Cuno\u0219tin\u021bele matematice sunt construc\u021bii sociale cu reguli \u0219i conven\u021bii \u00een care dialogul \u0219i critica joac\u0103 un rol important, iar \u00eenv\u0103\u021barea acestei discipline se face prin construc\u021bia de cuno\u0219tin\u021be. Ideal ar fi ca educatorii s\u0103 formeze copiilor dragoste pentru aceast\u0103 disciplin\u0103 care \u00eei va ajuta pe tot parcursul vie\u021bii, deoarece matematica nu se \u00eenva\u021b\u0103 pentru a \u0219ti, ci pentru a folosi, pentru a se aplica \u00een via\u021ba de zi cu zi. Acest articol pune accent pe noile abord\u0103ri ale educa\u021biei pre\u0219colare \u00een ceea ce prive\u0219te activit\u0103\u021bile matematice. <\/p>\n
\u201eEducatoarea trebuie s\u0103 vad\u0103 \u00een matematic\u0103 nu numai disciplina care-i \u00eenva\u021b\u0103 pe copii cu regulile necesare pentru a g\u0103si rezultatele exacte, ci \u0219tiin\u021ba ce se \u00eenscrie \u00een via\u021b\u0103 cu acela\u0219i titlul ca hrana, \u00eembr\u0103c\u0103mintea, rela\u021biile sociale, limbajul.<\/em>\u201d (Some\u0219anu, 1977, p. 53)\u00a0Se consider\u0103 astfel c\u0103 matematica este un element de cultur\u0103 general\u0103 absolut necesar\u0103 \u00een orice domeniu, fiind \u00een acela\u0219i timp o activitate mintal\u0103 ce antreneaz\u0103 g\u00e2ndirea \u0219i perfec\u021bioneaz\u0103 ra\u021bionamentul logic.<\/p>\n Schimb\u0103rile \u0219i modific\u0103rile care au loc \u00een structura \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului preuniversitar vizeaz\u0103 corelarea interdisciplinar\u0103 a anumitor aspecte comune mai multor obiecte de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Reforma \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul pre\u0219colar are drept scop reamplasarea accentelor, de pe volumul informa\u021bional pe formarea \u0219i dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor \u0219i abilit\u0103\u021bilor.<\/p>\n Modul de prezentare a cuno\u0219tin\u021belor, folosirea unui material didactic adecvat, aplica\u021biile f\u0103cute, munca independent\u0103 a copiilor trebuie s\u0103 conduc\u0103 la atingerea obiectivului major privind predarea-\u00eenv\u0103\u021barea-evaluarea, adic\u0103 atingerea obiectivelor prev\u0103zute \u00een curriculum de c\u0103tre to\u021bi copiii.<\/p>\n Educatoarea are rolul de a proiecta, organiza \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd de a desf\u0103\u0219ura activit\u0103\u021bile matematice astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 stimuleze implicarea pre\u0219colarilor, participarea lor direct\u0103 la activit\u0103\u021bi prin joc, manipulare de obiecte, observare direct\u0103 a situa\u021biilor concrete. Tot ea are datoria de a identifica acele strategii care s\u0103 r\u0103spund\u0103 necesit\u0103\u021bii v\u00e2rstei pre\u0219colare de a \u00eenv\u0103\u021ba pe baza ac\u021biunii concrete cu obiectele, de a participa activ la propria formare, dar \u0219i obiectivelor matematice aflate \u00een interdependen\u021b\u0103 cu particularit\u0103\u021bile de v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n Noile accente prezente \u00een curriculum revizuit cad pe :<\/p>\n Strategiile didactice sunt diversificate, accentul c\u0103z\u00e2nd pe :<\/p>\n Metodele activ-participative au rolul de a plasa copilul \u00een situa\u021bia de a explora \u0219i de a deveni independent. Activit\u0103\u021bile \u0219i situa\u021biile de \u00eenv\u0103\u021bare trebuie s\u0103 corespund\u0103 diferen\u021belor individuale \u00een ceea ce prive\u0219te diferen\u021bele, capacit\u0103\u021bile copilului. Activit\u0103\u021bile trebuie proiectate \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 dezvolte stima de sine la copil \u0219i un sentiment pozitiv fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare. Simultan, predarea trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont de experien\u021ba anterioar\u0103 a copilului, s\u0103 porneasc\u0103 de la cuno\u0219tin\u021bele pe care acesta deja le de\u021bine \u0219i s\u0103 \u00eel conduc\u0103 la altele noi prin descoperire.<\/p>\n Bine\u00een\u021beles c\u0103 jocul este activitatea central\u0103 a copilului, dar \u0219i form\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare cu importan\u021b\u0103 decisiv\u0103 pentru dezvoltarea \u0219i educa\u021bia copilului. Un fin observator al jocului copilului poate ob\u021bine informa\u021bii pre\u021bioase, pe care ulterior le poate utiliza \u00een proiectarea activit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>\n Evaluarea are ca scop urm\u0103rirea progresului copilului cu el \u00eensu\u0219i, progresul trebuie monitorizat, notat, discutat periodic cu p\u0103rin\u021bii. Evaluarea trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 cele trei func\u021bii:<\/p>\n Evaluarea eficient\u0103 este completat\u0103 de observarea sistemic\u0103 \u00een diferite momente ale jocului liber al copilului, \u00een activit\u0103\u021bile comune, \u00een discu\u021biile cu p\u0103rin\u021bii, analiza portofoliului etc.