Contemporanii au o apeten\u021b\u0103 sc\u0103zut\u0103 \u0219i o perspectiv\u0103 mult distorsionat\u0103 \u00een ce prive\u0219te studierii limbii literare. Gramatica este privit\u0103 mai mult ca o abstrac\u021biune, vocabularul elevat este considerat o absurditate, studiul literaturii este o adev\u0103rat\u0103 pierdere de timp. Ce nu se \u00een\u021belege este faptul c\u0103 ele sunt c\u0103r\u0103mizile comunic\u0103rii, cu c\u00e2t vorbitorul le st\u0103p\u00e2ne\u0219te mai bine, cu at\u00e2t st\u0103p\u00e2ne\u0219te comunicarea mai bine, \u0219i nu dezvolt\u0103 doar competen\u021be lingvistice, ci \u0219i strategice \u0219i psihosociale. Articolul de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 explice ce \u00eenseamn\u0103 competen\u021ba de comunicare \u0219i cum ajut\u0103 psihologic \u0219i social vorbitorul studierea limbii literare, at\u00e2t materne c\u00e2t \u0219i str\u0103ine. <\/p>\n
La ce-mi trebuie? <\/em>Acesta este dictonul \u0219i\u00a0 programul mental principal al tinerei genera\u021bii \u0219i de ce nu, a lumii contemporane. Totul trebuie s\u0103 aib\u0103 logic\u0103, aplicabilitate, s\u0103 fie mijlocul\/ metoda cea mai rapid\u0103, cu cel mai mic consum de energie \u0219i cu maximum de eficien\u021b\u0103. Totul trebuie s\u0103 serveasc\u0103 unui scop personal, care din egoism sau ne\u0219tiin\u021b\u0103, de cele mai multe ori este confundat cu scopul maselor. Dar ce ne facem c\u00e2nd avem un \u021bel comun, de mas\u0103 cum este comunicarea? Ne trebuie sau nu ne trebuie \u00eenv\u0103\u021barea corect\u0103 a unei limbi? fie ea matern\u0103 sau str\u0103in\u0103?<\/p>\n Limba literar\u0103 este o abstrac\u021biune mai mult, un etalon, un sistem de reguli gramaticale \u0219i lexicale bine structurat \u0219i \u00een acela\u0219i timp o practic\u0103 a unui grup restr\u00e2ns de\u00a0 vorbitori. \u00cen mod natural, practic, exist\u0103 mai multe varia\u021biuni ale unei limbi, chiar \u0219i ale\u00a0 limbii rom\u00e2ne, ale dialectului nostru nord-dun\u0103rean. Avem impresia c\u0103 vorbim la fel, dar nu este deloc a\u0219a; ne \u00een\u021belegem datorit\u0103 fondului pasiv, dar activ emitem fraze \u0219i discursuri \u00een multe feluri. Varietatea este cauzat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd, de accent, de muzicalitatea specific\u0103 unei zone, lucru \u0219tiut de toat\u0103 lumea \u0219i care nu ridic\u0103 nim\u0103nui mari probleme.<\/p>\n Dar variantele de limb\u0103 nu se datoreaz\u0103 chiar at\u00e2t de mult accentelor \u0219i regionalismelor pe c\u00e2t se crede.\u00a0 Din punctul meu de vedere, factorii majori sunt: 1) genera\u021biile, pentru c\u0103 limba se modific\u0103 \u00een timp iar bunicii nu vorbesc niciodat\u0103 precum nepo\u021bii \u0219i 2) nivelul de cultur\u0103 \u0219i \u0219colaritate pe care le au diferitele grupuri sociale. Oamenii folosesc coduri diferite, iar comunicarea dintre cei care nu au aceea\u0219i provenien\u021b\u0103 poate fi dificil\u0103 Dar dac\u0103 un singur apelativ, care la urma urmei este decent, poate provoca ne\u00een\u021belegeri, chiar frustr\u0103ri, atunci c\u00e2t de greu se \u00een\u021beleg oamenii care provin din medii sociale \u0219i culturale diferite atunci c\u00e2nd transmit \u0219i recep\u021bioneaz\u0103 contexte complexe? Care ar fi solu\u021bia? Cea pe care o resping to\u021bi \u00een momentul de fa\u021b\u0103: orele de gramatic\u0103, de lucru al vocabularului \u0219i de literatur\u0103 cu toate elementele de