Legea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului reprezint\u0103 un document oficial, cu putere normativ\u0103, care stabile\u0219te finalit\u0103\u021bile, principiile organizatorice, structura \u0219i alte componente ale sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Acest articol prezint\u0103 o analiz\u0103 comparativ\u0103 \u00eentre Legea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului din 1995 \u0219i Legea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului din 2011 \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul special \u0219i special integrat. <\/p>\n
Prima lege de reglementare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een \u021bara noastr\u0103 a fost Legea asupra\u00a0 instruc\u021biei publice, intrat\u0103 \u00een vigoare \u00een 1864, sub domnia lui Cuza-Vod\u0103. Era o lege cu caracter democratic, promov\u00e2nd obligativitatea \u0219i gratuitatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103mntului primar. Dup\u0103 \u00eencerc\u0103ri mai pu\u021bin reu\u0219ite (legea lui Take Ionescu din 1893 \u0219i cea a lui Petru Poni din 1896), pa\u0219ii urm\u0103tori cu adev\u0103rat importan\u021bi \u00een domeniul legisla\u021biei noastre \u0219colare au fost Legea asupra \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului secundar \u0219i superior (1898) \u0219i Legea asupra \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului profesional (1899), adoptate sub ministeratul lui Spiru Haret.<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul din perioada interbelic\u0103 a fost reglementat de Legea pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar al statului \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar-normal (1924) \u0219i Legea privind organizarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului teoretic (1928) adoptate sub ministeriatul lui C. Angelescu. O reform\u0103 de tip socialist a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului s-a \u00eencercat printr-o lege adoptat\u0103 \u00een 1948, care desfiin\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul particular, apoi prin alta, introdus\u0103 \u00een 1968, care promitea generalizarea \u0219colii de 10 ani. Pentru a se impune a\u0219a-zisul principiu al integr\u0103rii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului cu cercetarea \u0219i produc\u021bia, \u00een 1978 a fost adoptat\u0103 Legea educa\u021biei \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului din Rom\u00e2nia. Dup\u0103 c\u0103derea regimului totalitar, \u00een 1995, a fost adoptat\u0103 o lege cu adev\u0103rat democratic\u0103, cu unele modific\u0103ri ulterioare \u00een 1997 \u0219i 2003. Legea stabile\u0219te finalit\u0103\u021bile \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti actuale, prezint\u0103 structura sistemului de conducere a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u0219i de formare a personalului didactic \u0219i precizeaz\u0103 modalit\u0103\u021bile de finan\u021bare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului de stat. \u00cen prezent, legea care este \u00een vigoare este cea adoptat\u0103 \u00een 2011. Prezenta lege urm\u0103re\u0219te s\u0103 asigure cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului rom\u00e2n a dreptului fundamental la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 pe tot parcursul vie\u021bii.<\/p>\n
\u00cen cele ce urmeaz\u0103, vom analiza comparativ dou\u0103 articole\/ paragrafe, cu privire la \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul special \u0219i special integrat din \u021bara noastr\u0103, din legea din 1995 \u0219i legea din 2011.\u00a0Legea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului special \u0219i special integrat a fost modificat\u0103 substan\u021bial \u00een 2011, dar au fost \u0219i p\u0103strate multe elemente ale ei. Articolele 42, 43, 44, 45, paragraful 1 \u0219i 2, \u0219i articolul 46 din legea din 1995 au fost p\u0103strate \u00een \u00eentregime. Ceea ce aduce nou legea din 2011 este articolul 48, paragraful 1 \u0219i 3, articolul 49, articolul 50, paragraful 1, 3,4, 5, articolul 51, 52, paragraful 1, 2, 3, \u0219i articolul 55. Putem spune c\u0103 noua lege a educa\u021biei abordeaz\u0103 mai detaliat problema \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului special \u0219i abordeaz\u0103 mai profund unele topici ale sale.<\/p>\n
O prim\u0103 diferen\u021b\u0103 pe care am sesizat-o a fost cu privire la durata \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului special. Legea din 1995, art. 41, paragraful (3), spune c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul special primar \u0219i gimnazial este obligatoriu \u0219i are durata, dup\u0103 caz, de 9 sau 10 ani, iar legea din 2011 art. 49, paragraful (4), spune c\u0103 durata \u0219colariz\u0103rii copiilor cu cerin\u021be educa\u021bionale speciale poate fi mai mare dec\u00e2t cea precizat\u0103 prin prezenta lege \u0219i se stabile\u0219te, \u00een func\u021bie de gradul \u0219i tipul dizabilit\u0103\u021bii, prin ordin al ministerului educa\u021biei, cercet\u0103rii, tineretului \u0219i sportului. Aceast\u0103 schimbare introdus\u0103 \u00een cadrul noi legii aduce cu sine o serie de beneficii pentru cei care prezint\u0103 o deficient\u0103 sau dizabilitate, \u00eens\u0103 cel mai mult pentru cei cu deficien\u021be de intelect. Se \u0219tie c\u0103 aceste persoane au un nivel de inteligent\u0103 neconcordant cu v\u00e2rsta lor cronologic\u0103. Astfel, de multe ori elevii cu cerin\u021be educative speciale au nevoie de un suport mai \u00eendelungat, poate chiar de \u201erepetarea unei clase\u201d, pentru a-\u0219i consolida minimul de cuno\u0219tin\u021be necesare supravi\u021buirii lor \u00een mediul social. Ca urmare, legea din 1995 nu p\u0103rea s\u0103 \u021bin\u0103 cont de acest aspect, standardiz\u00e2nd perioada de \u0219colarizare la 9 ani. Totodat\u0103, legea din 1995 face referire doar la \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul special primar \u0219i gimnazial, pe c\u00e2nd noua lege abordeaz\u0103 \u00eentreaga perioad\u0103 de \u0219colarizare, \u00eenclusiv nivelul liceal. Se \u0219tie c\u0103 oportunit\u0103\u021bile care li se ofer\u0103 copiilor cu cerin\u021be educative speciale a cunoscut o dezvoltare de-a lungul anilor, ace\u0219tia beneficiind de diferite oportunit\u0103\u021bi de carier\u0103 oferite de \u0219colile profesionale special pentru persoane ca ei.<\/p>\n
O alt\u0103 diferen\u021b\u0103 pe care am identificat-o prive\u0219te art. 41, paragraful 1 din legea din 1995, care afirm\u0103 c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul special se organizeaz\u0103 de Ministerul Educa\u021biei Na\u021bionale, pentru pre\u0219colarii \u0219i elevii cu deficien\u021be mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socio-afective \u0219i de comportament sau cu deficien\u021be asociate, \u00een scopul instruirii \u0219i educ\u0103rii, al recuper\u0103rii \u0219i integr\u0103rii lor sociale, \u0219i art. 48, paragraful (1) din legea din 2011, care spune c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul special \u0219i special integrat, organizat pentru persoanele cu cerin\u021be educa\u021bionale speciale sau alte tipuri de cerin\u021be educa\u021bionale, stabilite prin ordin al ministerului educa\u021biei , cercet\u0103rii, tineretului \u0219i sportului, se realizeaz\u0103 pentru toate nivelurile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, diferen\u021biat, \u00een func\u021bie de tipul \u0219i gradul de deficien\u021b\u0103. Putem sesiza din nou abordarea unei sfere mult mai largi \u00een legea din 2011, pe c\u00e2nd \u00een cea din 1995 se vorbe\u0219te despre pre\u0219colari \u0219i elevi, nepreciz\u00e2nd dac\u0103 se refer\u0103 la \u00eentreaga lor perioad\u0103 de \u0219colarizare. Totu\u0219i scopul acestor dou\u0103 paragrafe r\u0103m\u00e2ne unul comun, mai exact ambele abordeaz\u0103 problematica integr\u0103rii \u0219i recuper\u0103rii elevilor cu CES, precum \u0219i cea a diferen\u021bierii procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u00een func\u021bie de deficien\u021ba fiec\u0103ruia.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 aceste dou\u0103 aspecte descrise \u0219i comparate mai sus, legea din 1995 \u0219i cea din 2011 cu privire la \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul special \u0219i special integrat nu \u0219i-a schimbat scopul fundamental care st\u0103 la baza lui, mai exact cel de integrare \u0219i incluziune al copiilor cu CES \u00een societate \u0219i cel de a le oferi acestora un cadru c\u00e2t mai propice, chiar individualizat dup\u0103 caz, \u00een vederea educ\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii lor pe toate planurile.<\/p>\n
Dac\u0103 ar fi totu\u0219i s\u0103 analiz\u0103m aspectele \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului special \u0219i special integrat din punct de vedere al nivelurilor politicilor educa\u021bionale, nu \u0219tiu \u00een ce m\u0103sura am putea confirma parcurgerea cu succes a celor trei niveluri (declarativ, de ac\u021biune \u0219i de implementare)\u00a0 \u00een cazul legii din 1995, \u00eens\u0103 \u00een cazul legii din 2011 putem s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 s-au parcurs cu succes cele trei niveluri. Astfel, toate prevederile noii legi au fost implementate cu succes, aduc\u00e2nd cu sine o serie de beneficii. Un exemplu \u00een acest sens ar fi includerea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului la domiciliu \u0219i a itinerantului pentru copiii care nu au posibilitatea de deplasare din cauza unor motive medicale sau a dizabilit\u0103\u021bii lor. Un alt exemplu ar fi \u0219colarizare minorilor \u0219i a adul\u021bilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori \u0219i tineri \u0219i din penitenciarele pentru adul\u021bi, cu scopul ob\u021binerii unei calific\u0103ri \u0219i reintegr\u0103rii \u00een via\u021ba cotidian\u0103.<\/p>\n
\u00cen concluzie, de-a lungul anilor, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul special \u0219i special integrat a \u00eenceput s\u0103 beneficieze de o aten\u021bie tot mai mare din partea societ\u0103\u021bii, fapt pentru care noua lege a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului a \u00eencercat \u0219i a reu\u0219it cu succes s\u0103 abordeze acest domeniu \u0219i s\u0103 aduc\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri substan\u021biale care sunt de un real ajutor pentru copiii \u0219i elevi cu cerin\u021be educative speciale.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Legea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului reprezint\u0103 un document oficial, cu putere normativ\u0103, care stabile\u0219te finalit\u0103\u021bile, principiile organizatorice, structura \u0219i alte componente ale sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Acest articol prezint\u0103 o analiz\u0103 comparativ\u0103 \u00eentre Legea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului din 1995 \u0219i Legea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului din 2011 \u00een ceea … Cite\u0219te continuarea