Abordarea procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt prin prisma eficien\u021bei sale se impune ast\u0103zi cu tot mai mult\u0103 insisten\u021b\u0103. M\u0103sura eficien\u021bei \u00eembrac\u0103 forma succesului sau insuccesului \u015fcolar. Pentru asigurarea succesului \u015fcolar, important este modul \u00een care se realizeaz\u0103 jonc\u0163iunea dintre informa\u0163ie \u015fi procesele psihice ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Antrenarea \u015fi utilizarea unei game c\u00e2t mai extinse a acestor procese amplific\u0103 caracterul formativ al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi creeaz\u0103 condi\u0163ii favorabile pentru activitatea ulterioar\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are. Cuno\u015ftin\u0163ele sunt indispensabile pentru realizarea acestui deziderat. Efectul lor pe planul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii depinde, \u00eens\u0103, de modul \u00een care sunt prelucrate \u015fi transmise cu ajutorul strategiilor didactice. Logica intern\u0103 a unei discipline de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt nu se suprapune \u015fi nu se transpune automat \u00een logica intern\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. <\/p>\n
Succesul \u015fcolar poate fi definit ca fiind gradul de adecvare dintre nivelul dezvolt\u0103rii psihofizice a elevului \u015fi solicit\u0103rile obiective ce i se adreseaz\u0103 \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Cu alte cuvinte, se poate spune c\u0103 \u201esuccesul \u015fcolar (reu\u015fita la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103) va desemna concordan\u0163a ce se stabile\u015fte \u00eentre solicit\u0103ri \u015fi nivelul dezvolt\u0103rii psihofizice a elevului, iar insuccesul (e\u015fecul, nereu\u015fita, r\u0103m\u00e2nerea \u00een urm\u0103 la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103) este un indice al discordan\u021bei dintre cei doi poli\u201d (Kotarbinski, T., 1976,\u00a0 19).<\/p>\n
Contribu\u0163ia tehnologiei didactice la asigurarea succesului \u015fcolar este tot mai mult solicitat\u0103. Toate implica\u0163iile ei asupra succesului \u015fcolar se eviden\u0163iaz\u0103 prin crearea unor situa\u0163ii de instruire care s\u0103 fie \u00een concordan\u0163\u0103 cu ritmul de \u00eenv\u0103\u0163are. Respectarea diferen\u0163elor individuate presupune crearea unor situa\u0163ii de instruire care s\u0103 permit\u0103 elevilor \u00eenaintarea pe c\u0103i diferite, pentru atingerea acelora\u015fi obiective. Adaptarea acestor situa\u0163ii de instruire la particularit\u0103\u0163ile psihofizice ale elevilor nu se poate face \u00een detrimentul unei preg\u0103tiri unitare a acestora. Informa\u021bia didactic\u0103 prev\u0103zut\u0103 \u00een documentele \u015fcolare este supus\u0103 unei noi sistematiz\u0103ri cu ajutorul acestei program\u0103ri externe pe care o incub\u0103 strategiile didactice, devenind astfel mijloc pentru punerea \u00een mi\u015fcare \u015fi dezvoltarea tuturor proceselor psihice.<\/p>\n
Pentru asigurarea succesului \u015fcolar important este modul \u00een care se realizeaz\u0103 jonc\u0163iunea dintre informa\u0163ie \u015fi procesele psihice ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Antrenarea \u015fi utilizarea unei game c\u00e2t mai extinse a acestor procese amplific\u0103 caracterul formativ al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi creeaz\u0103 condi\u0163ii favorabile pentru activitatea ulterioar\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are. Cuno\u015ftin\u0163ele sunt indispensabile pentru realizarea acestui deziderat. Efectul lor pe planul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii depinde, \u00eens\u0103, de modul \u00een care sunt prelucrate \u015fi transmise cu ajutorul strategiilor didactice. Logica intern\u0103 a unei discipline de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt nu se suprapune \u015fi nu se transpune automat \u00een logica intern\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Ca proces, \u00eenv\u0103\u0163area include o serie \u00eentreag\u0103 de componente psihice, diferite de la un elev le altul, care se interpun \u015fi mijlocesc aceast\u0103 transpunere. Finalitatea ei vizeaz\u0103 deopotriv\u0103 asimilarea cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi dezvoltarea acestor componente.<\/p>\n
