Mediul gr\u0103dini\u021bei trebuie s\u0103 ofere diferite contexte de comunicare prin care pre\u0219colarul s\u0103 se exprime \u0219i s\u0103 utilizeze activ mijloacele de comunicare. Comunicarea cu adul\u021bii \u0219i cu ceilal\u021bi copii conduce spre modific\u0103ri fundamentale \u00een structura mental\u0103. Ini\u021bial, limbajul exprim\u0103 doar nevoile primare sau starea psihic\u0103 a copilului, pentru ca apoi s\u0103 ajung\u0103, prin interiorizare, un instrument al g\u00e2ndirii. Educatoarea reprezint\u0103 un model de exprimare, al\u0103turi de familie \u0219i de cei din mediul apropiat. Ofer\u0103 copilului variate experien\u021be de \u00eenv\u0103\u021bare \u00een stimularea capacit\u0103\u021bii de a asculta \u0219i \u00een\u021belege limbajul, \u00een dezvoltarea capacit\u0103\u021bii de a comunica eficient, de a vorbi corect gramatical, de a-\u0219i dezvolta vocabularul. \u00cen gr\u0103dini\u021b\u0103, prin intermediul pove\u0219tilor, a poeziilor, a audierilor, convorbirilor \u0219i a lecturilor dup\u0103 imagini, educatoarea poate sprijini pre\u0219colarul \u00een corectarea \u0219i dezvoltarea vorbirii. <\/p>\n
Dezvoltarea limbajului este un proces de durat\u0103, ce \u00eencepe odat\u0103 cu primele sunete ale g\u00e2nguritului, ca expresie a bucuriei, p\u00e2n\u0103 la \u201ejocul simbolic, care se bazeaz\u0103 pe st\u0103p\u00e2nirea limbajului, \u0219i se prezint\u0103 ca un proces interactiv \u00een care copilul \u00eenva\u021b\u0103 sistemul de sunete (fonologie), cuvinte (morfologie) \u0219i structuri gramaticale (sintaxa), sensurile cuvintelor (semantica), folosirea adecvat\u0103 a acestora, \u00een prezen\u021ba \u0219i asistat\/ sus\u021binut\/ stimulat continuu de apar\u021bin\u0103tori\/ familie, de grupurile de joac\u0103 formale (\u00een cadrul institu\u021biilor de educa\u021bie timpurie) sau informale, sau de c\u0103tre comunitate\u201d (RFIDT, 2010, p.53).<\/p>\n
Prin rela\u021bionarea cu ceilal\u021bi copiii \u0219i cu adul\u021bii, via\u021ba copilului \u00eencepe s\u0103 se \u00eencarce cu dialoguri, interoga\u021bii \u0219i asalturi asupra adul\u021bilor datorate curiozit\u0103\u021bii exprimate prin: de ce? pentru ce? cum? \u00cenv\u0103\u021barea de poezii, citirea dup\u0103 imagini, spectacolele din gr\u0103dini\u021b\u0103, c\u0103r\u021bile de pove\u0219ti \u0219i vizionarea de emisiuni educative stimuleaz\u0103 conturarea sinelui cultural. La pre\u0219colari cre\u0219te interesul pentru pove\u0219ti, cu prec\u0103dere pentru cele cu aspecte fantastice, personaje cu puteri supranaturale. Aceast\u0103 lume creeaz\u0103 copilului ideea de o lume enigmatic\u0103, plin\u0103 de neprev\u0103zut. Deorece \u00eei face pl\u0103cere s\u0103 asculte pove\u0219ti, pre\u0219colarul tr\u0103ie\u0219te povestea emo\u021bional, uneori voind s\u0103 i se citeasc\u0103 de mai multe ori, ceea ce face ca orice gre\u0219eal\u0103 sau omisiune s\u0103 fie sesizat\u0103 de acesta (Alexandru, J et. al., 1990).<\/p>\n
Formarea unor deprinderi corecte de comunicare prin limbaj este o ac\u021biune permanent\u0103 \u0219i continu\u0103 \u00een mediul gr\u0103dini\u021bei, astfel c\u0103 exist\u0103 activit\u0103\u021bi \u00een care cultivarea \u0219i dezvoltarea limbajului este principalul scop al educatoarei. Astfel de activit\u0103\u021bi sunt: povestirea, convorbirea, lectura dup\u0103 ilustra\u021bii, jocul didactic, memorizarea \u0219.a (Boca-Miron, E., 2002).<\/p>\n
