Copiii remigran\u021bi sunt acei copii care au tr\u0103it o perioad\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 \u021bar\u0103 \u0219i au revenit \u00een Rom\u00e2nia. De\u0219i \u00een dic\u021bionarul rom\u00e2nesc nu exist\u0103 cuv\u00e2ntul \u201eremigrant\u201d, fenomenul remigra\u021biei copiilor rom\u00e2ni este important, av\u00e2nd efecte majore \u00een via\u021ba acestora. \u00a0Schimb\u0103rile pot avea consecin\u021be nea\u0219teptate \u0219i uneori d\u0103un\u0103toare. Unii dintre copiii remigran\u021bi au trecut printr-o dubl\u0103 schimbare. Au plecat \u00een str\u0103in\u0103tate unde au \u00eencercat s\u0103 se adapteze \u0219i s\u0103 se integreze, apoi a urmat \u00eentoarcerea \u00een Rom\u00e2nia, readaptarea \u0219i reintegrarea. Ace\u0219tia \u00eent\u00e2mpin\u0103 mari dificult\u0103\u021bi \u00een a se acomoda \u0219i a vorbi limba matern\u0103. Unii nu au avut niciodat\u0103 contact cu \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103, fiind n\u0103scu\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate. Ace\u0219tia nu cunosc deloc sau aproape deloc limba rom\u00e2n\u0103. <\/p>\n
Din cauza acestor probleme de limb\u0103, ei nu se pot descurca la nicio disciplin\u0103, nu \u00een\u021beleg cerin\u021bele \u0219i textele lec\u021biilor. De multe ori, ace\u0219tia traduc \u00eent\u00e2i ce \u00eei \u00eentreab\u0103 profesorul \u00een limba vorbit\u0103 \u00een \u021bara din care au venit \u0219i abia apoi r\u0103spund. Toate aceste lucruri se vor transfera \u00een plan psihologic.<\/p>\n
Efectele remigra\u0163iei asupra copilului sunt numeroase. Copiii se confrunt\u0103 cu probleme sau dificult\u0103\u021bi de readaptare \u015fi reintegrare social\u0103 \u0219i \u0219colar\u0103. O parte dintre copiii care se \u00eentorc \u00een Rom\u00e2nia prezint\u0103 dificult\u0103\u021bi emo\u0163ionale, comportamentale, de aten\u0163ie, de rela\u0163ionale sau comunicare. Toate acestea vor afecta dezvoltarea lor ulterioar\u0103.<\/p>\n
Socializarea este foarte dificil\u0103, deoarece nu \u00een\u021beleg \u0219i nu se pot exprima. Ace\u015fti copii au nevoie de o aten\u0163ie deosebit\u0103 din partea familiei dar \u0219i asisten\u021b\u0103 psihosocial\u0103 \u015fi sprijin specializat pentru readaptarea lor social\u0103 \u0219i \u0219colar\u0103 precum \u0219i men\u0163inerea dezvolt\u0103rii lor \u00een limitele normalit\u0103\u0163ii. De acest sprijin de specialitate depind evolu\u0163ia ulterioar\u0103 \u015fi adaptarea copiilor la cerin\u0163ele sociale \u015fi \u015fcolare, inclusiv realizarea unor schimb\u0103ri atitudinale \u015fi comportamentale.<\/p>\n
Pentru majoritatea copiilor remigran\u021bi, starea afectiv\u0103 general\u0103 este una preponderent pozitiv\u0103. Dar exist\u0103 \u0219i copii pentru care readaptarea este asociat\u0103 cu st\u0103ri afective negative moderate sau accentuate cum ar fi ru\u0219ine, triste\u021be, team\u0103, sentiment de abandon, furie.<\/p>\n
Ace\u0219tia au \u00eencredere sc\u0103zut\u0103 \u00een for\u0163ele proprii, sunt tem\u0103tori \u0219i ezitan\u021bi \u00een rela\u0163iile cu adul\u0163ii, dar \u015fi cu copiii, au un grad de anxietate mediu sau ridicat \u0219i un nivel de aspira\u0163ie sc\u0103zut, inclusiv \u00een ceea ce prive\u015fte performan\u0163a \u015fcolar\u0103.<\/p>\n