\u00cen consecin\u0163\u0103, organizarea situa\u0163iilor de instruire urmeaz\u0103 s\u0103 asigure condi\u0163ii favorabile activit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are ca proces complex de informare \u015fi formare, de asimilare a cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi dezvoltare a componentelor structural ale personalit\u0103\u0163ii umane. Ce \u00eenseamn\u0103, \u00eens\u0103, a organiza situa\u0163ii de instruire care s\u0103 r\u0103spund\u0103 acestei cerin\u0163e?<\/p>\n
Este vorba de a crea asemenea situa\u0163ii care s\u0103 faciliteze participarea activ\u0103 a elevului \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are. Activizarea presupune angajarea activ\u0103, efectiv\u0103 a poten\u0163ialului \u015fi a \u00eentregii energii spirituale de care dispune pentru \u00eenf\u0103ptuirea sarcinilor de \u00eenv\u0103\u0163are. Ea este cu at\u00e2t mai intens\u0103 cu cat gama proceselor mintale antrenate este mai extins\u0103. S-a constatat c\u0103 dac\u0103 \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt se apeleaz\u0103 numai la memorie se poate sconta c\u0103 50% dintre copii vor ob\u0163ine rezultate peste medie. Prin antrenarea \u015fi a altor procese psihice se poate ajunge ca procentul copiilor cu rezultate bune s\u0103 creasc\u0103 sim\u0163itor.<\/p>\n
Din punct de vedere pedagogic, \u00eenv\u0103\u0163area activ\u0103 este rezultatul \u00eentregii activit\u0103\u0163i de organizare, conducere \u015fi \u00eendrumare a procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de c\u0103tre educator.<\/p><\/blockquote>\n
Strategiile didactice sunt principalele instrumente folosite \u00een acest sens. Efectul lor este dependent de rigurozitatea fundamental psihologice, de felul \u00een care r\u0103spund unor cerin\u0163e ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii intelectuale. \u201eMetoda de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt dob\u00e2nde\u015fte virtu\u0163i activatoare \u00een m\u0103sura \u00een care se subordoneaz\u0103 unei teorii explicative a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, declan\u015f\u00e2nd \u015fi \u00eentre\u0163in\u00e2nd mecanismele acestui proces. Studii experimentale \u00eentreprinse au demonstrat c\u0103 rezultatele mai slabe ale unor elevi, la unele obiecte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, s-ar datora nu at\u00e2t dificult\u0103\u0163ilor generate de structura intrinsec\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor, c\u00e2t de greut\u0103\u0163ile de adaptare la una sau alta din metodele folosite de c\u0103tre cadrul didactic.<\/em>\u201d (Kotarbinski, T, 1990, 20)<\/p>\n
Exercitarea efectiv\u0103 a metodei r\u0103m\u00e2ne aspectul cel mai vizibil, cel mai u\u015for de urm\u0103rit, de evaluat \u015fi de verificat, deoarece cuprinde munca \u00eens\u0103\u015fi, nemijlocit\u0103 a cadrului didactic cu elevii, efortul lor comun. \u201eDesf\u0103\u015furarea unei ac\u0163iuni instructive are un caracter secven\u0163ional, urmeaz\u0103 un \u015fir de momente \u00een func\u0163ie de sarcinile concrete de predare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are e\u015falonate \u00eentr-o anumit\u0103 ordine pedagogic\u0103. Aceasta echivaleaz\u0103 cu derularea unei suite de comportamente, \u00een fond cu executarea unor opera\u0163ii exterioare, succesive, orientate, finalizate \u015fi condi\u0163ionate \u00eentre ele. Opera\u0163iile respective \u00ee\u015fi au corespondentele lor interioare, \u00een planul mintal al elevilor \u015fi parcurgerea lor efectiv\u0103 asigur\u0103 trecerea de la punctul de plecare la punctul de ajungere, adic\u0103 sunt menite s\u0103 asigure transformarea determinat\u0103 a datelor ini\u0163iale \u00een date finale<\/em>\u201d (Bruner, J., 1970, 35). Ordinea opera\u0163iilor \u015fi a condi\u0163iilor lor de efectuare constituie programul sau strategia ac\u0163iunii respective.<\/p>\n
Sub aspectul pragmatic al ac\u0163iunii, fiec\u0103rei opera\u0163ii pot s\u0103-i corespund\u0103 moduri variate de realizare practic\u0103, adic\u0103 diferite procedee de lucru. \u201eMetoda reprezint\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ansamblul sau sistemul acestor procedee sau moduri de execu\u0163ie a opera\u0163iilor implicate \u00een actul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, integrate \u00eentr-un flux unic de ac\u0163iune, \u00een vederea atingerii obiectivelor propuse<\/em>\u201d (Bruner, J., 1989, 37).\u00a0A descrie o metod\u0103 \u00eenseamn\u0103, astfel, a descrie aceast\u0103 suit\u0103 de procedee ce constituie un tot unitar \u00eentr-o lec\u0163ie.<\/p>\n
