{"id":12129,"date":"2023-04-21T17:52:02","date_gmt":"2023-04-21T14:52:02","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=12129"},"modified":"2023-04-21T17:52:02","modified_gmt":"2023-04-21T14:52:02","slug":"definirea-conceptelor-de-metodologie-metoda-procedeu-tehnica-forme-de-organizare-si-mijloace-de-invatamant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/definirea-conceptelor-de-metodologie-metoda-procedeu-tehnica-forme-de-organizare-si-mijloace-de-invatamant","title":{"rendered":"Definirea conceptelor de metodologie, metod\u0103, procedeu, tehnic\u0103, forme de organizare si mijloace de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt"},"content":{"rendered":"<div class=\"postie-post\">\n<p>Dac\u0103 avem \u00een vedere etimologia cuv\u00e2ntului, conceptul de metodologie presupune \u201e\u0219tiin\u021ba metodelor\u201d. Conceptul vine din limba greac\u0103, de la cuvintele \u201emethodos\u201d (metod\u0103) \u0219i \u201elogos\u201d (\u0219tiin\u021b\u0103).C\u00e2nd vorbim de metodologie ne referim la un cumul de principii, reguli \u0219i procedee ce pot fi aplicate \u00een cadrul diferitelor discipline, precum \u0219i o serie de forme de instruire specifice acestor discipline. Uneori, termenul este extins la nivelul \u00eentregii didactici generale, ceea ce d\u0103 sensul larg al acestui concept. Sensul restr\u00e2ns, al acestui concept se refer\u0103 la \u201cmodalit\u0103\u021bile practice de valorificare a procedeelor \u0219i mijloacelor didactice \u00een vederea eficientiz\u0103rii activit\u0103\u021bii de predare-\u00eenv\u0103\u021bare-evaluare\u201d (Cristea, 1998, pp. 306-307). Definind, clasific\u00e2nd \u0219i valorific\u00e2nd metodele, procedeele, mijloacele didactice, metodologia are rolul de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi permanent demersul de predare-\u00eenv\u0103\u021bare-evaluare. <!--more--><\/p>\n<h2>Conceptul de metod\u0103<\/h2>\n<p>Conceptul de metod\u0103 este \u00een\u021beles ca o cale pe care o urmeaz\u0103 g\u00e2ndirea \u00een investiga\u021biile ei. Sensul etimologic al conceptului vine de la cuvintele grece\u0219ti \u201cmeta\u201d (c\u0103tre) \u0219i \u201codos\u201d (cale, drum). Astfel metoda devine calea de urmat \u00een c\u0103utarea adev\u0103rului (Palicica, 2002, p. 85). Dac\u0103 interpret\u0103m conceptul din punctul de vedere al didacticii, atunci \u00eel putem considera ca o cale de urmat \u00een vederea atingerii obiectivelor educa\u021bionale, o cale pe care cadrele didactice o urmeaz\u0103 pentru a \u00eenlesni munca copiilor.<\/p>\n<p>Metoda didactic\u0103 este selectat\u0103 de c\u0103tre cadrul didactic \u00een func\u021bie de nivelul clasei, necesit\u0103\u021bile elevilor, stilurile de \u00eenv\u0103\u021bare, etc. Este aplicat\u0103 at\u00e2t \u00een cadrul activit\u0103\u021bilor formale, c\u00e2t \u0219i \u00een cadrul celor non-formale. De cele mai multe ori metodele didactice sunt aplicate \u00een diferite variante \u0219i \u00een cele mai multe cazuri ele genereaz\u0103 o mai bun\u0103 cooperare \u00eentre elevi \u0219i o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a cuno\u0219tin\u021belor. Metodele didactice deriv\u0103 din cele de cercetare sau \u0219tiin\u021bifice, dar se diferen\u021biaz\u0103 esen\u021bial unele de altele.<\/p>\n<p>Despre metodele didactice nu putem spune c\u0103 au o valoare fix\u0103, ele cap\u0103t\u0103 valoare atunci c\u00e2nd sunt folosite corect \u0219i \u00een concordan\u021b\u0103 cu particularit\u0103\u021bile copiilor. Deoarece procesul didactic este foarte complex, el presupune metode variate, fiecare metod\u0103 fiind necesar\u0103 \u00een anumite condi\u021bii. De asemenea, metodele pot fi utilizate independent sau \u00een asocia\u021bie cu alte metode didactice.