{"id":11694,"date":"2022-09-20T20:00:43","date_gmt":"2022-09-20T17:00:43","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=11694"},"modified":"2022-09-25T11:56:11","modified_gmt":"2022-09-25T08:56:11","slug":"dezvoltarea-limbajului-a-comunicarii-si-premisele-citirii-si-scrierii-la-varsta-prescolara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/dezvoltarea-limbajului-a-comunicarii-si-premisele-citirii-si-scrierii-la-varsta-prescolara","title":{"rendered":"Dezvoltarea limbajului, a comunic\u0103rii \u0219i premisele citirii \u0219i scrierii la v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Ultimele orient\u0103ri \u00een domeniul limb\u0103 \u015fi comunicare \u00een gr\u0103dini\u021bele de copii duc c\u0103tre teoria abord\u0103rii integrale a limbajului, formulat\u0103 de Ken Goodman (1986). Principiile acestei teorii pun la baza dezvolt\u0103rii limbajului formarea competen\u021bei de comunicare oral\u0103 \u015fi scris\u0103, mut\u00e2nd accentul de pe asimilarea de cuno\u0219tin\u021be pe formarea unor competen\u021be. Aceasta presupune utilizarea limbajului \u00een situa\u021bii diverse \u015fi c\u00e2t mai aproape de realitate, ca instrument de cunoa\u0219tere a realit\u0103\u021bii. <!--more--><\/p>\n<p>Comunicarea oral\u0103 \u015fi scris\u0103 presupune patru capacit\u0103\u021bi fundamentale: producere \u015fi comprehensiune de text oral (a vorbi \u015fi a asculta); producere \u015fi comprehensiune de text scris (a scrie \u015fi a citi). Actele comunic\u0103rii (ascultarea, vorbirea, citirea, scrierea) nu se achizi\u021bioneaz\u0103 de c\u0103tre pre\u015fcolar sacadat, \u00een trepte, deoarece s-a constatat c\u0103 achizi\u021bia limbajului se face prin integrarea tuturor acestora, \u00eentr-o manier\u0103 global\u0103, ca \u00eentreg, nu pe elemente componente. Copiii \u201ecitesc\u201d \u015fi \u201escriu\u201d utiliz\u00e2nd diverse simboluri grafice, diverse simboluri matematice sau apel\u00e2nd la limbajul plastic pentru a ilustra idei sau situa\u0163ii, cu mult \u00eenainte de a li se preda \u00een mod formal scrisul \u015fi cititul.<\/p>\n<p>Pentru formarea competen\u0163ei de comunicare, trebuie integrate toate actele specifice: vorbire, lectur\u0103, scriere, ascultare, \u00een situa\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi exersare c\u00e2t mai apropiate de experien\u0163a de via\u0163\u0103 a copiilor. Exigen\u0163ele curriculare pentru domeniul experien\u0163ial Limb\u0103 \u015fi comunicare \u00een ceea ce prive\u015fte limbajul receptiv, adic\u0103 comprehensiune de text oral \u015fi scris, \u0163in de \u00een\u0163elegerea structurilor verbare orale \u015fi de dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de \u00een\u0163elegere a ideilor, g\u00e2ndurilor redate \u00een limbaj scris. La copiii pre\u015fcolari sunt urm\u0103rite \u00een acest sens comportamente specifice comunic\u0103rii receptive, conform unor indicatori prev\u0103zu\u0163i \u00een <em>Fi\u015fa pentru aprecierea progresului individual al copilului \u00eenainte de \u00eenscrierea \u00een clasa preg\u0103titoare<\/em>, instrument de lucru care puncteaz\u0103 competen\u021bele copilului ce ar trebui s\u0103 fie dob\u00e2ndite p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea perioadei de pre\u015fcolaritate:<\/p>\n<ul>\n<li>ascult\u0103 cu pl\u0103cere pove\u0219ti citite sau \u00eenregistrate (caset\u0103 audio, CD a c\u0103ror durat\u0103 este mai mare de 20 de minute;<\/li>\n<li>identific\u0103 mai multe idei principale dintr-un material verbal;<\/li>\n<li>r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103rile referitoare la o poveste, demonstr\u00e2nd