De c\u00e2\u0163iva ani se confrunt\u0103 dou\u0103 curente \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ce ar trebui \u015fcoala s\u0103 transmit\u0103 ca informa\u0163ie, respectiv s\u0103 formeze. Unii sus\u0163in c\u0103 trebuie creat\u0103 o cultur\u0103 general\u0103 pentru ca ulterior elevul s\u0103 opteze pentru o specializare. Al\u0163ii cred c\u0103 specializarea poate \u00eencepe de la v\u00e2rste mici, av\u00e2nd \u00een vedere interesele \u015fi aptitudinile elevului. Atunci c\u00e2nd \u00een cadrul fiec\u0103rei discipline trebuie s\u0103 se aleag\u0103 un pachet minim obligatoriu de informa\u0163ii, respectiv de competen\u0163e de dezvoltat, se dovede\u015fte c\u0103 fiecare specialist consider\u0103 c\u0103 nu poate selecta cu adev\u0103rat, c\u0103 multe lucruri sunt „esen\u0163iale”, astfel \u00eenc\u00e2t se ajunge tot la supra\u00eencarcarea cu elemente care \u0163in de „cultura general\u0103”. La limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, actuala program\u0103 pentru cei patru ani de liceu este o ilustrare a acestui conflict \u00eentre ceea ce declar\u0103m c\u0103 vrem s\u0103 ob\u0163inem \u015fi ceea ce se propune cu adev\u0103rat drept con\u0163inut \u015fi competen\u0163\u0103.
\nLucrarea noastr\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 limiteze discu\u0163ia despre raportul cultur\u0103 general\u0103-cultur\u0103 de specialitate la disciplina limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103.
\n<\/p>\n
Ce \u00eenseamn\u0103 o cultur\u0103 general\u0103 \u00een domeniul acesta? Unii ar spune c\u0103 scrierea corect\u0103 \u015fi cititul fluent, dob\u00e2ndirea unui vocabular bogat, respectiv un bagaj de lecturi din cele \u201ecanonice\u201d. Al\u0163ii ar introduce \u00een plus \u015fi c\u00e2teva no\u0163iuni gramaticale, respectiv de teorie literar\u0103. \u00cen orice caz, fiecare dasc\u0103l este ispitit s\u0103 extind\u0103 sfera a\u015fa – zisei culturi generale \u00een ceea ce prive\u015fte disciplina lui, astfel \u00eenc\u00e2t limita dintre cultura general\u0103 \u015fi cea de specialitate este foarte lax\u0103.<\/p>\n
Prin cultur\u0103 general\u0103 \u00een\u0163elegem un ansamblu de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi abilit\u0103\u0163i de baz\u0103 necesare pentru preg\u0103tirea unei personalit\u0103\u0163i. \u00cen cazul \u015ftiin\u0163elor umaniste, sfera acestei culturi este mult mai larg\u0103 \u015fi mai greu definibil\u0103. De exemplu, analiza unui text literar presupune \u00eencadrarea lui \u00eentr-un curent literar, \u00eentr-o epoc\u0103, cunoa\u015fterea semnifica\u0163iei unor simboluri, cunoa\u015fterea semnifica\u0163iilor unor trimiteri etc., ceea ce \u00eenseamn\u0103 utilizarea unor informa\u0163ii din domeniul istoriei, geografiei, artelor, antropologiei, sociologiei etc. Noua abordare a textelor, axat\u0103 pe discutarea unui text \u015fi trimiterea \u00een plan secundar a studierii istoriei literaturii, respectiv a operei unui scriitor, are dezavantajul reducerii textului literar la identificarea unor elemente de structur\u0103 \u015fi la dificultatea elevului de a \u00een\u0163elege un text complex. Uneori, profesorul de literatur\u0103 crede c\u0103 anumite referin\u0163e culturale sunt deja cunoscute \u015fi se vede pus \u00een situa\u0163ia de a explica lucruri care, fiind incluse la \u201ecultur\u0103 general\u0103\u201d, nu sunt cuprinse la nicio disciplin\u0103. Alteori profesori de la alte discipline cred c\u0103 elevii trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 de la literatura rom\u00e2n\u0103 anumi\u0163i scriitori \u015fi sunt uimi\u0163i de \u201eincultura\u201d acestora.<\/p>\n