<\/p>\n<p>Cele mai bune metode didactice sunt cele active care solicit\u0103 implicarea copilului \u00een descoperirea noilor cuno\u0219tin\u021be, dar nu se pot utiliza numai metode active, fiind necesar\u0103 o \u00eembinare a acestora cu cele tradi\u021bionale.<\/p>\n<p>\u00cen activitatea didactic\u0103, cadrele didactice au tendin\u021ba de a dirija \u00eentregul demers, iar acest exces devine d\u0103un\u0103tor. Este necesar ca elevul s\u0103 poat\u0103 ac\u021biona independent pentru o productivitate sporit\u0103, dar trebuie avut \u00een vedere c\u0103 el este prea mic pentru a \u00eenv\u0103\u021ba singur. Astfel, \u00een\u021belegem necesitatea realiz\u0103rii unui echilibru \u00eentre cele dou\u0103 mari categorii de metode, cele activ-participative \u0219i cele pasive, tradi\u021bionale. Educatoarea intervine \u00een activitatea didactic\u0103 pentru a-l face pe copil s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 secven\u021bele mai dificile.<\/p>\n<p>Procesul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u00een general folose\u0219te o gam\u0103 variat\u0103 de metode didactice, iar \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103 educatoarea utilizeaz\u0103 variante mai simple ale acestora: observarea spontan\u0103 sau dirijat\u0103 de c\u0103tre un adult; observarea pe baza unui algoritm; explica\u021bia sub forma unei descrieri; demonstra\u021bia; conversa\u021bia euristic\u0103; modelarea; etc.<\/p>\n<p>Metoda trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i \u00een raport cu personalitatea educatoarei. Sunt situa\u021bii \u00een care metodele sunt subestimate \u0219i situa\u021bii \u00een care metodele sunt supraestimate. Astfel, majoritatea cercet\u0103torilor consider\u0103 c\u0103 o educatoare priceput\u0103 poate s\u0103 ob\u021bin\u0103 cele mai bune rezultate indiferent de metoda pe care o folose\u0219te, \u00een timp ce o educatoare slab\u0103 nu poate ob\u021bine rezultate bune chiar \u0219i dac\u0103 folose\u0219te cele mai bune metode didactice. De asemenea, aceea\u0219i metod\u0103 folosit\u0103 de educatoare diferite, d\u0103 rezultate diferite. Nu se poate prezenta un model standard al metodelor didactice care s\u0103 dea acelea\u0219i rezultate pentru toate educatoarele \u0219i \u00een orice condi\u021bii. \u00cen acela\u0219i timp, o educatoare cu o preg\u0103tire teoretic\u0103 de excep\u021bie se poate dovedi neputincioas\u0103 dac\u0103 nu st\u0103p\u00e2ne\u0219te metode \u0219i mijloace didactice moderne (Cerghit, 1976, p. 21).<\/p>\n<h2>Func\u021biile metodelor didactice<\/h2>\n<p>Dup\u0103 Sorin Cristea, func\u021biile metodelor didactice au rolul de a eviden\u021bia \u201evaloarea acestora de modele pedagogice, situate la diferite poluri de referin\u021b\u0103\u201d (Cristea, pp. 302-304). Principalele func\u021bii ale metodelor didactice sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>Func\u021bia normativ\u0103;<\/li>\n<li>Func\u021bia cognitiv\u0103;<\/li>\n<li>Func\u021bia formativ\u0103;<\/li>\n<li>Func\u021bia opera\u021bional\u0103;<\/li>\n<li>Func\u021bia motiva\u021bional\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Func\u021bia normativ\u0103<\/strong> prezint\u0103 resursele metodelor didactice, at\u00eet cele interne c\u00e2t \u0219i cele externe. Prin aceasta, se are \u00een vedere permanenta \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a activit\u0103\u021bilor didactice printr-o raportare la documentele de proiectare curricular\u0103. <strong>Func\u021bia cognitiv\u0103<\/strong> se refer\u0103 la metodele didactice implicate \u00een cadrul activit\u0103\u021bii de predare-\u00eenv\u0103\u021bare-evaluare printr-o raportare la obiectivele\/ competen\u021bele specifice \u0219i cele opera\u021bionale. Prin <strong>func\u021bia formativ\u0103<\/strong>, \u00een\u021belegem aportul metodelor didactice \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea activit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021bare ale pre\u0219colarilor. Valoarea instrumental\u0103 a metodelor didactice este reliefat\u0103 de <strong>func\u021bia opera\u021bional\u0103<\/strong>, astfel c\u0103 de la obiectivele finale la rezultatele a\u0219teptate, cele finale, se trece cu ajutorul acestor instrumente numite metode didactice. <strong>Func\u021bia motiva\u021bional\u0103<\/strong> presupune de\u0219teptarea \u0219i dezvoltarea curiozit\u0103\u021bii \u00een cadrul procesului de cunoa\u0219tere.<\/p>\n<h2>Procesul didactic<\/h2>\n<p>\u00cen cadrul demersului didactic, metoda impune o interac\u021biune continu\u0103 cu con\u021binutul, printr-un tratament special aplicat materialului necesar studiului. De asemenea, con\u021binuturile solicit\u0103 anumite metode didactice, adic\u0103 pe acelea care sunt capabile s\u0103 determine ac\u021biuni de interiorizare ale elevilor. Activitatea de predare-\u00eenv\u0103\u021bare confirm\u0103 sau infirm\u0103 folosirea anumitor metode prin acea conexiune invers\u0103. Rela\u021bia subiect-obiect se \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te cu ajutorul metodelor determin\u00e2nd ameliorarea, modificarea sau chiar refacerea proiectului didactic propus de educatoare.<\/p>\n<p>\u00cen activitatea didactic\u0103, vorbim de o permanent\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a metodelor didactice, dar \u0219i despre apari\u021bia unor metode didactice noi, \u00een conformitate cu noile cerin\u021be educa\u021bionale. \u00cen aceste condi\u021bii, necesitatea clasific\u0103rii metodelor didactice apare ca un demers pe deplin justificat. Clasificarea nu este demers simplu, presupune alegerea unor criterii de clasificare, \u00een\u021belegerea caracterului de sistem al metodelor didactice. Printre cele mai utilizate criterii de clasificare sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>Criteriul vechimii care divide metodele \u00een tradi\u021bionale (clasice) \u0219i moderne (noi);<\/li>\n<li>Criteriul nivelului de generalitate ce impune metode generale (aplicabile \u00een cadrul tuturor disciplinelor sau etapelor \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului) \u0219i metode particulare (pliabile anumitor discipline \u0219i etape ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului);<\/li>\n<li>Dup\u0103 forma de organizare distingem metode individuale, metode specifice microgrupurilor, metode frontale;<\/li>\n<li>Din punct de vedere psihologic distingem metode de ra\u021bionament (inductiv-deductiv-analogic), metode de analiz\u0103, de sintez\u0103, metode euristice etc.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Sunt situa\u021bii \u00een care demersul de predare-\u00eenv\u0103\u021bare-evaluare nu mai este tratat unitar \u0219i \u00een aceste condi\u021bii apar metode didactice de predare, metode de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i metode de evaluare. Vorbind despre metode de predare, de \u00eenv\u0103\u021bare, de transmitere a cuno\u0219tin\u021belor, de formare a unor priceperi \u0219i deprinderi, nu mai respect\u0103m cerin\u021bele \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului actual, care abordeaz\u0103 sistemic demersul didactic.