La v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103, limbajul este un mijloc al rela\u021bion\u0103rii copiilor cu cei din jur, dar \u0219i de organizare a propriei vie\u021bi psihice. Potrivit Ursulei \u0218chiopu, la 3 ani pre\u0219colarul este la stadiul limbajului situativ, alc\u0103tuit din propozi\u021bii simple, \u00eenso\u021bite de obicei de gesturi Exprimarea lor este de obicei plin\u0103 de exclama\u021bii, interjec\u021bii, repeti\u021bii, onomatopee etc. Cu timpul, aceast\u0103 form\u0103 de exprimare se \u00eenlocuie\u0219te cu limbajul contextual, ambele forme evolu\u00e2nd pe parcursul vie\u021bii. Limbajul interior \u00eencepe s\u0103 se dezvolte, ceea ce face ca acesta s\u0103 se transmit\u0103 limbajului exterior \u0219i astfel, cu fiecare zi, \u00een condi\u021biile unei dezvolt\u0103ri normale, s\u0103 creasc\u0103 ritmul \u0219i debitul din ce \u00een ce mai mult. Ace\u0219tia \u00ee\u0219i rezolv\u0103 \u00een g\u00e2nd diverse situa\u021bii problem\u0103, reconstituie povestiri ori \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u0219.a.<\/p>\n
O alt\u0103 caracteristic\u0103 a limbajului pre\u0219colarului este lipsa reticen\u021bei \u00een vorbire, astfel c\u0103 acesta \u00ee\u0219i va exprima opiniile \u0219i observa\u021biile f\u0103r\u0103 re\u021binere, \u00eens\u0103 treptat, va dob\u00e2ndi capacitatea de a se exprima reveren\u021bios, utiliz\u00e2nd formule de adresare adecvate situa\u021biei, mediul gr\u0103dini\u021bei dar \u0219i modelul din familie realiz\u00e2nd conturarea \u0219i cizelarea exprim\u0103rii copilului (\u0218chiopu, 1967).<\/p>\n
Dezvoltarea exprim\u0103rii orale \u0219i utilizarea corect\u0103 a semnifica\u021biilor structurilor verbale orale se poate realiza la pre\u0219colari prin intermediul jocului \u00een diverse variante, a jocului de rol, a jocului de construc\u021bii, povestirilor, repovestirilor, descrierilor, audierilor. Jocul pentru dezvoltarea limbajului presupune \u00eendeplinirea unor condi\u021bii pentru o bun\u0103 desf\u0103\u0219urare \u0219i anume: existen\u021ba unor materiale potrivite cu subiectului jocului, spa\u021biu adecvat desf\u0103\u0219ur\u0103rii jocurilor, reguli care s\u0103 ofer\u0103 securitate jocului, cadrul unui comportament social, implicarea educatoarei prin ini\u021biere de noi direc\u021bii \u0219i interven\u021bii.<\/p>\n
Jocul de rol<\/strong> constituie jocul cu cele mai multe valen\u021be \u00een dezvoltarea general\u0103 a copilului \u0219i \u00een special, \u00een dezvoltarea limbajului. Prin intermediul jocurilor de rol, copiii, transpun \u00een realitate \u00eent\u00e2mpl\u0103ri prin care au trecut \u0219i pot transfera experien\u021ba de via\u021b\u0103 acumulat\u0103 despre oameni \u0219i situa\u021bii. Acestea sunt puternic influen\u021bate de mediul familial, cutural, modul de exprimare al p\u0103rin\u021bilor \u0219i al comunit\u0103\u021bii de origine. \u00cen cadrul acestor jocuri copiii sunt l\u0103sa\u021bi s\u0103 se exprime liber, dar