Datorit\u0103 diversit\u0103\u021bii situa\u021biilor \u00een care poate fi realizat \u015fi a unicit\u0103\u021bii fiin\u021bei umane, niciun act de comunicare nu este repetabil. Sunt extrem de multe variabile ce influen\u021beaz\u0103 at\u00e2t modul \u00een care este emis un mesaj c\u00e2t \u015fi modul \u00een care este decodat, \u00een\u021beles, perceput de receptor. \u00cen condi\u021biile \u00een care a scrie \u015fi a vorbi reprezint\u0103 \u00een sine ac\u0163iuni relativ simple, impedimentul principal al comunic\u0103rii const\u0103 tocmai \u00een \u00een\u0163elegerea corect\u0103 a con\u0163inutului transpus prin aceste ac\u021biuni. Oamenii sunt unici \u015fi diferi\u0163i \u00een acela\u015fi timp, defini\u0163i de experien\u021b\u0103, preg\u0103tire, caracter,\u00a0 iar diferen\u021bele majore de personalitate sunt cele care provoac\u0103 aceast\u0103 dificultate. Un gest, un cuv\u00e2nt, o expresie pot fi interpretate \u00een mod diferit, pot c\u0103p\u0103ta \u00een\u0163elesuri distincte pentru persoane diferite sau pentru aceea\u0219i persoan\u0103, \u00een momente diferite. Decodarea mesajelor este un proces prin care receptorul face efort pentru a descifra ceea ce transmite emi\u0163\u0103torul. Acest proces poate fi influen\u021bat de o multitudine de factori: conceptele vehiculate, gradul de inteligibilitate a discursului emi\u0163\u0103torului pentru receptor, aten\u0163ia pe care o acord\u0103 receptorul pentru mesajul transmis de emi\u0163\u0103tor, nevoia pe care o are acesta fa\u0163\u0103 de informa\u0163ia vehiculat\u0103 \u00een comunicare, canalul prin care se realizeaz\u0103, mediul \u00een care are loc, rela\u0163ia dintre cei doi, capacitatea emi\u0163\u0103torului de a-\u015fi adapta discursul la capacitatea de \u00een\u0163elegere a receptorului, influen\u021ba unor factori perturbatori precum sunete exterioare, zgomote, voce sc\u0103zut\u0103, folosirea unor concepte\/ cuvinte necunoscute pentru receptor, gradul de interes al acestuia pentru actul respectiv etc. <\/p>\n
Complexitatea procesului de comunicare \u00een ansamblul s\u0103u face ca, \u00een diferite situa\u021bii, s\u0103 apar\u0103 anumite bariere sau a\u015fa numitele \u201eblocaje de comunicare\u2019\u2019. Acestea apar \u00een momentul \u00een care receptorul mesajului\u00a0 nu decodeaz\u0103 integral sau interpeteaz\u0103 gre\u015fit sensul pe care emi\u0163\u0103torul a dorit s\u0103-l expun\u0103 prin actul de comunicare realizat. Factorii ce pot denatura comunicarea pot interveni oric\u00e2nd, f\u0103r\u0103 ca emi\u0163\u0103torul sau receptorul s\u0103 de\u0163in\u0103 controlul \u015fi capacitatea de a-i \u00eenl\u0103tura \u00een momentul realizarii actului de comunicare. \u020antr-o situa\u0163ie ideal\u0103 de comunicare \u00eentreaga \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 a mesajului emis este interpretat de c\u0103tre receptor conform inten\u0163iilor emi\u0163\u0103torului. Acest lucru este aproape imposibil din cauza diferen\u0163elor existente \u00eentre persoane: implicarea emo\u0163ional\u0103 \u00een cadrul unui act de comunicare, discrepan\u0163e \u00eentre sistemul de cunoa\u015ftere al participan\u0163ilor la comunicare, diferen\u0163e \u00eentre inten\u0163ionalitatea pe care o are fiecare participant, diferen\u0163ele \u00eentre sensurile atribuite unor informa\u0163ii, concepte, repertorii de combina\u0163ii cod (vocabular), diferen\u0163ele de interpretare a unor elemente non- \u015fi paraverbale etc.<\/p>\n