<\/p>\n<p>Sorin Cristea distinge patru categorii de metode abordate sistemic:<\/p>\n<ul>\n<li>Metode didactice bazate pe comunicare: comunicare oral\u0103 expozitiv\u0103 (expunerea, nara\u021biunea, explica\u021bia, prelegerea); comunicare oral\u0103 interogativ\u0103 (conversa\u021bia euristic\u0103, problematizarea etc.); comunicare scris\u0103 (lectura);<\/li>\n<li>Metode didactice ce propun cercetarea direct\u0103 sau indirect\u0103 a realit\u0103\u021bii (observare direct\u0103-observa\u021bia sistematic\u0103 \u0219i independent\u0103, experimentul; observare indirect\u0103-demonstra\u021bia, modelarea);<\/li>\n<li>Metode didactice dominate de ac\u021biunea practic\u0103 (exerci\u021biul, jocul didactic, jocul de rol);<\/li>\n<li>Metode didactice bazate pe ac\u021biunea de programare (instruirea asistat\u0103 de calculator). Aceste metode sunt mai pu\u021bin folosite \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere v\u00e2rsta pre\u0219colarilor.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen func\u021bie de fiecare categorie de metode, se poate contura o anumit\u0103 strategie didactic\u0103, dar calitatea metodelor didactice poate fi eviden\u021biat\u0103 \u00een cadrul proiect\u0103rii didactice. Pentru o utilizare c\u00e2t mai bun\u0103 este necesar ca metodele didactice s\u0103 fie corelate cu obiectivele\/ competen\u021bele generale-specifice-opera\u021bionale, cu particularit\u0103\u021bile mediului \u0219colar \u0219i extra\u0219colar \u0219i mai ales cu particularit\u0103\u021bile clasei de elevi.<\/p>\n<h2>Procedee didactice<\/h2>\n<p>Prin <strong>procedeu<\/strong> \u00een\u021belegem modalitatea de ac\u021biune, de investigare, de utilizare a instrumentelor, care nu sunt altceva dec\u00e2t unelte materiale (fi\u0219\u0103 de observa\u021bie) de care se folose\u0219te educatoarea. De asemenea, prin procedeu mai \u00een\u021belegem o parte component\u0103 a metodei sau chiar o particularizare a metodei, ce determin\u0103 calitatea acesteia.<\/p>\n<p>Leg\u0103tura str\u00e2ns\u0103 \u00eentre metod\u0103 \u0219i procedeu este explicat\u0103 \u0219i prin aceeac\u0103 o metod\u0103 poate deveni imediat procedeu, iar un procedeu poate deveni metod\u0103 atunci c\u00e2nd situa\u021bia o cere. Metodele care se pot transforma cel mai repede \u00een procedee sunt conversa\u021bia, observarea, demonstra\u021bia, jocul.<\/p>\n<p>Avem \u0219i situa\u021bii c\u00e2nd metodele sunt procedee \u00een cadrul altor metode didactice. De exemplu, demonstra\u021bia este procedeu \u00een cadrul metodei explica\u021biei, dar \u0219i explica\u021bia poate deveni procedeu \u00een cadrul metodei demonstra\u021biei. Situa\u021bia este asem\u0103n\u0103toare \u0219i pentru alte metode\/procedee didactice, cum ar fi problematizarea \u0219i conversa\u021bia. \u00cen acest context vorbim de \u201einter\u0219anjabilitatea metod\u0103-procedeu\u201d (Surdu, 1995, pp. 208-209).