Readaptarea copiilor \u00een Rom\u00e2nia, dup\u0103 o perioad\u0103 de migra\u0163ie \u00een str\u0103in\u0103tate, poate fi influen\u021bat\u0103 de numero\u0219i factori. Factorii de factur\u0103 individual\u0103 sunt: obi\u0219nuin\u021ba cu via\u021ba din str\u0103in\u0103tate, uitarea stilului de via\u021b\u0103 din Rom\u00e2nia, lipsa \u00eencrederii \u00een sine \u0219i a abilit\u0103\u0163ii de a cere ajutor, lipsa curajului \u0219i a capacit\u0103\u0163ii de a lua decizii singur. Dintre factorii de natur\u0103 comunitar\u0103, pot fi aminti\u021bi: lipsa suportului din partea prietenilor, lipsa aten\u0163iei din partea colegilor \u015fi a profesorilor. Nu trebuie neglija\u021bi nici factorii de natur\u0103 familial\u0103, cum ar fi: supra\u00eenc\u0103rcarea cu sarcini, sprijinul parental insuficient sau absen\u0163a p\u0103rin\u0163ilor.<\/p>\n
Exist\u0103 copii care s-au reintegrat foarte bine, s-au adaptat u\u015for at\u00e2t din punct de vedere \u015fcolar, c\u00e2t \u015fi din punct de vedere afectiv sau social. Dar exist\u0103 \u0219i copii care au mari dificult\u0103\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte rezolvarea sarcinilor \u015fcolare, \u00een reintegrarea social\u0103 \u015fi cultural\u0103. Ace\u0219tia au o atitudine rezervat\u0103 \u00een a recunoa\u015fte existen\u0163a dificult\u0103\u0163ilor de reintegrare \u015fi evit\u0103 s\u0103 discute despre ceea ce simt.<\/p>\n
Majoritatea copiilor prezint\u0103 un nivel relativ ridicat al anxiet\u0103\u0163ii, evit\u0103 dialogul, nu ini\u0163iaz\u0103 discu\u0163ii \u015fi se limiteaz\u0103 la r\u0103spunsuri c\u00e2t mai scurte \u015fi mai pu\u0163in detaliate la \u00eentreb\u0103rile adresate direct. Majoritatea evit\u0103 contactul vizual \u015fi prezint\u0103 diverse manifest\u0103ri nonverbale asociate anxiet\u0103\u0163ii (\u00ee\u015fi fr\u0103m\u00e2nt\u0103 m\u00e2inile, se joac\u0103 sistematic cu un pix sau creion, au mi\u015fc\u0103ri repetate etc.).\u00a0Din perspectiva adapt\u0103rii \u015fcolare, majoritatea copiilor \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i \u00een realizarea sarcinilor \u015fi ob\u0163in un randament \u015fcolar sc\u0103zut prin raportare la poten\u0163ialul propriu.<\/p>\n
Cu c\u00e2t copilul a petrecut un num\u0103r mai mare de ani \u00een str\u0103in\u0103tate cu at\u00e2t dificult\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare sunt mai mari. Aceste dificult\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare sunt diferite \u00een func\u021bie de v\u00e2rsta copilului remigrant. Unele apar din cauza sc\u0103derii nivelului de aspira\u0163ie al copiilor, din sc\u0103dere accentuat\u0103 a standardelor pe care ace\u015ftia \u015fi le autoimpun, \u00een special \u00een ceea ce prive\u015fte randamentul \u015fcolar. Atitudinea general\u0103 a acestor copii este de a se mul\u0163umi cu promovarea \u015fi de a nu \u00ee\u015fi propune ob\u0163inerea unor performan\u0163e \u015fcolare mai ridicate sau raportate adecvat la poten\u0163ialul individual, consider\u00e2nd c\u0103 standardelor \u015fcolare din Rom\u00e2nia sunt mai mari.<\/p>\n
Cele mai mari dificult\u0103\u021bi pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 elevii remigran\u021bi sunt cele lingvistice. Unii dintre ei nu cunosc \u0219i nu \u00een\u021beleg limba rom\u00e2n\u0103. Al\u021bii nu vorbesc corect limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i nu se pot face \u00een\u021bele\u0219i. Vocabularul lor este foarte limitat \u0219i cunosc doar cuvintele de baz\u0103, uzuale din limba rom\u00e2n\u0103. Dar nu cunosc limba literar\u0103, limba care este folosit\u0103 la studierea tuturor disciplinelor. Din aceast\u0103 cauz\u0103 le este foarte greu s\u0103 rezolve sarcinile \u0219colare, nu numai cele de limb\u0103 ci \u0219i cele specific altor discipline. Chiar dac\u0103 sunt foarte inteligen\u021bi \u0219i ar face fa\u021b\u0103 tuturor cerin\u021belor \u0219colare, faptul c\u0103 nu cunosc foarte bine limbajul \u0219i nu reu\u0219esc s\u0103 comunice cu cadrele didactice, \u00eei face s\u0103 se \u00eenchid\u0103 \u00een ei. Percep greu limba \u0219i vorbesc amestecat.