Aceste elemente ce pot interveni \u00een codarea \u015fi decodarea unui mesaj pot avea o influen\u021b\u0103 decisiv\u0103 pentru plaja de suprapunere a mesajului transmis de emi\u0163\u0103tor \u015fi cel decodat de receptor. Uneori, aceast\u0103 plaj\u0103 de suprapunere este at\u00e2t de mic\u0103, \u00eenc\u00e2t pot exista diferen\u0163e majore \u00eentre ceea ce s-a dorit a se transmite \u015fi ceea ce s-a receptat. De aceea, este esen\u0163ial ca, \u00een comunicare, s\u0103 se \u0163in\u0103 seama de ace\u015fti factori, s\u0103 fie cunoscu\u0163i participan\u0163ilor \u015fi s\u0103 se \u00eencerce, pe c\u00e2t posibil, diminuarea efectelor distorsionante pe care le pot avea. Perturba\u0163iile pot fi de natur\u0103 intern\u0103 \u2013 fiziologice, perceptive, semantice, interpersonale sau intrapersonale \u2013 \u015fi de natur\u0103 extern\u0103 \u2013 ap\u0103rute \u00een mediul fizic \u00een care are loc comunicarea (poluare fonic\u0103 puternic\u0103, \u00eentreruperi succesive ale procesului de comunicare etc.).<\/p>\n
Speciali\u015ftii care s-au preocupat de-a lungul timpului de acest proces extrem de important pentru conectarea oamenilor, au avut \u00een vedere identificarea factorilor ce pot influen\u0163a\/perturba comunicarea \u015fi limitarea efectelor ce pot interveni \u00een corectitudinea \u015fi claritatea transmiterii\/recept\u0103rii mesajelor. Cunoscut fiind faptul c\u0103, \u00eentr-o situa\u0163ie problematic\u0103, pentru a\u00a0 se intereveni optim \u015fi eficient, problema trebuie cunoscut\u0103 mai \u00eent\u00e2i, cei ce s-au preocupat de acest aspect\u00a0 al comunic\u0103rii, au clasificat factorii incrimina\u0163i de blocarea\/distorsionarea comunic\u0103rii, \u00een func\u0163ie de mai multe aspecte. Astfel, \u00een lucr\u0103rile de specialitate realizate pe marginea acestui subiect ce l-a preocupat,\u00a0 Ion-Ovidiu P\u00e2ni\u0219oar\u0103 identific\u0103\u00a0 dou\u0103 categorii\u00a0 ce pot influen\u0163a eficien\u0163a comunic\u0103rii: bariere care \u021bin de sistem \u0219i bariere care \u021bin de proces.<\/p>\n
\u020an prima categorie, barierele\u00a0 de sistem, sunt enumera\u0163i factori identifica\u0163i la nivelul paricipan\u0163ilor la actul de comunicare (emi\u0163\u0103tor, receptor) \u015fi la nivelul canalului de comunicare:<\/p>\n
Din cea de-a doua categorie, barierele ce \u0163in de proces, fac parte factori (care \u00een opinia autorului I.O. P\u00e2ni\u015foar\u0103 sunt mai greu de surprins) ce \u0163in de: surse ale comunic\u0103rii ineficiente, repere pe care le are comunicatorul pentru a realiza o comunicare eficient\u0103 (care se pot dovedi bariere \u00een anumite situa\u0163ii) variabilele cuprinse \u00een actul comunic\u0103rii, interferen\u021bele dintre aceste variabile \u2013 ce pot eficientiza comunicarea sau pot s\u0103 aduc\u0103 efecte negative asupra ei.<\/p>\n
Av\u00e2nd \u00een vedere aceste toate aceste elemente ce pot influen\u0163a eficien\u0163a comunic\u0103rii, extinz\u00e2nd aceste influen\u0163e asupra comunic\u0103rii realizate \u00eentre educator \u015fi copil, se poate afirma c\u0103 exist\u0103 o multitudine de conexiuni, combina\u0163ii\u00a0 ce pot aduce o cre\u015ftere sau, dimpotriv\u0103 o sc\u0103dere a eficien\u0163ei comunic\u0103rii didactice. Educatorul trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 modul \u00een care fiecare variabil\u0103 influen\u0163eaz\u0103 actul comunic\u0103rii pentru a pre\u00eent\u00e2mpina posibilele\u00a0 blocaje. Nu se poate afirma c\u0103 exist\u0103 o re\u0163et\u0103 perfect\u0103 de ac\u0163iune \u015fi comunicare cu elevul care s\u0103 dea rezultate pozitive de fiecare dat\u0103, pentru c\u0103 fiecare situa\u0163ie de comunicare este unic\u0103, dar pot fi avute \u00een vedere anumite elemente\u00a0 de al c\u0103ror control depinde derularea comunic\u0103rii \u00een condi\u0163ii optime. Printre acestea se reg\u0103sesc urm\u0103toarele (I.O.P\u00e2ni\u015foar\u0103, 2006, p. 117):<\/p>\n