lectur\u0103, analiz\u0103 de text, parcurgere de critic\u0103 literar\u0103. Sunt obositoare, pentru c\u0103 for\u021beaz\u0103 intelectul s\u0103 se obi\u0219nuiasc\u0103, s\u0103 integreze \u0219i s\u0103 foloseasc\u0103 cele mai \u00eenalte niveluri ale limbii, sau ceea ce define\u0219te Cadrul european comun de referin\u021b\u0103 pentru limbi\u00a0 nivelurile C1 \u0219i C2. Dar studiind \u0219i folosind aceea\u0219i limb\u0103, cu acelea\u0219i structuri, cu acelea\u0219i registre, cu acela\u0219i lexic avem \u0219anse s\u0103 ne \u00een\u021belegem mult mai bine unii cu al\u021bii, s\u0103 comunic\u0103m.<\/p>\n Studierea serioas\u0103 a limbii \u00een \u0219coli favorizeaz\u0103 \u00een definitiv comunicarea, pentru c\u0103 se stabile\u0219te un reper comun, oamenii au o experien\u021b\u0103 comun\u0103, nu mai sunt limita\u021bi de mediul lor, folosesc acela\u0219i cod.<\/p><\/blockquote>\n C\u00e2t prive\u0219te limbile str\u0103ine, mai ales engleza, se insist\u0103 foarte mult pe predarea comunicativ\u0103, care este \u00een\u021beleas\u0103 gre\u0219it ca fiind o metod\u0103, cumul de metode prin care\u00a0 elevul e \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 vorbeasc\u0103, sau mai bine zis s\u0103 capete o oarecare fluen\u021b\u0103. Dar competen\u021ba comunicativ\u0103 este un proces mult mai sofisticat \u0219i complex. Conform lui Klaus Brandl, competen\u021ba comunicativ\u0103 cuprinde o \u00eentreag\u0103 gam\u0103 de abilit\u0103\u021bi lingvistice, sociale \u0219i psihologice: cunoa\u0219terea gramaticii \u0219i a vocabularului (competen\u021ba lingvistic\u0103); capacitatea de a spune lucrul potrivit \u00eentr-un anumit context social (competen\u021b\u0103 sociolingvistic\u0103); capacitatea de a ini\u021bia, de a contribui la \u0219i de a \u00eencheia o conversa\u021bie\u00a0 \u00eentr-o manier\u0103 consecvent\u0103 \u0219i coerent\u0103 (competen\u021b\u0103 de discurs); capacitatea de a comunica eficient \u0219i de a repara problemele cauzate de \u00eentreruperile comunic\u0103rii (competen\u021b\u0103 strategic\u0103).<\/p>\n J.C. Richards define\u0219te\u00a0 asem\u0103n\u0103tor, dar subscrie comunic\u0103rii at\u00e2t discursul oral c\u00e2t \u0219i scris. Astfel, vorbitorul trebuie s\u0103 utilizeze limbajul pentru scopuri \u0219i func\u021bii diferite: trebuie s\u0103 se adapteze la cadru \u0219i\u00a0 participan\u021bi ( adic\u0103 s\u0103 \u0219tie c\u00e2nd s\u0103 foloseasc\u0103 vorbirea formal\u0103 \u0219i cea informal\u0103, s\u0103 diferen\u021bieze stilul scris de cel oral); trebuie s\u0103 produc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103\u00a0 corect diferite tipuri de texte ( nara\u021biuni, rapoarte, interviuri, conversa\u021bii). Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, vorbitorul trebuie s\u0103 fie apt s\u0103 men\u021bin\u0103 comunicarea \u00een ciuda limitelor cuno\u0219tin\u021belor lingvistice (prin utilizarea diferitelor tipuri de strategii). Mai pe scurt, trebuie s\u0103 avem grij\u0103 ce spunem, cum spunem \u0219i cui le spunem. Aceste principii se aplic\u0103 tuturor civiliza\u021biilor \u0219i tuturor limbilor pe care dorim s\u0103 le folosim, indiferent c\u0103 este limba matern\u0103 sau limb\u0103 de circula\u021bie interna\u021bional\u0103, dac\u0103 vorbim acas\u0103 sau peste hotare.