educatoarea le va oferi \u0219i alte forme de exprimare \u0219i comportament. Aceasta poate utiliza p\u0103pu\u0219i pentru redarea unor situa\u021bii concrete de via\u021b\u0103. Jocurile de rol sunt foarte indicate pentru introducerea \u00een comportamentul copiilor conduite sociale, formule de salut, prezentarea unor persoane necunoscute. Prin jocul de rol, copilul cap\u0103t\u0103 \u00eencredere \u00een el, pentru a vorbi \u00eentr-o situa\u021bie de grup, dar \u0219i \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 asculte c\u00e2nd vorbesc al\u021bi membrii ai grupului. Totodat\u0103 rimele, poezioarele scurte \u0219i c\u00e2ntecelele, care se potrivesc jocului, contribuie la dezvoltarea limbajului.<\/p>\n Prin jocurile de construc\u021bii<\/strong>, educatoarea ofer\u0103 sugestii, instruc\u021biuni, dar se se poate stimula \u0219i discu\u021bia \u00een grup, fiecare av\u00e2nd prilejul de a-\u0219i exprima opinia.<\/p>\n O alt\u0103 modalitate de stimulare a dezvolt\u0103rii limbajului o constituie \u0219i audierea unor descrieri \u0219i realizarea de descrieri de c\u0103tre copii<\/strong>. Educatoarea ofer\u0103 un model de descriere. La \u00eenceput sunt suficiente dou\u0103-trei caracteristici. Atunci c\u00e2nd se cite\u0219te textul, copiii pot \u00eenchide ochii pentru a-\u0219i folosi imagina\u021bia. Copiii pot realiza descrieri ale unor obiecte, a unui coleg ori membru al familiei. Descrierile sunt un bun prilej de a se introduce cuvinte noi, \u00eembog\u0103\u021bind astfel vocabularul copiilor.<\/p>\n Copiii au nevoie de a-\u0219i dezvolta capacitatea de a asculta pe perioade din ce \u00een ce mai \u00eendelungate, de a-\u0219i men\u021bine aten\u021bia treaz\u0103 din ce \u00een ce mai mult. Astfel c\u0103 educatoarea are rolul \u00een acest sens de a crea diverse situa\u021bii de audiere<\/strong> cum ar fi: pove\u0219ti spuse sau citite de ea , ori a unor colegi de grup\u0103, emisiuni radio sau TV, CD-uri cu pove\u0219ti audio. Progresiv, aten\u021bia copiilor va fi mai dezvoltat\u0103, iar ace\u0219tia vor putea sta un timp mai \u00eendelungat \u00een cadrul activit\u0103\u021bilor de predare. La sf\u00e2r\u0219itul audierii, sunt utile \u00eentrebrile de genul: \u201eCe ai sim\u021bit c\u00e2nd am \u00eenceput povestea?\u201d; \u201eCe credeai c\u0103 o s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu personajele?\u201d; \u201eDe ce credeai c\u0103 o s\u0103 se \u00eent\u00e2mple a\u0219a?\u201d; \u201eCe crezi despre modul \u00een care s-a \u00eencheiat povestea?\u201d; \u201eCum ai fi vrut s\u0103 se termine\u201d? Educatoarea poate construi un program de audieri, la \u00eenceput de an \u0219colar. Acesta poate con\u021bine poezii-num\u0103r\u0103tori, fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri de limb\u0103, descrieri scurte a unor fenomene meteorologice etc.<\/p>\n Pre\u0219colarii mai mici care nu au deprinderi de audiere pot asculta poezioare scurte, ori un c\u00e2ntecel, vocea educatoarei sau a lor. Ascultarea propriei voci este un stimul important pentru copil \u00een cre\u0219terea performan\u021bei \u00een memorare, \u00een dorin\u021ba de a se corecta, de a fi mai con\u0219tient de comportamentul s\u0103u. Treptat textele audiate pot fi mai lungi, \u00eens\u0103 e nevoie de prelucrare pentru a putea fi audiat\u0103 de \u00eentreaga grup\u0103.