<\/p>\n<h2>Tehnici didactice<\/h2>\n<p>Prin tehnici, \u00een\u021belegem acele forme concrete pe care le pot adopta metodele, exist\u00e2nd situa\u021bia ca una \u0219i aceea\u0219i metod\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi realizat\u0103 pe baza unor tehnici diferite. De multe ori nu s-a f\u0103cut distinc\u021bia clar\u0103 \u00eentre metod\u0103 \u0219i tehnic\u0103 \u0219i \u00een aceast\u0103 situa\u021bii s-au realizat anumite confuzii. Dificult\u0103\u021bile de explicare a metodelor \u0219i a tehnicilor au fost dep\u0103\u0219ite de unii cercet\u0103tori printr-o solu\u021bie de evitare a delimit\u0103rii clare a celor dou\u0103 concepte \u0219i astfel au ap\u0103rut multiple lucr\u0103ri cu denumirea de \u201cmetode \u0219i tehnici\u201d. Acelea\u0219i dificult\u0103\u021bi au f\u0103cut ca termenul de \u201ctehnic\u0103\u201d s\u0103 fie folosit mai rar, iar atunci c\u00e2nd este folosit s\u0103 i se acorde semnifica\u021bii mai largi. Dac\u0103 raport\u0103m tehnica la procedeu, atunci spunem c\u0103 tehnica poate fi \u0219i o \u00eembinare de mai multe procedee pentru \u00eendeplinirea activit\u0103\u021bilor didactice. Pentru a pune \u00een practic\u0103 tehnicile, avem nevoie de o serie de probe \u0219i de aceea spunem c\u0103 probele de \u00eenv\u0103\u021bare-evaluare au rolul de a materializa tehnica.<\/p>\n<h2>Strategii didactice<\/h2>\n<p>Strategia didactic\u0103 asigur\u0103 orientarea, desf\u0103\u0219urarea \u0219i finalitatea educa\u021biei pe termen lung, fiind un sistem global axat pe principiile didactice. \u00centr-o strategie didactic\u0103 sunt incluse mai multe metode \u0219i procedee didactice, \u00eembinate \u00eentr-o structur\u0103 opera\u021bional\u0103, pentru a realiza obiectivele\/ competen\u021bele generale, specifice \u0219i opera\u021bionale.<\/p>\n<p>Strategiile didactice au un caracter sistemic pentru c\u0103 \u00eentre componentele sale exist\u0103 conexiuni. O strategie didactic\u0103 presupune parcurgerea unor etape, opera\u021bii, respectarea unor reguli, asumarea unor decizii. Dinamica strategilor este dat\u0103 de \u00eenl\u0103n\u021buirea situa\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021bare. Orice strategie am alege, nu avem \u00een vedere doar ob\u021binerea unor performan\u021be imediate, ci un proces al instruirii v\u0103zut ca un ansamblu. Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 strategiile didactice nu asigur\u0103 reu\u0219ita tuturor activit\u0103\u021bilor didactice \u00een procent de 100%, pentru c\u0103 sunt multe variabile care intervin. Chiar dac\u0103 au un caracter normativ, strategiile didactice sunt caracterizate de flexibilitate.<\/p>\n<p>Exist\u0103 \u0219i o taxonomie a strategiilor didactice ce are \u00een vedere ac\u021biunea predominant\u0103 \u00een cadrul activit\u0103\u021bii de predare-\u00eenv\u0103\u021bare-evaluare. Astfel, distingem strategii didactice bazate pe ac\u021biunea de comunicare, altele bazate pe ac\u021biunea de cercetare, strategii bazate pe ac\u021biuni practice \u0219i strategii axate pe ac\u021biunea de programare (instruirea asistat\u0103 de calculator, mai pu\u021bin utilizat\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul pre\u0219colar).<\/p>\n<h2>Mijloace de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt<\/h2>\n<p>Mijloacele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\u00a0 reprezint\u0103 ansamblul de obiecte, instrumente, produse, aparate, echipamente \u015fi sisteme tehnice care sus\u0163in \u015fi faciliteaza transmiterea unor cunostinte, formarea unor deprinderi, evaluarea unor achizi\u0163ii \u015fi realizarea unor aplica\u0163ii \u00een cadrul procesului instructiv-educativ.<\/p>\n<p>Func\u0163iile pedagogice ale mijloacelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt sunt:<br \/>\na.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Func\u0163ia de instruire;<br \/>\nb.