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te partea de limb\u0103 \u0219i de gramatic\u0103 golurile acestor copii sunt imense. Nu cunosc no\u021biunile de morfologie, sintax\u0103, nu cunosc regulile de scriere \u00een limba rom\u00e2n\u0103, forma literelor de m\u00e2n\u0103 din alfabetul rom\u00e2n. Nu cunosc expresii, termini specifici disciplinelor \u0219colare. Dificultatea const\u0103 \u00een \u00een\u021belegerea \u0219i descifrarea textelor, a problemelor, a itemilor, a mesajelor scrise \u0219i orale.<\/p>\n
De aceea este aproape imposibil ca un elev remigrant s\u0103 recupereze materia \u0219i s\u0103 fie la nivelul colegilor. Acest lucru i descurajeaz\u0103, \u00eei face s\u0103 se concentreze mai greu \u0219i s\u0103 devin\u0103 agita\u021bi.<\/p>\n
Pentru re\u00eenmatricularea copilului \u00een sistemul educa\u0163ional rom\u00e2nesc, este necesar\u0103 echivalarea studiilor. Mul\u021bi dintre copii sunt la acela\u015fi nivel de \u015fcolarizare la care ar fi trebuit s\u0103 fie dac\u0103 nu emigrau. Dar exist\u0103 \u0219i situa\u021bii \u00een care re\u00eencadrarea \u0219colar\u0103 a copilului \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc se face cu una, dou\u0103 sau trei clase \u00een urma traseului educa\u0163ional \u201enormal\u201d sau cu o clas\u0103 \u00eenaintea acestuia.<\/p>\n
Dup\u0103 echivalarea anilor de studiu din str\u0103in\u0103tate, tot greul este \u00een sarcina cadrelor didactice care nu au nici un protocol oficial de la minister care s\u0103 ofere solu\u021bii la problemele copiilor remigran\u021bi. Reu\u0219ita \u0219colar\u0103 a acestor copii depinde de dorin\u021ba profesorilor de a-i ajuta. Ace\u0219tia fac voluntar cursuri suplimentare \u0219i le acord\u0103 o aten\u021bie deosebit\u0103 acestor elevi. Important\u0103 este \u0219i implicarea p\u0103rin\u021bilor care le pl\u0103tesc copiilor medita\u021bii.<\/p>\n
Sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din Rom\u00e2nia nu este \u00eenc\u0103 preg\u0103tit s\u0103 integreze copiii remigran\u021bi \u0219i se dovede\u0219te neprimitor pentru ace\u0219tia. Majoritarea copiilor sunt hot\u0103r\u00e2\u021bi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la un moment dat acolo, \u00een \u021b\u0103rile din care au venit, fiind familiariza\u021bi cu acel stil de via\u0163\u0103 \u015fi nostalgici dup\u0103 acesta.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Copiii remigran\u021bi sunt acei copii care au tr\u0103it o perioad\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 \u021bar\u0103 \u0219i au revenit \u00een Rom\u00e2nia. De\u0219i \u00een dic\u021bionarul rom\u00e2nesc nu exist\u0103 cuv\u00e2ntul \u201eremigrant\u201d, fenomenul remigra\u021biei copiilor rom\u00e2ni este important, av\u00e2nd efecte majore \u00een via\u021ba acestora. \u00a0Schimb\u0103rile pot … Cite\u0219te continuarea
\nCatalano H. (2014), Readjustment and Learning Difficulties Specific to the Remigrant Child, P. 158-163 www.sciencedirect.com\/science\/article\/pii\/S1877042814048563<\/a>
\nCatalano H. (2015), Socio-Educational Consequences of the Remigration Phenomen, P. 49-54
\nwww.sciencedirect.com\/science\/article\/pii\/S1877042815014159<\/a>
\nCatalano H. (2016), Study on the of Teachers\u2019 and Parents\u2019 Perception on the Remigration Phenomenon, P. 79-84 www.europeanproceedings.com\/files\/data\/article\/49\/1440\/article_49_1440_pdf_100.pdf<\/a><\/p>\n