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 importan\u021ba mediului educa\u021bional, se vorbe\u0219te \u00een reforma noului curriculum de implicarea p\u0103rin\u021bilor, transformarea acestora \u00een parteneri la educa\u021bia propriilor copii. Implicarea acestora nu se rezum\u0103 doar la sprijin financiar, ci \u0219i la luarea deciziilor din cadrul grupului, participarea efectiv\u0103 la activit\u0103\u021bi al\u0103turi de copii lor, la activit\u0103\u021bi extra\u0219colare etc.<\/p>\n Perspectiva dezvolt\u0103rii globale a copilului accentueaz\u0103 importan\u021ba domeniilor de dezvoltare a copilului. Preg\u0103tirea copilului pentru \u0219coal\u0103 \u0219i pentru via\u021b\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere nu doar competen\u021be academice, ci \u0219i capacit\u0103\u021bi, deprinderi, atitudini ce \u021bin de dezvoltarea socio-emo\u021bional\u0103, dezvoltarea cognitiv\u0103, dezvoltarea fizic\u0103.<\/p>\n Activitatea integrat\u0103 se pare c\u0103 e o solu\u021bie pentru o mai bun\u0103 corelare a activit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021bare cu via\u021ba societ\u0103\u021bii, no\u021biunile matematice put\u00e2nd astfel fi \u00eenv\u0103\u021bate, \u00een mod integrat, cu celelalte domenii experien\u021biale.<\/p>\n \u00cen cadrul jocurilor de rol se poate foarte u\u0219or realiza coresponden\u021ba de unu la unu, \u00eenc\u0103 din primele zile de gr\u0103dini\u021b\u0103, \u00een cadrul rutinelor (fiecare copil are un scaun, o m\u0103su\u021b\u0103, un creion etc.). O metod\u0103 de familiarizare a copilului cu num\u0103rul este numerotarea scaunelor la \u00cent\u00e2lnirea de diminea\u021b\u0103, folclorul copiilor cuprinde o serie de \u201enum\u0103r\u0103tori\u201d (\u201eHai s\u0103 zicem una…\u201d).<\/p>\n \u00cenv\u0103\u021barea adun\u0103rii \u0219i sc\u0103derii cu 1-2 unit\u0103\u021bi se poate realiza prin manipularea obiectelor \u00een cadrul jocurilor de rol, jocurilor de construc\u021bii, chiar \u0219i \u00een cadrul activit\u0103\u021bilor din domeniul limb\u0103 \u0219i comunicare (\u201eRidichea uria\u0219\u0103\u201d).<\/p>\n Introducerea figurilor geometrice poate ap\u0103rea ca parte a jocurilor \u0219i activit\u0103\u021bilor copiilor (activit\u0103\u021bi de desen, tehnica Tangramului).<\/p>\n Observarea modului de manifestare a copilului \u00een cadrul activit\u0103\u021bilor integrate cu con\u021binut matematic permite o evaluare corect\u0103 a progreselor \u00eenregistrate de copil \u00een dezvoltarea g\u00e2ndirii, dar mai ales \u00een sfera opera\u021biilor de analiz\u0103, sintez\u0103, comparare, observare \u0219i formularea unor aprecieri asupra evolu\u021biei probabile a copilului, cu posibilitatea interven\u021biei \u00een aspectele deficitare.<\/p>\n \u00centruc\u00e2t domeniile experien\u021biale devin instrumente de atingere a obiectivelor cadru \u0219i de referin\u021b\u0103 am \u00eencercat, pe c\u00e2t posibil, s\u0103 g\u0103sim solu\u021bii \u00een desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bilor integrate cu con\u021binut matematic pentru a-i determina pe copii s\u0103 participe activ \u0219i afectiv, s\u0103 creez momente \u0219i dificult\u0103\u021bi care \u00eei pun pe pre\u0219colari \u00een situa\u021bia de a g\u00e2ndi asupra unor c\u0103i de rezolvare a unor sarcini, situa\u021bii problem\u0103, de a fi aten\u021bi sau amabili cu cei din jur, de a-\u0219i st\u0103p\u00e2ni unele porniri nefire\u0219ti.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cuno\u0219tin\u021bele matematice sunt construc\u021bii sociale cu reguli \u0219i conven\u021bii \u00een care dialogul \u0219i critica joac\u0103 un rol important, iar \u00eenv\u0103\u021barea acestei discipline se face prin construc\u021bia de cuno\u0219tin\u021be. Ideal ar fi ca educatorii s\u0103 formeze copiilor dragoste pentru aceast\u0103 disciplin\u0103 … Cite\u0219te continuarea \n
\n
\n
\n[1] Some\u015fanu, E. (1977). Matematica \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103. Bucure\u015fti: EDP.
\n[2] Cuco\u015f, C. (2006). Pedagogie. Ia\u015fi: Polirom.
\n[3] Dinu\u0163\u0103, N. (2009). Metodica activit\u0103\u0163ilor matematice \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103. Pite\u0219ti: Ed. Universit\u0103\u0163ii din Pite\u015fti.<\/p>\n