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Func\u0163ia de motivare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015fi de orientare a intereselor profesionale ale elevilor;<br \/>\nc.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Func\u0163ia demonstrativ\u0103;<br \/>\nd.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Func\u0163ia formativ\u0103 \u015fi estetic\u0103;<br \/>\ne.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Func\u0163ia de \u015fcolarizare substitutiv\u0103 sau de realizare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului la\/de la distan\u0163\u0103;<br \/>\nf.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Func\u0163ia de evaluare a randamentului elevilor.<\/p>\n<p>Mijloacele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pot fi grupate \u00een dou\u0103 mari categorii:<br \/>\na) mijloace de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt care cuprind mesajul didactic:<br \/>\n&#8211; obiecte naturale, originale &#8211; animale vii sau conservate, ierbare, insectare, diorame, acvarii, materiale;<br \/>\n&#8211; suporturi figurative \u015fi grafice &#8211; h\u0103r\u0163i, plan\u015fe, albume, panouri;<br \/>\n&#8211; mijloace simbolic-ra\u0163ionale &#8211; tabele cu formule sau simboluri, plan\u015fe cu litere, cuvinte, scheme structurale sau func\u0163ionale;<br \/>\n&#8211; mijloace tehnice audiovizuale &#8211; diapozitive, filme, suporturi audio \u015fi\/sau video;<br \/>\nb) mijloace de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt care faciliteaz\u0103 transmiterea mesajelor didactice :<br \/>\n&#8211; instrumente, aparate \u015fi instala\u0163ii de laborator;<br \/>\n&#8211; echipamente tehnice pentru ateliere;<br \/>\n&#8211; instrumente muzicale \u015fi aparate sportive;<br \/>\n&#8211; ma\u015fini de instruit, calculatoare \u015fi echipamente computerizate;<br \/>\n&#8211; jocuri didactice obiectuale, electrotehnice sau electronice;<br \/>\n&#8211; simulatoare didactice, echipamente pentru laboratoare fonice.<\/p>\n<h2>Forme de organizare a activit\u0103\u021bii didactice<\/h2>\n<p>a.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 activit\u0103\u0163i frontale;<br \/>\nb.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 activit\u0103\u0163i de grup ;<br \/>\nc.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 activit\u0103\u0163i individuale.<\/p>\n<p>a. Activit\u0103\u0163ile frontale cuprind: lec\u0163ia, seminarul, laboratorul, activit\u0103\u0163ile \u00een cabinetele pe specialit\u0103\u0163i, vizita, excursia, spectacolul etc.<\/p>\n<p><strong>Predarea frontal\u0103<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li>se bazeaz\u0103 pe principiul trat\u0103rii nediferen\u021biate, a muncii egale cu to\u0163i elevii din aceea\u015fi clas\u0103.<\/li>\n<li>profesorul are rolul principal, organizeaz\u0103, conduce \u015fi dirijeaz\u0103 activitatea elevilor.<\/li>\n<li>predominant\u0103 este activitatea profesorului &#8211; bazat\u0103 exclusiv pe expunere, pe transmitere de cuno\u015ftin\u0163e unei clase \u00eentregi de elevi =&gt; reduce \u00eenv\u0103\u0163area la achizi\u0163ionarea pasiv\u0103 de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi limiteaz\u0103 foarte mult activitatea colectiv\u0103 propriu-zis\u0103.<\/li>\n<li>elevii execut\u0103 \u00een acela\u015fi timp \u015fi \u00een acela\u015fi sistem, acelea\u015fi sarcini, dar fiecare lucreaza strict individual, f\u0103r\u0103 a se stabili legaturi de interdependen\u0163\u0103 \u00eentre ei. =&gt; comunicarea \u00eentre colegi \u015fi posibila inva\u0163are prin cooperare sunt reduse la maximum, ele av\u00e2nd loc numai \u00een afara pred\u0103rii, \u00een pauze \u015fi \u00een timpul liber.