<\/p>\n \u00cen concluzie, trebuie s\u0103 \u0219tim bine limba pe care o folosim pentru construirea eficace a contextelor, nu doar vocabularul ci \u0219i gramatica sunt responsabile \u00een exprimarea\u00a0 diferitelor grade de formalism \u0219i de polite\u021be. \u00centr-o cerere adresat\u0103 cuiva, imperativul va avea alt impact dec\u00e2t condi\u021bional-optativul sau prezentul \u0219i nu poate fi folosit\u00a0 cu\u00a0 apropia\u021bii \u0219i cu cei de v\u00e2rst\u0103 asem\u0103n\u0103toare pentru c\u0103 este informal. Nu e politicos s\u0103 ne adres\u0103m unui v\u00e2rstnic sau unui superior cu formul\u0103ri \u00een stilul Da\u021bi-v\u0103 mai \u00eencolo,<\/em> c\u00e2nd ar fi mult mai potrivit\u00a0 s\u0103 folosim interoga\u021bii care pun mai pu\u021bin\u0103 presiune Permite\u021bi s\u0103 trec? <\/em>sau A\u021bi putea s\u0103 \u00eemi face\u021bi pu\u021bin loc? Doresc s\u0103 trec\/ Sunt cam \u00eenghesuit. <\/em>Problem\u0103 este c\u0103 asemenea tehnici sunt st\u0103p\u00e2nite corespunz\u0103tor doar de persoanele care au studiat serios la orele de limba matern\u0103, \u00een cazul nostru la orele de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103. Dac\u0103 scopul nostru este s\u0103 avem o comunicare eficient\u0103 \u0219i armonioas\u0103 cu cei de l\u00e2ng\u0103 noi sau cu oameni diferi\u021bi, din \u021bar\u0103 sau de oriunde din lumea asta, trebuie, atunci, s\u0103 st\u0103p\u00e2nim coduri verbale \u0219i paraverbale corecte, de maxim\u0103 generalitate. \u0218i astfel devine util s\u0103\u00a0 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m limba literar\u0103.<\/p>\n Bibliografie<\/strong> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Contemporanii au o apeten\u021b\u0103 sc\u0103zut\u0103 \u0219i o perspectiv\u0103 mult distorsionat\u0103 \u00een ce prive\u0219te studierii limbii literare. Gramatica este privit\u0103 mai mult ca o abstrac\u021biune, vocabularul elevat este considerat o absurditate, studiul literaturii este o adev\u0103rat\u0103 pierdere de timp. Ce nu … Cite\u0219te continuarea
\nDin punct de vedere psiholingvistic, oamenii nu dau acelea\u0219i sensuri structurilor lexicale \u0219i gramaticale, nici ca indivizi \u0219i nici ca grup, iar pe l\u00e2ng\u0103 asta nu percep la fel nici limbajul paraverbal. Cum v-a\u021bi sim\u021bi, stima\u021bi contemporani dac\u0103 cineva vi s-ar adresa cineva cu tanti sau nenea? <\/em>Sigur mira\u021bi, amuza\u021bi sau jigni\u021bi. Cu pu\u021bini ani \u00een urm\u0103, mama unui elev de la clasa I, i s-a adresat doamnei \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare, colega mea, <\/em>cu Tanti Viorica<\/em>. Inten\u021bia persanei respective era de a-\u0219i ar\u0103ta respectul autentic pentru cineva mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i foarte important pentru comunitate, dar doamna \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare s-a sim\u021bit profund deranjat\u0103. \u0218i revenind la ideea modific\u0103rii limbii \u00een timp, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 aceste apelative erau intens folosite de\u00a0 genera\u021bia cu cheia de g\u00e2t, \u0219i erau privite ca o normalitate, deoarece apelativele domnul \u0219i doamna erau prea sofisticate, rigide \u0219i lungi pentru copii.<\/p>\n
\n<\/em>1. Brandl, Klaus (2007) Communicative Language Teaching in Action Putting Principles to Work: Pearson
\n2. Littlewood William. (1981). Communicative language teaching. Cambridge: Cambridge University Press.
\n3. Richards, Jack C, & Rodgers, Theodore S. (2001). Approaches and methods in language teaching. Cambridge: Cambridge University<\/p>\n