Calitatea rela\u021biei profesor-elev este foarte important\u0103 \u0219i este o bun\u0103 rela\u021bie atunci c\u00e2nd implic\u0103 deschidere, transparen\u021b\u0103, grij\u0103 fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt. Limbajul accept\u0103rii ajut\u0103 elevul s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i accelereze drumul spre independen\u021b\u0103. Ascultarea activ\u0103 implic\u0103 rela\u021bionarea cu elevul \u0219i asigur\u0103 eficien\u021ba comunic\u0103rii. Copiii au nevoie de sus\u021binere pentru a \u00een\u021belege lumea \u00een care tr\u0103iesc \u0219i este important s\u0103 le dezvolt\u0103m sentimentul comuniunii sociale \u0219i dispozi\u021bia spre colaborare. Profesorul este un model pentru elevi \u0219i ace\u0219tia vor tinde s\u0103-i imite atitudinile, opiniile. <\/p>\n
\u00cen activitatea instructiv-educativ\u0103 este crucial\u0103 calitatea rela\u021biei profesor elev (Gordon & Burch, 2011). Foarte importante sunt aptitudinile de comunicare ale profesorului, deoarece vorbirea poate fi distructiv\u0103 pentru rela\u0163ii sau le poate \u00eent\u0103ri, dialogul poate apropia elevii de profesor sau \u00eei poate \u00eendep\u0103rta.<\/p>\n
Rela\u0163ia profesor-elev este bun\u0103 atunci c\u00e2nd implic\u0103 (Gordon & Burch, 2011): deschidere sau transparen\u0163\u0103, grija fa\u0163\u0103 de cel\u0103lat, interdependen\u0163\u0103, diferen\u0163iere \u015fi satisfac\u0163ie mutual\u0103. Se recomand\u0103 profesorilor folosirea unui limbaj al accept\u0103rii \u015fi folosirea ascult\u0103rii active.<\/p>\n
Atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 este capabil\u0103 s\u0103 simt\u0103 \u015fi s\u0103 comunice acceptare sincer\u0103 a altcuiva, ea posed\u0103 capacitatea de a fi un factor de sprijin eficient. Acceptarea celuilalt este un factor important \u00een p\u0103strarea unei rela\u0163ii \u00een care individul se poate dezvolta, poate efectua schimb\u0103ri constructive, poate \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103-\u015fi rezolve problemele, poate deveni mai productiv \u015fi mai creativ \u015fi \u00ee\u015fi poate folosi \u00eentregul poten\u0163ial. Limbajul accept\u0103rii le permite copiilor s\u0103-\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 sentimentele \u015fi problemele. Profesorul poate ajuta un elev s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 se accepte \u015fi s\u0103 dob\u00e2ndesc\u0103 un sentiment al propriei valori \u015fi poate accelera drumul lui spre independen\u0163\u0103.<\/p>\n
Ascultarea activ\u0103 este o metod\u0103 de ascultare care asigur\u0103 \u00een\u0163elegerea a ceea ce se comunic\u0103 de fapt, implic\u0103 rela\u0163ionarea cu elevul \u015fi \u00eei ofer\u0103 elevului dovada \u00een\u0163elegerii din partea profesorului. Prosesul de decodare al mesajului este esen\u0163ial pentru procesul de comunicare, dar noi nu \u015ftim cu siguran\u0163\u0103 dac\u0103 decodarea a fost exact\u0103 \u015fi nici elevul nu \u015ftie dac\u0103 a fost \u00een\u0163eles. Atunci, cerem feedback \u00eenainte de a r\u0103spunde. Folosim propriile cuvinte pentru a reformula mesajul elevului \u015fi el va avea ocazia s\u0103 confirme sau s\u0103 aduc\u0103 clarific\u0103ri.<\/p>\n
Pentru o ascultare activ\u0103 eficient\u0103 este necesar ca profesorul (Gordon & Burch, 2011):<\/p>\n
Ascultarea activ\u0103 este o unealt\u0103 foarte util\u0103 \u00een facilitarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, pentru creearea unui climat \u00een care elvii s\u0103 se simt\u0103 liberi s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, s\u0103 discute, s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri, s\u0103 exploreze. Ascultarea activ\u0103 \u00eei ajut\u0103 pe elevi\u00a0 (Gordon & Burch, 2011):<\/p>\n
Ascultarea activ\u0103 promoveaz\u0103 o mai bun\u0103 rela\u0163ie \u00eentre profesor \u015fi elevi. Elevii care sunt asculta\u0163i de profesorul lor au un sentiment crescut al propriei valori.<\/p>\n
Pentru o bun\u0103 desf\u0103\u015furare a activit\u0103\u0163ii, este important s\u0103 accept\u0103m sentimentele elevilor (Faber, Mazlish, Nyberg, & Templeton, 2010). Atunci c\u00e2nd sentimentele elevului sunt negate, acesta se descurajeaz\u0103 repede, c\u00e2nd sentimentele lui sunt identificate \u015fi acceptate, acesta este \u00eencurajat s\u0103 \u00ee\u015fi dea silin\u0163a.<\/p>\n