a) Eficien\u0163a comunic\u0103rii cre\u015fte atunci c\u00e2nd c\u00e2nd mediul \u00een care se realizeaz\u0103 comunicarea este unul optim (mediul fizic \u015fi cel socio-psiho-pedagogic). Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 putem spune c\u0103 educatorul trebuie s\u0103 fie atent at\u00e2t la mediul fizic, la modul \u00een care este amenajat spa\u0163iul educa\u0163ional, mobilierul, materialele de lucru ale copiilor, centrele de interes, ariile de stimulare, zonele \u00een care ei au acces ne\u00eengr\u0103dit, c\u00e2t \u015fi rela\u0163ia pe care o construie\u0219te pe orizontal\u0103 (copil-copil) \u015fi pe vertical\u0103 (educator-copil).<\/p>\n
Modul \u00een care copiii rela\u021bioneaz\u0103 \u00eentre ei \u015fi modul \u00een care ei se raporteaz\u0103 la educator sunt dou\u0103 linii prin care se construie\u015fte climatul din cadrul clasei\/ grupei. \u020antr-o rela\u0163ie constuit\u0103 prin comunicare deschis\u0103, educatorul are \u00een vedere urm\u0103toarele elemente: ascultarea nevoilor, g\u0103sirea unor modalit\u0103\u0163i adecvate de r\u0103spuns la nevoile ar\u0103tate mascat sau v\u0103dit de copii, \u00eencurajarea exprim\u0103rii propriilor p\u0103reri, educarea respectului fa\u0163\u0103 de nevoile altuia,\u00a0 respectul fa\u0163\u0103 de opinia diferit\u0103 a celor din jur, acceptarea diferen\u0163elor dintre persoane, adaptarea propriilor conduite la specificul grupului. Se poate spune c\u0103 toate acestea pot avea o surs\u0103 de inspira\u0163ie infailibil\u0103 – exemplul personal. Educatorul trebuie s\u0103 fie \u015fi s\u0103 adopte acele comportamente pe care le a\u0219teapt\u0103 de la copii. Comportamentul educatorului poate fi at\u00e2t surs\u0103 de eficientizare a comunic\u0103rii c\u00e2t \u015fi o barier\u0103 \u00een realizarea acestui proces \u00een condi\u0163ii optime.<\/p>\n
b) Armonizarea scopurilor \u015fi obiectivelor cu structura comunica\u0163ional\u0103. Acest aspect va avea \u00een vedere adaptarea con\u0163inutului vehiculat \u00een comunicare (informa\u0163ia, cuno\u015ftin\u0163ele, ideile, conceptele) la obiectivele pe care le urm\u0103re\u015fte educatorul prin expunerea\u00a0 acestor con\u0163inuturi. Corela\u0163ia pe care trebuie s\u0103 o fac\u0103 educatorul este una ce urmeaz\u0103 un altgoritm transpus \u00een urm\u0103toarele \u00eentreb\u0103ri: Unde m\u0103 aflu? (cunoa\u0219terea nivelului celor cu care comunic\u0103),Unde vreau s\u0103 ajung? (obiective), Cu ce ajung acolo unde \u00eemi propun? (identificarea con\u0163inuturilor \u015fi a mijloacelor prin care \u00eei va conduce pe elevi c\u0103tre \u00eendeplinirea sarcinilor\/ obiectivelor), Cum constat c\u0103 am ajuns acolo unde mi-am propus? (identificarea unor ac\u0163iuni practice, a unor conduite, atitudini adoptate de elevi prin care educatorul va avea m\u0103sura realiz\u0103rii\/ nerealiz\u0103rii obiectivelor propuse), Care sunt punctele slabe\/forte ale procesului? (identificarea ac\u021biunilor de succes \u015fi a celor care au rezultate sc\u0103zute cu depunerea de efort mare), Ce m\u0103suri recuperatorii\/ remediale se impun a fi adoptate pentru a ameliora procesul? (g\u0103sirea unor mijloace, instrumente, activit\u0103\u0163i prin care poate fi eficientizat procesul , de ex. sistematizarea con\u0163inutului, alocarea unui timp mai lung activit\u0103\u0163ilor de transpunere a teoriei \u00een practic\u0103, implicarea altor persoane ce pot contribui la motivarea copilului pentru a se implica \u00een activitateade \u00eenv\u0103\u0163are, diversificarea mijloacelor de expunere a con\u0163inuturilor etc).<\/p>\n