c\u0103 a \u00een\u021beles con\u021binutul;<\/li>\n<li>\u00ee\u0219i exprim\u0103 g\u00e2nduri, idei cu privire la textul audiat, particip\u00e2nd activ la discu\u021biile grupului;<\/li>\n<li>poveste\u0219te un eveniment sau o poveste cunoscut\u0103 respect\u00e2nd succesiunea evenimentelor (cu sau f\u0103r\u0103 suport intuitiv);<\/li>\n<li>solicit\u0103 explica\u021bii cu privire la cuvintele necunoscute;<\/li>\n<li>utilizeaz\u0103 dialoguri \u00een jocurile simbolice;<\/li>\n<li>aprecierea eforturilor copilului de a r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103ri.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u0219te limbajul expresiv, putem observa c\u0103 acela\u0219i instrument utilizat de educatoare \u00een evaluarea progresului pre\u0219colarilor prevede urm\u0103torii indicatori:<\/p>\n<ul>\n<li>ini\u021biaz\u0103 o conversa\u021bie cu colegii sau adul\u021bii;<\/li>\n<li>utilizeaz\u0103 vorbirea dialogat\u0103 (intona\u021bie, nuan\u021barea vocii, expresii ritmate \u0219i rimate, ritm, pauz\u0103 \u00een concordan\u021b\u0103 cu mesajul transmis);<\/li>\n<li>exprim\u0103 o idee prin mai multe modalit\u0103\u021bi (limbaj verbal, mimico-gestual, simboluri);<\/li>\n<li>utilizeaz\u0103 \u00een vorbire acorduri de gen, num\u0103r, persoan\u0103, timp;<\/li>\n<li>folose\u0219te corect adverbul de timp (\u201dazi, m\u00e2ine, ieri\u201d);<\/li>\n<li>folose\u0219te verbe la modul optativ (\u201da\u0219 putea\u201d, \u201da\u0219 vrea\u201d);<\/li>\n<li>construie\u0219te propozi\u021bii \u00een secven\u021be logice;<\/li>\n<li>denume\u0219te obiecte care nu se afl\u0103 \u00een c\u00e2mpul vizual, folosind cuvinte adecvate;<\/li>\n<li>\u00een\u021belege \u0219i utilizeaz\u0103 \u00een vorbire sinonime, antonime, omonime;<\/li>\n<li>utilizeaz\u0103 \u00een vorbire propozi\u021bii dezvoltate \u0219i fraze, folosind cuvinte noi, crea\u021bii verbale, fantezii.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen vederea form\u0103rii premiselor citirii \u015fi scrierii, <em>Fi\u015fa pentru aprecierea progresului individual al copilului \u00eenainte de \u00eenscrierea \u00een clasa preg\u0103titoare<\/em> prevede urm\u0103rirea unor comportamente specifice contactului copilului cu cartea:<\/p>\n<ul>\n<li>\u00een\u021belege ce este titlul \u015fi autorul unei c\u0103r\u021bi;<\/li>\n<li>este interesat de c\u0103r\u021bi \u015fi \u015ftie cum s\u0103 le utilizeze \u015fi s\u0103 le p\u0103streze;<\/li>\n<li>poveste\u015fte colegilor fragmente, idei din con\u021binutul c\u0103r\u021bilor;<\/li>\n<li>este interesat de citit;<\/li>\n<li>r\u0103sfoie\u015fte cartea \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 citesc\u0103 independent;<\/li>\n<li>cite\u015fte cuvinte cunoscute etichetate \u00een sala de grup\u0103;<\/li>\n<li>cere s\u0103 \u00eemprumute c\u0103r\u021bi sau aduce c\u0103r\u021bi de acas\u0103 \u00een colectivitate;<\/li>\n<li>diferen\u021biaz\u0103 un text \u00een proz\u0103 de unul \u00een versuri.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Pentru a reu\u015fi s\u0103 realizeze corect asocierea sunet-liter\u0103, capacitatea de discriminare fonetic\u0103 fiind esen\u021bial\u0103 \u00een dezvoltarea premiselor citirii \u015fi scrierii, pre\u015fcolarii trebuie s\u0103 exerseze comportamente specifice.