<\/p>\n<p>Un rol important \u00een promovarea \u0219i stimularea lecturii elevilor \u00eel au textele, integrale sau fragmentele, incluse \u00een manuale. Multe dintre acestea nu mai r\u0103spund orizontului de a\u0219tept\u0103ri specific elevilor din genera\u021biile actuale. Selectarea textelor literare trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 programei \u0219colare, dar \u0219i tipului de cititor-elevul care are particularit\u0103\u021bile genera\u021biei sale, ale contextului social-economic, cultural \u00een care tr\u0103ie\u0219te.<\/p>\n<p>\u00cen activitatea concret\u0103 la clas\u0103, studiul textelor literare are o traiectorie fix\u0103, de la lectur\u0103 la interpretare, iar acest demers duce la stereotipii, la iner\u021bii de lectur\u0103 \u0219i interpretare care duc la apropierea artificial\u0103, impus\u0103 a cititorului fa\u021b\u0103 de opera literar\u0103.<\/p>\n<p>Iminen\u021ba evalu\u0103rilor standardizate constr\u00e2nge inevitabil lectura literaturii de specialitate realizat\u0103 \u00een orele de curs la varianta lecturii f\u0103cute cu un scop precis. Astfel, literatura devine un pretext, un mijloc\/ un instrument prin care se formeaz\u0103 cuno\u0219tin\u021bele \u0219i competen\u021bele de lectur\u0103 evaluate prin examenele na\u021bionale. Suntem preocupa\u021bi de demonstra\u021bii, de tehnici discursive specifice narativului \u0219i poeticului, uit\u0103m sau ignor\u0103m formarea gustului pentru lectur\u0103. Programele \u0219colare stipuleaz\u0103 cultivarea interesului pentru lectur\u0103, a pl\u0103cerii de a citi \u0219i a gustului estetic \u00een domeniul literaturii, dar acestea sunt formulate doar ca \u201evalori \u0219i atitudini\u201d dezirabile ce nu pot fi m\u0103surate standardizat; literatura devine o materie de examen, dispare lectura de pl\u0103cere, dispare cititorul inocent.<\/p>\n<p>\u00cen practica abord\u0103rii lecturii \u0219colare dispare ceea ce Roland Barthes \u00een\u021belegea prin lectur\u0103- o complicitate a cititorului cu scriitorul. Interpretarea lecturii literare trebuie s\u0103 se bazeze pe respectarea unui raport armonios \u00eentre ceea ce Umberto Eco numea \u201edrepturile textului\u201d \u0219i \u201edrepturile cititorului\u201d. E drept c\u0103 prin formularea competen\u021belor ce vizeaz\u0103 capacitatea de exprimare a opiniei elevului \u00een leg\u0103tur\u0103 cu anumite aspecte ale textului literar se tinde c\u0103tre respectarea sau c\u0103tre luarea \u00een considerare a cititorului.<\/p>\n<p>Factorul media nu atrage aten\u021bia asupra importan\u021bei lecturii, emisiunile de promovare\u00a0 a c\u0103r\u021bii sau recenziile de pres\u0103 nu se adreseaz\u0103 copiilor.<\/p>\n<p>Calculatorul (internetul) a c\u00e2\u0219tigat teren \u00een fa\u021ba c\u0103r\u021bii. Noua tehnologie poate stimula interesul pentru lectur\u0103 dac\u0103 \u0219tim s\u0103 o integr\u0103m \u00een activitatea la clas\u0103 \u0219i dac\u0103 suger\u0103m elevilor cum s\u0103 o foloseasc\u0103 \u00een afara orelor de curs.<\/p>\n<p>La ace\u0219ti factori care influen\u021beaz\u0103 \u00een sens negativ lectura elevilor se adaug\u0103 supra\u00eenc\u0103rcarea activit\u0103\u021bii lor (program\u0103, orar, evalu\u0103ri).<\/p>\n<p>\u00cen concluzie, \u0219colii (\u0219i nu numai \u0219colii) \u00eei revine un obiectiv cultural major: s\u0103 g\u0103seasc\u0103 motiva\u021biile lecturii, s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 randamentul calitativ al comprehensiunii, s\u0103 dezvolte abilitatea abord\u0103rii plurale a textelor \u201epentru a \u00eenmul\u021bi \u0219ansele individului de a se \u00een\u021belege pe sine \u0219i de a-i \u00een\u021belege pe al\u021bii\u201d (Paul Cornea).<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n<ul>\n<li>\u00a0Barthes, Roland, <em>Pl\u0103cerea textului<\/em>, Editura Echinox, Cluj, 1994, traducerea Marian Papahagi<\/li>\n<li>\u00a0Cornea, Paul, <em>Introducere \u00een teoria lecturi<\/em>i, Edi\u021bia a II-a, Editura Polirom, Ia\u0219i, 1998<\/li>\n<li>\u00a0Costea, Octavia, <em>Didactica lecturii \u2013 o abordare func\u021bional\u0103<\/em>, Editura Institutul European, Ia\u0219i, 2006<\/li>\n<li>Eco, Umberto, <em>Limitele interpret\u0103rii,<\/em> Editura Pontica, Constan\u021ba, 1996, traducerea \u0218tefania Mincu, Daniela Buc\u0219\u0103<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Lectura este o metod\u0103 esen\u021bial\u0103 de munc\u0103 intelectual\u0103, este o parte component\u0103 a procesului de \u00eenv\u0103\u021bare, o dimensiune important\u0103 \u00een paradigma educa\u021biei permanente. Acest studiu eviden\u021biaz\u0103 importan\u021ba lecturii \u0219colare \u0219i a educ\u0103rii acesteia, precum \u0219i factorii care contribuie la formarea &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/factorii-influenti-in-educarea-lecturii-scolare-studiu\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[903,792,835,862],"tags":[1412],"class_list":["post-11691","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cercetare","category-didactica-limbii-si-literaturii-romane","category-evaluare-scolara","category-parinti","tag-minodora-trasca"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11691","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11691"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11691\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11751,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11691\/revisions\/11751"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11691"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11691"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11691"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}