<\/p>\n Pe timpul audierii, educatoarea observ\u0103 gesturile, mimica \u0219i reac\u021biile verbale ale copiilor. Ca un feed-back al audierii copilul ar trebuie s\u0103 reac\u021bioneze prin ton, gesturi \u0219i limbaj corporal, s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u0219i s\u0103 emit\u0103 o apreciere. Pentru a dovedi \u00een\u021belegerea textului audiat, pre\u0219colarul trebuie s\u0103 repovesteasc\u0103 textul pe baza unor imagini suport ori numai din memorie, \u00een ordinea cronologic\u0103 a desf\u0103\u0219ur\u0103rii ac\u021biunii, s\u0103 re\u021bin\u0103 numele personajelor, s\u0103 reproduc\u0103 replici ale acestora, s\u0103 reformuleze ideile, s\u0103 aplice informa\u021bia ob\u021binut\u0103 prin audiere \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i exprime opinii.<\/p>\n Educarea auzului reprezint\u0103 o alt\u0103 component\u0103 esen\u021bial\u0103 \u00een dezvoltarea limbajului la pre\u0219colari. La \u00eenceput copiii trebuie s\u0103 localizeze sunetele sau zgomotele, s\u0103 le diferen\u021bieze, s\u0103 recunoasc\u0103 vocile copiilor \u0219i ale adul\u021bilor, s\u0103 sesizeze diferen\u021ba dintre vocea feminin\u0103 \u0219i cea masculin\u0103, s\u0103 identifice sunete muzicale etc., iar jocul constituie modalitatea principal\u0103 de \u00eensu\u0219ire a acestor capacit\u0103\u021bi.<\/p>\n Povestirea<\/strong> este \u0219i ea un bun prilej de cunoa\u0219tere a lumii sonore: morm\u0103itul ursului, zumzetul albinelor, pic\u0103turile de ploaie, copitele calului, fo\u0219netul frunzelor (Dumitrana, 1999). Povestirea reprezint\u0103 at\u00e2t o metod\u0103 de expunere \u0219i comunicare de cuno\u0219tin\u021be pe cale oral\u0103, c\u00e2t \u0219i o form\u0103 de cunoa\u0219tere a mediului \u00eenconjur\u0103tor \u0219i educ\u0103rii limbajului. Aceasta poate reprezenta un model de vorbire corect\u0103 din punct de vedere gramatical sau stilistic, dar \u0219i o modalitate de a cunoa\u0219te cuvinte \u0219i expresii noi, de a-\u0219i \u00eensu\u0219i forme de exprimare a limbii populare, epitete artistice, formule stereotipe care dezvolt\u0103 vorbirea corect\u0103 a pre\u0219colarului. Eficien\u021ba povestirilor depinde \u0219i de modul \u00een care se realizeaz\u0103 captarea aten\u021biei copiilor, de vocea bl\u00e2nd\u0103 a educatoarei, de mimic\u0103 \u0219i gesturi.<\/p>\n Povestirile copilului<\/strong> sunt un mijloc important de educare a vorbirii. Ace\u0219tia trebuie deprin\u0219i de mici sa-\u0219i exprime g\u00e2ndurile, dorin\u021bele, sentimentele.(Boca-Miron, 2001) Unii pre\u0219colari prezint\u0103 dificult\u0103\u021bi de pronun\u021bie, pronun\u021bie gre\u0219it\u0103 ori omiterea pronun\u021biei unor sunete. Aceasta poate avea ca principal\u0103 cauz\u0103 lipsa unei stimul\u0103ri verbale \u00een mediul de via\u021b\u0103 sau educa\u021bional al copilului. Cu un program de interven\u021bie personalizat, educatoarea poate corecta pronun\u021bia pre\u0219colarilor, at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu necesit\u0103 terapie logopedic\u0103. Educatoarea poate desf\u0103\u0219ura activit\u0103\u021bi de preg\u0103tire \u0219i sus\u021binere a pronun\u021biei corecte a sunetelor prin gimnastica aparatului fono-articulator (umflarea obrajilor, mi\u0219c\u0103ri ale limbii), prin exerci\u021bii de respira\u021bie, emiterea \u0219i corectarea unor sunete \u00een cadrul unor activit\u0103\u021bi de limbaj, diferen\u021bierea sunetelor care ridic\u0103 probleme (Dumitrana, 1999).