Pentru a cre\u015fte nivelul de cooperare al elevilor cu profesorul, este indicat a descrie problema \u00een loc de a acuza sau de a da comenzi; a oferi informa\u0163ii, o variant\u0103, noi posibilit\u0103\u0163i; folosirea unui cuv\u00e2nt sau gest care s\u0103 \u00eei \u00eencurajeze s\u0103 se g\u00e2ndesc\u0103 la problem\u0103 \u015fi la ceea ce e de f\u0103cut deoarece elevilor nu le place s\u0103 asculte explica\u0163ii lungi.<\/p>\n
\u00cen rezolvarea unei probleme, situa\u0163ii dificile, sentimente \u015fi necesit\u0103\u0163ile at\u00e2t ale elevilor c\u00e2t \u015fi a profesorului sunt extrem de importante. Etapele procesului de rezolvare a problemei sunt\u00a0 (Faber, Mazlish, Nyberg, & Templeton, 2010):<\/p>\n
Copiii au nevoie de sus\u0163inere atunci c\u00e2nd \u00eencerc\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleg\u0103 lumea \u00een care tr\u0103iesc \u015fi s\u0103 \u00ee\u0163i g\u0103sesc\u0103 un loc \u00een aceasta. (Faber, Mazlish, Nyberg, & Templeton, 2010)<\/p>\n
Progresul afectiv se realizeaz\u0103 datorit\u0103 experien\u0163ei reale, \u00een care elevul are unele satisfac\u0163ii \u015fi opreli\u015fti, ceea ce duce la aprobarea \u015fi \u00eendr\u0103girea unor activit\u0103\u0163i \u015fi la ocolirea, dispre\u0163uirea altora. Activitatea elevilor trebuie organizat\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 duc\u0103 la rezultate pozitive \u00een raport cu obiectivele educa\u0163ionale (Cosmovici & Iacob, 1999).<\/p>\n
Este important s\u0103 dezvolt\u0103m la elevi sentimentul comuniunii sociale, dispozi\u0163ia spre colaborare, solidaritatea social\u0103 \u015fi acest lucru este posibil prin organizarea unor activit\u0103\u0163i pe grupe, activit\u0103\u0163i \u00een afara clasei, excursii, concursuri.<\/p>\n
Recompensa meritat\u0103 este un factor deosebit de stimulator \u00een formarea sentimentelor superioare \u00een context \u015fcolar. Un elev poate \u00eenv\u0103\u0163a bine dintr-un sentiment al datoriei, dar bunele rezultate pot avea ca urmare formarea unui interes pentru materia respectiv\u0103. Succesele \u015fcolare au drept efect \u015fi formarea unei atitudini pozitive fa\u0163\u0103 de munc\u0103.<\/p>\n
Exigen\u0163a cadrului didactic este important\u0103, pentru c\u0103 numai prin eforturi serioase e posibil\u0103 realizarea unui progres intelectual \u015fi atunci activitatea din \u015fcoal\u0103 e privit\u0103 ca important\u0103 \u015fi devine surs\u0103 de eforturi zilnice, dar \u015fi de satisfac\u0163ii.<\/p><\/blockquote>\n
Participarea afectiv\u0103 a cadrului didactic este extrem de important\u0103. El este un model pentru elevi \u015fi ace\u015ftia vor tinde s\u0103-i imite atitudinile, opiniile. Dragostea pentru disciplina pe care o pred\u0103, \u00eencrederea \u00een posibilit\u0103\u0163ile elevilor treze\u015fte interesul acestora, d\u0103 v\u00e2nt aspira\u0163iilor \u015fi profesorul r\u0103m\u00e2ne o icoan\u0103 vie \u00een mintea elvilor s\u0103i. \u201eF\u0103r\u0103 a fi actor, el trebuie s\u0103 participe cu \u00eensufle\u0163ire la miracolul cre\u015fterii inteligen\u0163ei, al \u00eenfirip\u0103rii de idealuri la fiin\u0163ele doritoare s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi st\u0103p\u00e2neasc\u0103 lumea<\/em>\u201d (Cosmovici & Iacob, 1999).<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n
Cosmovici, A., & Iacob, L. (1999). Psihologie \u015fcolar\u0103. Ia\u015fi: Polirom.
\nFaber, A., Mazlish, E., Nyberg, L., & Templeton, R. A. (2010). Comunicarea eficient\u0103 cu copiii acaas\u0103 \u015fi la \u015fcoal\u0103. Bucure\u015fti: Curtea Veche.
\nGordon, T., & Burch, N. (2011). Profesorul eficient. Bucure\u015fti: Editura Trei.
\nS\u0103l\u0103v\u0103stru, D. (2004). Psihologia educa\u0163iei. Ia\u015fi: Polirom.<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Calitatea rela\u021biei profesor-elev este foarte important\u0103 \u0219i este o bun\u0103 rela\u021bie atunci c\u00e2nd implic\u0103 deschidere, transparen\u021b\u0103, grij\u0103 fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt. Limbajul accept\u0103rii ajut\u0103 elevul s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i accelereze drumul spre independen\u021b\u0103. Ascultarea activ\u0103 implic\u0103 rela\u021bionarea cu elevul \u0219i … Cite\u0219te continuarea