Pentru a ilustra modul cum este perceput\u0103 cultura general\u0103 \u015fi cea de specialitate la limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, ne vom referi la situa\u0163ii concrete din activitatea curent\u0103 la clas\u0103. Clasele a XI-a \u015fi a XII-a presupun un nivel mai \u00eenalt al cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi abilit\u0103\u0163ilor \u015fi o abordare par\u0163ial \u00een func\u0163ie de istoria literaturii. De-a lungul anului \u015fcolar sunt propuse o serie de studii de caz care presupun o preg\u0103tire prealabil\u0103 a elevilor. Unul dintre primele este \u201eDimensiunea religioas\u0103 a existen\u0163ei\u201d, care\u00a0 aduce \u00een discu\u0163ie contribu\u0163ia mitropoli\u0163ilor Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul la dezvoltarea limbii rom\u00e2ne literare. \u00cen orele dedicate acestui studiu de caz, elevii ar trebui s\u0103 analizeze aspecte ale limbii rom\u00e2ne din cele c\u00e2teva fragmente oferite de manual, s\u0103 discute\/ s\u0103 eviden\u0163ieze rolul pe care ace\u015ftia l-au avut \u00een dezvoltarea culturii rom\u00e2ne pe baza citatelor din critica literar\u0103 oferite de manual \u015fi a propriilor cuno\u015ftin\u0163e \u015fi investiga\u0163ii. Existen\u0163a unei minime culturi generale ob\u0163inute \u00een clasele anterioare ofer\u0103 prea pu\u0163in suport. Evul mediu rom\u00e2nesc este tratat la istorie \u00een clasa a VIII-a, cu accent pe marile domnii \u015fi c\u00e2teva ore dedicate culturii medievale, dar mai mult ca o privire de ansamblu asupra artelor, astfel \u00eenc\u00e2t majorit\u0103\u0163ii elevilor le este greu s\u0103-i situeze \u00een timp pe cei trei mitropoli\u0163i \u015fi s\u0103 le atribuie vreun rol anume. De asemenea, limba greoaie a secolului al XVII-lea, chiar dac\u0103 este \u201ecorectat\u0103\u201d pu\u0163in de autorii manualelor, ridic\u0103 mari probleme multor elevi a c\u0103ror abilitate lingvistic\u0103 este medie, de aici greutatea de a discuta cu adev\u0103rat despre aspectele limbii. \u00centrebarea este dac\u0103 aceast\u0103 tem\u0103 face parte din cultura general\u0103 sau din cea de specialitate. Pentru acela pentru care cultura umanist\u0103 este important\u0103, acest studiu de caz ofer\u0103 un minim de cultur\u0103 general\u0103 necesar pentru a avea o imagine a evolu\u0163iei limbii rom\u00e2ne. Pentru al\u0163ii este informa\u0163ia suplimentar\u0103 care nu va sluji la nimic deoarece nu se reg\u0103se\u015fte pe lista informa\u0163iilor generale instrumentale.<\/p>\n
Urm\u0103torul studiu de caz al clasei a XI-a se intituleaz\u0103 \u201eFormarea con\u015ftiin\u0163ei istorice\u201d, propun\u00e2nd spre studiu cronicarii \u015fi reprezentan\u0163ii \u015ecolii Ardelene, respectiv umanismul \u015fi iluminismul rom\u00e2nesc. O prim\u0103 observa\u0163ie ar fi c\u0103 perioada Rena\u015fterii, respectiv secolul al XVIII-lea au fost obiect de studiu la istorie \u00een clasele a IX-a \u015fi a X-a. Vor fi abordate la literatura universal\u0103, la clasele cu specialitatea\u00a0 filologie pe la sf\u00e2r\u015fitul clasei a XI-a, deci aproximativ aceea\u015fi informa\u0163ie este reluat\u0103 la intervale relativ scurte de timp \u015fi este un consens \u00een a o \u00eencadra la cultura general\u0103. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie este mai evident\u0103 diferen\u0163a dintre cele dou\u0103 tipuri de cultur\u0103. La literatura rom\u00e2n\u0103 c\u00e2teva ore sunt dedicate exclusiv cronicarilor, respectiv \u0162iganiadei de Ion Budai-Deleanu. Specificul limbii utilizate \u00een texte, temele abordate, mijloacele artistice folosite sunt specifice domeniului literaturii. Pentru a putea analiza un text din perioada respectiv\u0103 elevul trebuie s\u0103 aib\u0103 abilit\u0103\u0163i lingvistice peste medie \u015fi cuno\u015ftin\u0163e mai largi cu privire la evolu\u0163ia limbii rom\u00e2ne.<\/p>\n