Nicio metod\u0103, oric\u00e2t de modern\u0103 ar fi ea, nu are o for\u0163\u0103 activatoare imanent\u0103 \u00een sine, ele pot, \u00eens\u0103, impune \u015fi determina o participare activ\u0103 din partea celui care \u00eenva\u0163\u0103. Activizarea rezult\u0103 tocmai din modul \u00een care metoda este folosit\u0103 \u015fi dirijat\u0103 de c\u0103tre cadrul didactic, care va decide asupra procedeelor utilizate \u00een func\u0163ie de factorii implica\u0163i \u00eentr-un context concret. Dac\u0103 succesul \u015fcolar este garantat \u00een mare m\u0103sur\u0103 de participarea activ\u0103 a elevilor la propria lor formare, nivelul \u015fi gradul de activizare a acestora sunt puternic influen\u0163ate de modul \u00een care se realizeaz\u0103 individualizarea \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are. \u00cen sens pedagogic, individualizarea presupune dou\u0103 tendin\u0163e complementare: asigurarea unei independen\u021be mai mari a elevului \u00een activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi elaborarea \u015fi administrarea unor sarcini diferen\u0163iate \u00een func\u0163ie de ritmul \u015fi posibilit\u0103\u0163ile de asimilare ale celui care \u00eenva\u0163\u0103.<\/p>\n
Se \u015ftie c\u0103, \u00een cadrul dezvolt\u0103rii stadiale, fiecare copil este o individualitate, adic\u0103 are o structur\u0103 \u015fi un nivel al tr\u0103s\u0103turilor psihofizice, al diferitelor \u00eensu\u015firi personale, \u00eentr-o form\u0103 unic\u0103, nerepetabile la ceilal\u0163i. \u00cen organizarea individual\u0103 a procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt se va \u0163ine seama de ritmul de munc\u0103 al fiec\u0103rui elev, de aptitudinile acestuia, de capacitatea lui de rezisten\u0163\u0103 fizic\u0103 \u015fi intelectual\u0103, de nivelul preg\u0103tirii lui anterioare. \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul individualizat urm\u0103re\u015fte progresul necontenit \u015fi sistematic al fiec\u0103rui elev, pe baza propriei lui activit\u0103\u0163i \u015fi eliminarea gre\u015felilor ivite pe parcursul instruirii \u015fi educ\u0103rii lui. \u00cen mod obi\u015fnuit, este greu ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul s\u0103 dea teme de munc\u0103 independent\u0103 adecvate posibilit\u0103\u0163ilor fiec\u0103rui elev \u00een parte, de aceea se recurge la munca diferen\u0163iat\u0103 pe grupe de nivel.<\/p>\n
Folosirea modului de \u00eenv\u0103\u0163are individual \u015fi mai ales a muncii diferen\u0163iate, al\u0103turi de activitatea frontal\u0103, ofer\u0103 posibilitatea de a se ob\u0163ine cele mai bune rezultate \u00een munca didactic\u0103: deprinderi temeinice \u00een munca intelectual\u0103, cuno\u015ftin\u0163e asimilate precis \u015fi capacitatea de a le aplica \u00een practic\u0103, dezvoltarea corespunz\u0103toare a proceselor psihice. \u00een activitatea practic\u0103, am constatat c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 folosirea unor metode active, la rezultate bune se ajunge \u015fi prin \u00eembinarea judicioas\u0103 a muncii frontale cu munca individual\u0103 \u015fi mai ales munca diferen\u0163iat\u0103 \u015fi chiar cooperativ\u0103 (de echip\u0103, de grup) absolut necesare pentru o echilibrare de ansamblu a \u00eentregii vie\u0163i.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em>
\nKotarbinski, T., 1990, Tratat despre lucrul bine f\u0103cut, Editura Politic\u0103, Bucure\u015fti
\nBruner, J., 1989,\u00a0 Pentru o teorie a instrurii, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Abordarea procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt prin prisma eficien\u021bei sale se impune ast\u0103zi cu tot mai mult\u0103 insisten\u021b\u0103. M\u0103sura eficien\u021bei \u00eembrac\u0103 forma succesului sau insuccesului \u015fcolar. Pentru asigurarea succesului \u015fcolar, important este modul \u00een care se realizeaz\u0103 jonc\u0163iunea dintre informa\u0163ie \u015fi procesele … Cite\u0219te continuarea