<\/p>\n Dintre tulbur\u0103rile de vorbire cele mai frecvente se num\u0103r\u0103 dislaliile (defecte de pronun\u021bare a sunetelor defecte \u0219i anume omiterea, inversarea sau substituirea unor sunete din cadrul unui cuv\u00e2nt), b\u00e2lb\u00e2iala, ce se manifest\u0103 prin \u00eentreruperea cursivit\u0103\u021bii exprim\u0103rii, declan\u0219at\u0103 de repeti\u021bii ori prelungiri de sunete. S-a constatat c\u0103 pe perioada pre\u0219colar\u0103 aceste tulbur\u0103ri sunt instabile, fie corect\u00e2ndu-se, ori agrav\u00e2ndu-se. Procedeele necesare amelior\u0103rii sau corect\u0103rii limbajului depind de manifest\u0103rile tulbur\u0103rii \u0219i ale cauzei. \u00cen mod normal, \u00een jurul v\u00e2rstei de cinci ani un pre\u0219colar reu\u0219e\u0219te s\u0103-\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 sistemul fonetic al limbii, dificult\u0103\u021bi ap\u0103r\u00e2nd la unii copii \u00een pronun\u021barea unor consoane mai diferen\u021biate.<\/p>\n Lecturile dup\u0103 imagini<\/strong> constituie un alt mod de dezvoltare a limbajului pre\u0219colarilor. Aceast\u0103 form\u0103 de activitate solicit\u0103 mult reprezent\u0103rile \u0219i experien\u021ba de via\u021b\u0103 a copiilor. Aceste activit\u0103\u021bi necesit\u0103 ilustra\u021bii sau tablouri, care trebuie s\u0103 transmit\u0103 un anumit mesaj. \u201ePotrivit teoriei abord\u0103rii integrale a limbajului, oamenii achizi\u021bioneaz\u0103 limbajul ca un \u00eentreg, nu \u00een fragmente, mersul natural fiind de la \u00eentreg la parte \u0219i nu invers. De asemenea, achizi\u021bia limbajului apare ca o integrare a diferitelor sale aspecte: vorbire, ascultare, scriere, citire. Copiii nu trec succesiv prin fiecare din actele vorbirii, ci dimpotriv\u0103, totul se petrece aproape simultan, de la v\u00e2rste foarte mici<\/em>\u201d (Boca-Miron, 2002, p.15). Prin lecturile dup\u0103 imagini, copiii sunt pu\u0219i \u00een situa\u021bia de a relata verbal ceea ce \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 acestea, de e explica, de a le interpreta, iar educatoarea are posibilitatea de a corecta pronun\u021bia copiilor, de a le \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi modul de exprimare, de a-i ghida spre o exprimare coerent\u0103 \u0219i logic\u0103.<\/p>\n Convorbirile<\/strong> au rolul de a activiza vocabularul, de a preciza \u0219i fixa cuvintele, de a forma o vorbire corect\u0103 \u0219i expresiv\u0103. Metoda conversa\u021biei este cea care \u00eenso\u021be\u0219te aceast\u0103 form\u0103 de activitate care este una complex\u0103 \u0219i complet\u0103. \u00cen aceast\u0103 activitate, copilul \u00ee\u0219i folose\u0219te \u00eentreaga sa zestre lingvistic\u0103, \u00ee\u0219i prezint\u0103 personalitatea, iar aceasta se exprim\u0103 prin utilizarea cuvintelor \u0219i