\u00cen situa\u0163ia unei teme precum postmodernismul, studiat \u00een clasa a XII-a, sunt de re\u0163inut \u015fi de utilizat \u00een discursurile viitoare no\u0163iuni precum \u201emetaliteratur\u0103\u201d, \u201eautoreferen\u0163ialitate\u201d, \u201eintertextualitate\u201d, \u201eparodie\u201d, \u201epasti\u015f\u0103\u201d, no\u0163iuni care fac parte evident din cultura de specialitate. Cu c\u00e2t perioada de timp studiat\u0103 este mai apropiat\u0103 de vremurile noastre, cu at\u00e2t se observ\u0103 o specializare a abord\u0103rii. Termenii specifici de teorie literar\u0103, utilizarea tuturor nivelurilor limbajului care impune existen\u0163a unui vocabular dezvoltat, apelul la tradi\u0163ia literar\u0103 datorit\u0103 intertextualit\u0103\u0163ii sunt parte component\u0103 a unei culturi de specialitate. De aceea mul\u0163i dintre elevi au dificult\u0103\u0163i \u00een abordarea textelor moderniste \u015fi contemporane. Informa\u0163iile de cultur\u0103 general\u0103 ob\u0163inute din alte surse se dovedesc insuficiente. De data aceasta trebuie s\u0103 utilizeze limbaj specializat, iar decriptarea unor simboluri presupune o lectur\u0103 vast\u0103, capacitate de analiz\u0103 \u015fi de interpretare nuan\u0163at\u0103, o experien\u0163\u0103 a lecturi \u015fi un sim\u0163 al limbajului dezvoltat prin studiu aprofundat.<\/p>\n
Cobor\u00e2nd la gimnaziu, observ\u0103m c\u0103 tot ce \u00eenseamn\u0103 gramatic\u0103, mai ales morfologie \u015fi sintax\u0103, se face \u00een clasele V-VIII, iar \u00een liceu no\u0163iunile gramaticale se prezum\u0103 c\u0103 sunt cunoscute \u015fi doar accidental se propun lec\u0163ii cu con\u0163inut explicit gramatical. Fa\u0163\u0103 de temele propuse la liceu \u00een cadrul componentei \u201eLimb\u0103 \u015fi comunicare\u201d, temele de la gimnaziu dedicate gramaticii par de o dificultate deosebit\u0103. Practic, prea pu\u0163ine lucruri se pot spune \u00een plus despre vreun parte de vorbire sau despre vreo parte de propozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de informa\u0163iile din manualul de clasa a VIII-a.\u00a0 Aceast\u0103 distribuire a informa\u0163iei arat\u0103 c\u0103 \u00een conceperea programelor \u015fcolare s-a considerat morfologia \u015fi sintaxa ca parte a culturii generale. Miron Nicolescu, matematician, spune : \u201cCultura general\u0103 este ceea ce \u00ee\u0163i r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 ce ai uitat tot ce ai \u00eenv\u0103\u0163at\u201d. Din p\u0103cate, nefiind folosite dec\u00e2t sporadic, no\u0163iunile gramaticale se uit\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t cultura general\u0103 a foarte multor tineri nu mai cuprinde nimic din informa\u0163iile care i-au \u201echinuit\u201d \u00een gimnaziu.<\/p>\n
Se poate vedea diferen\u0163a dintre diferite tipuri de exerci\u0163ii propuse la clasa a VII-a, respectiv la clasa a IX-a. Se va spune c\u0103 exerci\u0163iul al doilea presupune capacitatea de a utiliza limbajul la nivel superior, \u00een timp ce primul presupune doar recunoa\u015fterea unor caracteristici gramaticale. Obiec\u0163ia este corect\u0103. Analiza corect\u0103 a unei p\u0103r\u0163i de vorbire nu implic\u0103 \u015fi st\u0103p\u00e2nirea limbajului \u015fi existen\u0163a capacit\u0103\u0163ii de comunicare. De asemenea, exerci\u0163iul al doilea implic\u0103 \u015fi ascultarea activ\u0103, respectiv discursul oral \u00een fa\u0163a unui public, elemente care sunt necesare \u00een decursul vie\u0163ii. Dar utilizarea unui limbaj arhaic face parte din cultura general\u0103? Experien\u0163a didactic\u0103 arat\u0103 c\u0103, la o clas\u0103 medie sau slab\u0103, elevii nu vor \u00eendeplini niciuna dintre sarcini. Discursul va fi din c\u00e2teva fraze \u00een limbajul cotidian, iar observarea lui se rezum\u0103 la observarea emotivit\u0103\u0163ii elevului care sus\u0163ine monologul. \u00cen final, momentul va fi perceput ca unul relaxant \u015fi nu va avea o finalitate educativ\u0103 \u00een sensul dob\u00e2ndirii de abilit\u0103\u0163i sau de informa\u0163ii. \u00cen schimb, monologul, respectiv dialogul se exerseaz\u0103, tot la clasa a IX-a, pornind de la studiul unor texte precum Mara de Ioan Slavici, pe care \u00eens\u0103 manualul \u00eel \u00eenso\u0163e\u015fte de alte teme legate de limb\u0103 \u015fi comunicare. Din acest exemplu vedem c\u0103 nu \u00eentotdeauna ceea ce autorii de manuale sau de programe propun ca \u015fi exerci\u0163iu de cultur\u0103 general\u0103 se poate realiza eficient.cu suportul propus de ace\u015ftia. De asemenea, \u00een cazul textelor literare, se poate vedea cum un text este considerat accesibil sau dificil \u00een func\u0163ie de colectivul care a alc\u0103tuit manualul. De exemplu, \u00een clasa a VIII-a se studiaz\u0103 comedia, cea propus\u0103 \u00een manualul editurii Humanitas fiind O scrisoare pierdut\u0103 de Ion Luca Caragiale. Toate manualele de liceu o propun \u015fi \u00een clasa a X-a \u015fi r\u0103m\u00e2ne textul dramatic de referin\u0163\u0103 la bacalaureat.La fel, pentru povestire se propune \u015fi \u00een clasa a VII-a \u015fi \u00een clasa a X-a Iapa lui Vod\u0103 de Mihail Sadoveanu. \u00cen ambele situa\u0163ii se cere ilustrarea speciei literare. De doi ani s-a scos de la evaluarea na\u0163ional\u0103 subiectul \u201ecomedia\u201d, fiind considerat prea dificil, dar \u00een programa \u015fcolar\u0103 a r\u0103mas \u015fi realitatea spune c\u0103 elevul de clasa a VIII-a nu o \u00een\u0163elege. Astfel, se vede c\u0103 exist\u0103 diferen\u0163e \u015fi lips\u0103 de viziune unitar\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte predarea limbii rom\u00e2ne pe parcursul \u015fcolarit\u0103\u0163ii. Pe anumite segmente s-a simplificat c\u00e2t mai mult \u00een ideea adapt\u0103rii la specificul v\u00e2rstei, pe alte segmente con\u0163inuturile au r\u0103mas acelea\u015fi, chiar dac\u0103 unele au fost scoase din programa pentru examenele finale.<\/p>\n Horia-Roman Patapievici prezenta plastic cultura general\u0103 \u015fi cea de specialitate ca pe o roat\u0103: \u00een centru o sum\u0103 de probleme esen\u0163iale, spi\u0163ele fiind domeniile specializate. Pentru buna func\u0163ionare a ro\u0163ii trebuie s\u0103 existe ambele \u00eentr-un raport echilibrat. Se tot discut\u0103 de supra\u00eenc\u0103rcarea elevilor cu discipline \u015fi informa\u0163ii care \u201enu folosesc\u201d \u00een via\u0163\u0103. Utilitarismul este \u00eens\u0103 limitativ. Ast\u0103zi informa\u0163ia este accesibil\u0103 \u015fi este \u00eentr-o permanent\u0103 schimbare. Acest lucru ar \u00eensemna s\u0103-i \u00eenv\u0103\u0163\u0103m pe elevii no\u015ftri doar s\u0103 scrie, s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 foloseasc\u0103 un computer? Formarea unui specialist \u00eentr-un domeniu, a unui muncitor priceput ar trebui s\u0103 se limiteze la domeniul respectiv? \u015ei dac\u0103 viitorul \u00eei impune schimbarea carierei? Va putea acel t\u00e2n\u0103r, limitat la orele de practic\u0103, respectiv de specialitate \u00eentr-un domeniu, s\u0103 se reorienteze? Pe de alt\u0103 parte, credin\u0163a fiec\u0103rui profesor \u00een disciplina pe care o pred\u0103 face ca o mul\u0163ime de informa\u0163ii s\u0103 devin\u0103\u00a0 absolut necesare, s\u0103 fie incluse \u00een cultura general\u0103.