<\/li>\n<li>\u00a0este totu\u015fi de preferat atunci c\u00e2nd se inten\u0163ioneaz\u0103 expunerea unor no\u0163iuni fundamentale, sintetizarea unei informa\u0163ii mai cuprinz\u0103toare, efectuarea unor demonstra\u0163ii, sensibilizarea \u015fi c\u00e2\u015ftigarea adeziunii pentru o idee, ori atunci c\u00e2nd se caut\u0103 modelarea unor opinii \u015fi atitudini prin abordarea unor teme profund caracter emo\u0163ional-educativ.<\/li>\n<\/ul>\n<p>b. <strong>Activit\u0103\u0163ile de grup<\/strong> dirijate cuprind: consulta\u0163ii, medita\u0163ii, exerci\u0163ii independente, vizita \u00een grupuri mici, cercul de elevi, \u00eent\u00e2lniri cu speciali\u015fti (oameni de stiin\u0163\u0103, scriitori), concursuri \u015fi dezbateri\u00a0 \u015fcolare, sesiuni de comunic\u0103ri \u015fi referate, reviste \u015fcolare.<\/p>\n<p>c. <strong>Activit\u0103\u0163ile individuale<\/strong> cuprind : studiul individual, efectuarea temelor pentru acas\u0103, studiul \u00een biblioteci, lectura suplimentara \u015fi de completare, \u00eentocmirea de proiecte, referate, desene, scheme, alte lucr\u0103ri scrise, comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, alte proiecte practice.<br \/>\n\u2022 pun accentul pe munca independent\u0103, far\u0103 supraveghere direct\u0103 \u015fi consultan\u0163\u0103 din partea profesorului;<br \/>\n\u2022 exist\u0103 mai multe variante de organizare individual\u0103 a activit\u0103\u0163ii alevilor:<br \/>\n&#8211; cu sarcini de instruire comune pentru to\u0163i elevii;<br \/>\n&#8211; cu teme diferen\u0163iate pe grupe de nivel;<br \/>\n&#8211; cu teme diferite pentru fiecare elev.<br \/>\n\u2022 profesorul va organiza activit\u0103\u0163ile didactice astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 sporeasca \u015fansele de reu\u015fit\u0103 a atingerii obiectivelor propuse, adopt\u00e2nd\u00a0 o varietate de activit\u0103\u0163i la specificul \u015fi poten\u0163ialul elevilor s\u0103i.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dac\u0103 avem \u00een vedere etimologia cuv\u00e2ntului, conceptul de metodologie presupune \u201e\u0219tiin\u021ba metodelor\u201d. Conceptul vine din limba greac\u0103, de la cuvintele \u201emethodos\u201d (metod\u0103) \u0219i \u201elogos\u201d (\u0219tiin\u021b\u0103).C\u00e2nd vorbim de metodologie ne referim la un cumul de principii, reguli \u0219i procedee ce pot &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/definirea-conceptelor-de-metodologie-metoda-procedeu-tehnica-forme-de-organizare-si-mijloace-de-invatamant\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[798,778,1618,1061,826],"tags":[1665],"class_list":["post-12129","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-invatamant-prescolar","category-metode-didactice","category-proces-didactic","category-strategii-didactice","category-teoria-educatiei","tag-bertha-nastase"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12129","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12129"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12129\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12131,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12129\/revisions\/12131"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12129"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12129"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12129"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}