sintagmelor potrivite. Pre\u0219colarul trebuie s\u0103-\u0219i sistematizeze cuno\u0219tin\u021bele deja \u00eensu\u0219ite, \u00eentr-o structur\u0103 nou\u0103. Aceast\u0103 activitate ajut\u0103 la formarea unui complex de deprinderi de exprimare corect\u0103 \u0219i totodat\u0103 va \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 asculte \u00eentrebarea, s\u0103 r\u0103spund\u0103 c\u00e2nd este solicitat, s\u0103 asculte r\u0103spunsurile celorlal\u021bi, s\u0103 r\u0103spund\u0103 c\u00e2nd este solicitat, s\u0103-\u0219i ordoneze informa\u021biile astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 r\u0103spund\u0103 adecvat \u00eentreb\u0103rilor.<\/p>\n Prin activit\u0103\u021bile de memorizare<\/strong>, se ofer\u0103 un model de limbaj poetic, bogat, nuan\u021bat, un mod de a cunoa\u0219te mediului \u00eenconjur\u0103tor, de a-\u0219i forma \u0219i consolida no\u021biuni primare despre familie \u0219i mediul social. Poeziile ofer\u0103 prilejul de a dezv\u0103lui copiilor bog\u0103\u021bia limbii rom\u00e2ne, \u00een polisemia \u0219i sensurile sale secundare sau cele figurate. Poeziile pot fi \u0219i un mod de a corecta \u0219i exersa pronun\u021bia. Cele care con\u021bin onomatopee, alitera\u021bii, paronime sunt un material eficace \u00een formarea auzului fonematic.<\/p>\n Recitarea<\/strong> este un mod eficient pentru formarea unor deprinderi corecte de reglare a respira\u021biei, \u00een timpul comunic\u0103rii, de a pronun\u021ba corect, integral, toate silabele.<\/p>\n Un alt mod de dezvoltare a vorbirii pre\u0219colarului o reprezint\u0103 jocul didactic<\/strong>. \u00cen esen\u021b\u0103 jocul este un mijloc intens de stimulare \u0219i exercitarea a vorbirii. Jocul didactic este un mijloc de instruire \u0219i educare utilizat pentru formarea sau consolidarea de cuno\u0219tin\u021be, priceperi \u0219i deprinderi. Jocul didactic are rolul de a antrena intens copilul \u00een stimularea \u0219i exercitarea vorbirii (f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103 con\u0219tientizeze efortul), de a activiza vocabularul, de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi pronun\u021bia, de a-i \u00eensu\u0219i construc\u021bii gramaticale. \u00cembog\u0103\u021birea vocabularului se face cu substantive proprii, care s\u0103 denumeasc\u0103 obiecte, fenomene, principalele p\u0103r\u021bi ale corpului, obiecte de igien\u0103 personal\u0103, \u00eembr\u0103c\u0103minte, \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte, alimente, adjective privind culoarea, raporturi dimensionale, \u00eensu\u0219iri gustative, olfactive, termice sau anumite calit\u0103\u021bi morale.<\/p>\n Un alt rol al jocurilor didactice este acela de a urm\u0103ri aspecte ale structurii gramaticale: reprezentarea grafic\u0103 a propozi\u021biei, discriminarea cuvintelor, desp\u0103r\u021birea cuvintelor \u00een silabe \u0219i precizarea sunetelor. \u201eCreierul nostru este astfel alc\u0103tuit \u00eenc\u00e2t la un moment dat al dezvolt\u0103rii sale are nevoie s\u0103 fabrice sau s\u0103 asimileze cuvinte, a\u0219a cum are nevoie s\u0103 asimileze fosfor sau s\u0103 fabrice neuroni. De aceea vedem cum copilul se str\u0103duie\u0219te s\u0103 \u00eenmagazineze\u00a0cuvinte, locu\u021biuni, \u00eentors\u0103turi de fraze, chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 le \u00een\u021beleag\u0103<\/em>\u201d (Claparede., 1975, p.120).