<\/p>\n<p>\u00cen <em>Fi\u015fa pentru aprecierea progresului individual al copilului \u00eenainte de intrarea \u00een clasa preg\u0103titoare<\/em> sunt prev\u0103zute aceste tipuri de comportamente, care pe parcursul pre\u015fcolarit\u0103\u021bii trec prin diferite faze (necesit\u0103 sprijin, \u00een dezvoltare sau atinse):<\/p>\n<ul>\n<li>recunoa\u015fte \u015fi nume\u015fte sunetul ini\u021bial \u015fi final al unui cuv\u00e2nt f\u0103r\u0103 ajutor;<\/li>\n<li>desparte cuv\u00e2ntul \u00een silabe cu ajutor;<\/li>\n<li>articuleaz\u0103 anumite sunete, toate vocalele \u015fi majoritatea consoanelor;<\/li>\n<li>identific\u0103 literele cuprinse \u00een propriul nume cu sunetele specifice;<\/li>\n<li>asociaz\u0103 sunetul cu litera corespunz\u0103toare \u015fi cu forma ei scris\u0103 (liter\u0103 mare\/ mic\u0103 de tipar);<\/li>\n<li>leag\u0103 cuv\u00e2ntul de imagine (oral);<\/li>\n<li>creeaz\u0103 rime ale cuvintelor familiare \u00een jocuri, c\u00e2ntece, poezii.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Copilul ar trebui s\u0103 aprecieze \u015fi s\u0103 foloseasc\u0103 limbajul scris \u015fi tip\u0103ritura c\u00e2t mai des \u00een cadrul activit\u0103\u021bilor de joc \u015fi \u00eenv\u0103\u021bare. De asemenea este indicat s\u0103 utilizeze mesaje scrise\/ vorbite pentru diferite scopuri. \u00cen acest sens, \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103 se urm\u0103re\u015fte dezvoltarea urm\u0103toarelor comportamente:<\/p>\n<ul>\n<li>folose\u015fte o varietate de materiale tip\u0103rite (c\u0103r\u021bi, reviste, ziare, re\u021bete, prospecte, cutii de juc\u0103rii, cutii de alimente);<\/li>\n<li>\u00een\u021belege rolul tip\u0103riturii;<\/li>\n<li>con\u015ftientizeaz\u0103 faptul c\u0103 un mesaj se scrie\/ cite\u015fte de la st\u00e2nga la dreapta, de sus \u00een jos;<\/li>\n<li>con\u015ftientizeaz\u0103 faptul c\u0103 un limbaj rostit poate fi scris \u015fi apoi se poate tip\u0103ri;<\/li>\n<li>recunoa\u015fte semne\/simboluri din mediul ambiant;<\/li>\n<li>identific\u0103 mesaje scrise \u00een mediul familiei sau \u00een sala de grup\u0103;<\/li>\n<li>cite\u015fte numele propriu \u015fi al altor colegi;<\/li>\n<li>cite\u015fte c\u00e2teva cuvinte din mediul apropiat (ex.: gr\u0103dini\u021b\u0103, spital, muzeu).<\/li>\n<\/ul>\n<p>Con\u015ftientizarea mesajului vorbit\/ scris pentru pre\u015fcolari nu este component\u0103 u\u015for de atins a premiselor citirii \u015fi scrierii, necesit\u00e2nd consum de timp \u015fi o anume maturitate a copiilor, precum \u015fi preocupare atent\u0103 din partea adul\u021bilor. Abia \u00eencep\u00e2nd cu v\u00e2rsta de 4 ani putem spune c\u0103 pre\u015fcolarii devin mai interesa\u021bi \u00een \u201ecitirea\u201d mesajelor pe care le \u00eent\u00e2lnesc \u00een mediul lor, iar de la 5 ani observ\u0103m c\u0103 pu\u021bini dintre ei nu reu\u015fesc s\u0103 \u00ee\u015fi scrie numele pe propriile lucr\u0103ri sau pe lucurile care le apar\u021bin. \u00cen perioada pre\u015fcolar\u0103, \u00eencep\u00e2nd \u00eenc\u0103 de la 3-4 ani, copiii manifest\u0103 interes fa\u021b\u0103 de scris \u015fi fa\u021b\u0103 de diferitele instrumente utilizate \u00een acest scop. La \u00eenceput, simple m\u00e2zg\u0103leli, care totu\u0219i pentru copii au sens, se transform\u0103 c\u0103tre 5 ani, odat\u0103 cu perfec\u021bionarea coordon\u0103rii ochi-m\u00e2n\u0103 \u015fi cu dezvoltarea motricit\u0103\u021bii fine, \u00een adev\u0103rate \u201emesaje\u201d transmise celor din jur.