Educatorul trebuie s\u0103 fie \u00een permanent\u0103 conexiune cu efectele pe care le au ac\u0163iunile sale\u00a0 asupra copilului pentru a putea regla din mers acest proces, pentru a interveni atunci c\u00e2nd eficien\u0163a comunic\u0103rii lui scade sau obiectivele\/ scopurile sunt inadecvate cu structura comunica\u0163ional\u0103.<\/p>\n
c) Perfec\u0163ionarea abilit\u0103\u0163ilor\/ deprinderilor de comunicare ale emi\u0163\u0103torului sau receptorului-adaptarea\u00a0 con\u0163inutului mesajului la particularit\u0103\u0163ile auditoriului, cunoa\u015fterea profund\u0103 a subiectului de c\u0103tre emi\u0163\u0103tor, m\u0103sura \u00een care se r\u0103spunde unor nevoi prin emiterea mesajului \u015fi receptarea lui, oportunitatea transmiterii unui mesaj \u00eentr-o situa\u0163ie propice, adecvat\u0103\/potrivit\u0103 pentru tipul de informa\u0163ie vehiculat \u00een actul de comunicare etc.\u00a0 \u201eCrezul\u2019\u2019 educatorului ar trebui legat de aceast\u0103 perfec\u0163ionare a abilit\u0103\u0163ilor de comunicare \u00een cadrul grupului de\u00a0 elevi, dar tot el trebuie s\u0103 fie motorul devolt\u0103rii abilit\u0103\u0163ilor de comunicare ale elevilor, pentru c\u0103, m\u0103sura \u00een care plaja de suprapunere a mesajului emis coincide cu cel receptat, iar prin feedback, elevul va transpune c\u00e2t mai fidel mesajul \u00een\u0163eles de la profesor, atunci eficien\u0163a comunic\u0103rii didactice \u00ee\u015fi arat\u0103 valoarea.<\/p>\n
Dar cum vom proceda pentru a ajunge la aceast\u0103 \u201eperfec\u0163iune\u201d? Nu se poate spune c\u0103 exist\u0103 o\u00a0 re\u0163et\u0103 perfect\u0103 pentru asta, dar sunt c\u00e2teva aspecte de care educatorul poate s\u0103 \u0163in\u0103 seama pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i abilit\u0103\u0163ile de comunicare: cunoa\u015fterea particularit\u0103\u0163ilor elevilor \u00een fa\u0163a c\u0103rora se afl\u0103, adaptarea discursului didactic la capacitatea de \u00een\u0163elegere a auditoriului, siguran\u0163a de care d\u0103 dovad\u0103 \u00een prezentarea subiectului, asigurarea c\u0103 este momentul, locul, ocazia potrivit\/\u0103 pentru expunerea subiectului avut \u00een vedere, satisfacerea unei nevoi de cunoa\u015ftere a receptorului prin decodarea\u00a0 mesajului emis, motiva\u0163ia pe care\u00a0 o are ini\u0163iatorul comunic\u0103rii pentru expunerea subiectului respectiv, asigurarea ini\u0163iatorului c\u0103 a \u00eenl\u0103turat factorii perturbatori\u00a0 ce pot influen\u0163a calitatea comunic\u0103rii.<\/p>\n
Resurse<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Datorit\u0103 diversit\u0103\u021bii situa\u021biilor \u00een care poate fi realizat \u015fi a unicit\u0103\u021bii fiin\u021bei umane, niciun act de comunicare nu este repetabil. Sunt extrem de multe variabile ce influen\u021beaz\u0103 at\u00e2t modul \u00een care este emis un mesaj c\u00e2t \u015fi modul \u00een care … Cite\u0219te continuarea
\nP\u00e2ni\u015foar\u0103,\u00a0 I.O. (2006). Comunicarea Eficient\u0103. Ed. Polirom.<\/p>\n