<\/p>\n Cuvintele au rolul justific\u0103rii, al explica\u021biei \u0219i \u00eei \u00eenc\u00e2nt\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea lor. Orice moment al zilei constituie un prilej de a repeta cuvinte, a le lega, \u00eenl\u0103n\u021buindu-le \u00een inven\u021bii verbale. \u201eEvolu\u021bia limbajului presupune ea \u00eens\u0103\u0219i o serie \u00eentreag\u0103 de interese succesive: la \u00eenceput copilul nu folose\u0219te dec\u00e2t substantive, indic\u00e2nd obiecte concrete; pe urm\u0103, \u00een vocabularul s\u0103u apar verbele, apoi conjunc\u021biile, adjectivele, numaralele \u0219i \u00een sf\u00e2r\u0219it pronumele<\/em>\u201d (Claparede., 1975, p.120). Aceasta, spune autorul, arat\u0103 \u00eenl\u0103n\u021buirea diferitelor faze ale dezvolt\u0103rii g\u00e2ndirii. Copiii cu tulbur\u0103ri de vorbire pot manifesta team\u0103 \u0219i jen\u0103 de a se exprima datorate sentimentului de neincredere \u00een capacitatea de exprimare. Ca urmare a acestui fapt, persoanele care intr\u0103 \u00een contact cu copilul \u0219i nu au r\u0103bdare s\u0103-l asculte, influen\u021beaz\u0103 \u00een mod negativ dezvoltarea limbajului acestuia.<\/p>\n Mediul educa\u021bional \u0219i mediul familial sunt hot\u0103r\u00e2toare \u00een dezvoltarea limbajului pre\u0219colarului, iar colaborarea dintre cele dou\u0103 ambian\u021be duc la o evolu\u021bie a limbajului copilului (Bo\u0219caiu, 1973).<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Mediul gr\u0103dini\u021bei trebuie s\u0103 ofere diferite contexte de comunicare prin care pre\u0219colarul s\u0103 se exprime \u0219i s\u0103 utilizeze activ mijloacele de comunicare. Comunicarea cu adul\u021bii \u0219i cu ceilal\u021bi copii conduce spre modific\u0103ri fundamentale \u00een structura mental\u0103. Ini\u021bial, limbajul exprim\u0103 doar … Cite\u0219te continuarea
\n1. Alexandru, J., Breben, S, Bunescu V., Cristea, S., Cristescu, M., Ghi\u021b\u0103, G., Herseni, I., Mateia\u0219, A., Pop, E., Popescu-Mih\u0103ile\u0219ti, A., Rotaru, F., \u0218chiopu, U., \u0218ovar R., (1991). Cunoa\u0219terea copilului pre\u0219colar. Colec\u021bia Catedra, editat\u0103 de Revista de Pedagogie
\n2. Boca- Miron, E., Chichi\u0219an, E. (2002). Documentar metodic pentru activit\u0103\u021bile de educare a limbajului la pre\u0219colari. Editura Integral.
\n3. Bo\u0219caiu, E. (1973). Prevenirea \u0219i corectarea tulbur\u0103rilor de vorbire \u00een gr\u0103dini\u021bele de copii Bucure\u0219ti: EDP
\n4. Claparede, E. (1975). Psihologia copilului \u0219i Pedagogia experimental\u0103. Bucure\u0219ti: EDP
\n5. Dumitrana, M (1999). Educarea limbajului \u00een \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul Pre\u0219colar. Ed. Compania
\n6. Ionescu, M., Anghelescu, C., Boca, C., Herseni, I., Popescu, C., Statva, E., Ulrich, C., Novack, C (2010) \u2013Repere fundamentale in inva\u021barea \u0219i dezvoltarea timpurie a copilului de la na\u0219tere la 7 ani, UNICEF
\n7. \u0218chiopu, U.,(1967). Psihologia copilului. Bucure\u0219ti: EDP<\/p>\n