<\/p>\n \u00cen concluzie, raportul cultur\u0103 general\u0103-cultur\u0103 de specialitate este \u00eentr-o continu\u0103 mi\u015fcare datorit\u0103 relativit\u0103\u0163ii termenilor. Ceea ce unii consider\u0103 ca apar\u0163in\u00e2nd generalului se dovede\u015fte a fi specializare pentru al\u0163ii. \u00cen practica didactic\u0103 depinde de fiecare profesor \u015fi de fiecare colectiv didactic modul cum creeaz\u0103 echilibrul \u00eentre ceea ce formeaz\u0103 un om educat \u015fi adaptabil \u00een societate \u015fi ceea ce formeaz\u0103 un specialist \u00eentr-un domeniu.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> De c\u00e2\u0163iva ani se confrunt\u0103 dou\u0103 curente \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ce ar trebui \u015fcoala s\u0103 transmit\u0103 ca informa\u0163ie, respectiv s\u0103 formeze. Unii sus\u0163in c\u0103 trebuie creat\u0103 o cultur\u0103 general\u0103 pentru ca ulterior elevul s\u0103 opteze pentru o specializare. Al\u0163ii cred … Cite\u0219te continuarea
\nAnaliza\u0163i morfologic \u015fi sintactic substantivele din textul:<\/em>
\n \u201eCodrii uria\u015fi ca o m\u00e2n\u0103 de vreascuri netrebnice, se zv\u00e2rcoleau neputincio\u015fi \u015fi \u0163ipau de usturime \u00een\u0103du\u015fit\u0103, sub v\u0103paia incendiului universal.\u201d(Calistrat Hoga\u015f)<\/em>.
\nExerci\u0163iul presupune identificarea substantivelor, apoi a tipului, a genului, num\u0103rului, cazului, articul\u0103rii, respectiv a cazului acestora.
\nDin clasa a IX-a, genul acesta de exerci\u0163ii nu exist\u0103. Exist\u0103 exerci\u0163ii de tipul:
\na) \u201eDoi dintre voi vor descrie oral, pe r\u00e2nd, \u00een fa\u0163a colegilor, distrac\u0163iile copiilor de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, folosind, \u00een m\u0103sura posibilit\u0103\u0163ilor, limbajul epocii \u015fi informa\u0163iile din textul lui Nicolae Filimon.(n.a. Ciocoii vechi \u015fi noi)
\nb) Ceilal\u0163i\u00a0 vor urm\u0103ri cu aten\u0163ie monologul fiec\u0103ruia \u015fi vor nota pe caiete observa\u0163iile privind:
\n– adecvarea la situa\u0163ia de comunicare (contextul, adaptarea\/modificarea discursului \u00een func\u0163ie de reac\u0163ia ascult\u0103torilor, durata);
\n– alegerea tipului de limbaj (formal, informal);
\n– elemente nonverbale \u015fi paraverbale ale comunic\u0103rii (gesturi, mimic\u0103, tonalitate, ritmul vorbirii etc).
\nc) \u00cen final, compara\u0163i, pe baza observa\u0163iilor notate, cele dou\u0103 descrieri \u015fi trage\u0163i concluzii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fiecare caz \u00een parte..\u201d (manualul editurii Art, p. 89) Acest exerci\u0163iu presupune pentru cei doi elevi care sus\u0163in monologul o cultur\u0103 lingvistic\u0103 deosebit\u0103 pentru a putea folosi \u00eentr-un monolog limbajul arhaic cerut. Restul clasei trebuie s\u0103 exerseze ascultarea activ\u0103, iar apoi s\u0103 analizeze \u015fi s\u0103 compare cele dou\u0103 monologuri.<\/p>\n
\nCostache, Adrian, Ioni\u0163\u0103, Florin, Lasc\u0103r, M.N., S\u0103voiu, Adrian \u2013 Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, manual pentru clasa a IX-a, ed. Art., 2010;
\nMetea, Alexandru \u2013 Limba rom\u00e2n\u0103 pentru elevi, editura Helicon,Timi\u015foara, [s.a]
\nPatapievici, Horia-Roman \u2013 Despre idei \u015fi blocaje, ed. Humanitas, Bucure\u015fti, 2008.
\nProgramele \u015fcolare aprobate de MECTS, respectiv manualele alternative aprobate pentru fiecare clas\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"