<\/p>\n<p>Interesul copiilor pentru astfel de activit\u0103\u021bi cre\u0219te odat\u0103 cu v\u00e2rsta \u015fi este men\u021binut de nevoia de a \u201ecomunica \u00een scris\u201d precum \u015fi de varietatea de instrumente folosite (creioane, carioca, pensule). \u00cen gr\u0103dini\u021b\u0103, pentru \u00eensu\u0219irea acestor deprinderi sunt exersate urm\u0103toarele tipuri de comportamente, la \u00eenceput cu sprijin, apoi \u00een dezvoltare \u015fi mai t\u00e2rziu independent realizate de c\u0103tre copii:<\/p>\n<ul>\n<li>adopt\u0103 o \u021binut\u0103 corect\u0103 a corpului, a m\u00e2inii \u015fi instrumentului de scris;<\/li>\n<li>\u00ee\u015fi ajusteaz\u0103 pozi\u021bia foii, h\u00e2rtiei folosite \u015fi experimenteaz\u0103 scrisul cu o varietate de instrumente de scris (creioane, pensule, computere);<\/li>\n<li>respect\u0103 spa\u021biul, m\u0103rimea, ordinea literelor;<\/li>\n<li>scrie\/ copiaz\u0103 cuvintele familiare (ex. numele propriu, mama, tata etc.);<\/li>\n<li>contribuie la scrieri colective (albume, jurnale, dic\u021bionare).<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen gr\u0103dini\u021b\u0103, activit\u0103\u021bile din domeniul experien\u021bial Limb\u0103 \u015fi comunicare vizeaz\u0103 dezvoltarea limbajului, sub aspectele vocabularului, ale gramaticii, ale sintaxei, dar \u015fi ale \u00een\u021belegerii semnifica\u021biei mesajelor, ale comunic\u0103rii (cuprinz\u00e2nd abilit\u0103\u021bi de ascultare, comunicare oral\u0103 \u015fi scris\u0103, nonverbal\u0103 \u015fi verbal\u0103) \u015fi preachizi\u021biile pentru citit-scris \u015fi \u00eenso\u021be\u015fte dezvoltarea copiilor \u00een fiecare dintre celelalte domenii. Practic, domeniul Limb\u0103 \u015fi comunicare acoper\u0103 st\u0103p\u00e2nirea exprim\u0103rii orale \u015fi scrise, precum \u015fi abilitatea de a \u00een\u021belege comunicarea verbal\u0103 \u015fi scris\u0103.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie<\/strong><\/em><br \/>\n1. Dumitrana, M., (1999), Educarea limbajului \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pre\u015fcolar \u2013 volumul I Comunicarea oral\u0103, Ed. Compania, Bucure\u015fti<br \/>\n2. Dumitrana, M., (1999), Educarea limbajului \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pre\u015fcolar \u2013 volumul II Comunicarea scris\u0103, Ed. Compania, Bucure\u015fti<br \/>\n3. Glava, A., Glava, C. (2002), Introducere \u00een pedagogia pre\u015fcolar\u0103, Ed. Dacia, Cluj-Napoca<br \/>\n4. Glava, A. (coord.), T\u0103taru, L., Chi\u015f, O., ref.\u015ft. Chi\u015f, V., (2014), Piramida cunoa\u015fterii: repere metodice \u00een aplicarea curriculumului pre\u015fcolar, Ed. Diamant, Pite\u015fti<br \/>\n5. Pamfil, A., (2007), Elemente de didactica limbii rom\u00e2ne: clasele primare, Ed. Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ultimele orient\u0103ri \u00een domeniul limb\u0103 \u015fi comunicare \u00een gr\u0103dini\u021bele de copii duc c\u0103tre teoria abord\u0103rii integrale a limbajului, formulat\u0103 de Ken Goodman (1986). Principiile acestei teorii pun la baza dezvolt\u0103rii limbajului formarea competen\u021bei de comunicare oral\u0103 \u015fi scris\u0103, mut\u00e2nd accentul &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/dezvoltarea-limbajului-a-comunicarii-si-premisele-citirii-si-scrierii-la-varsta-prescolara\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[792,798],"tags":[1579],"class_list":["post-11694","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-didactica-limbii-si-literaturii-romane","category-invatamant-prescolar","tag-elena-moncea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11694","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11694"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11694\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11775,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11694\/revisions\/11775"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11694"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11694"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11694"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}