{"id":12233,"date":"2023-06-03T09:19:28","date_gmt":"2023-06-03T06:19:28","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=12233"},"modified":"2023-06-24T12:18:51","modified_gmt":"2023-06-24T09:18:51","slug":"abordarea-pozitiva-a-comportamentului-copilului-planul-b","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/abordarea-pozitiva-a-comportamentului-copilului-planul-b","title":{"rendered":"Abordarea pozitiv\u0103 a comportamentului copilului. Planul B"},"content":{"rendered":"

Modelul Solu\u021bii Colaborative \u015fi Proactive<\/em>, propus de Greene (2015), este un model educa\u0163ional aplicat cu preponderen\u0163\u0103 \u00een cadrul institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103t\u0103m\u00e2nt unde comportamentele de tip problematic tind s\u0103 fie tot mai numeroase \u015fi afecteaz\u0103 cel mai adesea desf\u0103\u015furarea \u00een condi\u0163ii optime a demersului didactic, dar se dore\u015fte \u015fi o solu\u0163ie prin implicarea tuturor partenerilor implica\u0163i (elevi, p\u0103rin\u0163i, cadre didactice, speciali\u015fti). Modelul pleac\u0103 de la ideea c\u0103 apar comportamente neadecvate din cauza faptului c\u0103 ace\u0219ti copii nu au dezvoltate anumite aptitudini care s\u0103-i determine s\u0103 se adapteze la cerin\u021be, cu alte cuvinte, ei se comport\u0103 bine dac\u0103 pot sau \u0219tiu cum ar trebui s\u0103 se comporte bine. Aceste \u201eabilit\u0103\u021bi nedezvoltate\u201d devin problematice \u00een anumite situa\u021bii sau \u00een condi\u021bii specifice care genereaz\u0103 probleme nerezolvate. Astfel, autorul propune un instrument privind Evaluarea aptitudinilor nedezvoltate \u015fi a problemelor nerezolvate<\/em>, un ghid cu dificult\u0103\u021bile pe care le pot avea copiii \u00een diferite situa\u021bii generale, concomitent cu modul concret de manifestare a acestora \u00een situa\u021bii particulare. <\/p>\n

Se va \u00eentocmi un astfel de ghid pentru copiii care \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi, dar \u015fi pentru copiii care aparent nu \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi majore. Odat\u0103 ce sunt identificate aptitudinile \u015fi problemele, comportamentul copilului devine mai previzibil, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 problemele nerezolvate pot fi abordate proactiv.<\/p>\n

Impunerea voin\u0163ei adultului nu este nici eficient\u0103, nici de dorit (acesta constituie Planul A de ac\u0163iune) \u015fi de aceea propune planul B, care ajut\u0103 at\u00e2t adul\u0163ii, c\u00e2t \u015fi copiii s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103 pentru a ob\u0163ine o solu\u0163ie satisf\u0103c\u0103toare pentru ambele p\u0103r\u0163i, astfel \u00eenc\u00e2t problema s\u0103 fie rezolvat\u0103, iar aptitudinile nedezvoltare s\u0103 fie \u00eenv\u0103\u0163ate. Planul B \u00eei ajut\u0103 pe adul\u0163i s\u0103 clarifice \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 nemul\u0163umirile \u015fi perspectivele copilului referitoare la o problem\u0103 nerezolvat\u0103 anume, respectiv pe copii s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 preocup\u0103rile adultului \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceasta.<\/p>\n

Exist\u0103 trei pa\u015fi de urmat \u00een cadrul Planului B \u015fi anume: empatia, definirea preocup\u0103rilor adultului \u015fi invita\u021bia.<\/p>\n

Empatia<\/strong> reprezint\u0103 pasul \u00een care \u00eencerc\u0103m s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u00e2t mai bine posibil grijile sau perspectiva copilului fa\u0163\u0103 de problema data. Asemeni adul\u0163ilor, copiii au grijile lor: foame, oboseal\u0103, team\u0103, dorin\u0163a de a face anumite lucruri, dorin\u0163a de aprobare, tendin\u0163a de a evita lucrurile la care nu se pricep, dorin\u0163a de a nu fi pu\u015fi \u00een situa\u0163ii jenante \u015fi umilitoare. Pasul empatiei se realizeaz\u0103 introduc\u00e2nd \u00een discu\u0163ie problema nerezolvat\u0103. Se \u00eencepe cu \u201eAm observat c\u0103…\u201d \u015fi se termin\u0103 cu \u201eCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103?\u201d, inser\u00e2nd problema de rezolvat \u00eentre cele dou\u0103.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 a avea idei preconcepute despre ceea ce st\u0103 \u00een calea copilului, adultul utilizeaz\u0103 diferite strategii de sondare, de investigare, pentru a \u00eencerca rezolvarea unei probleme \u00een mod colaborativ. Sunt conturate opt strategii de sondare:<\/p>\n

1. Ascultarea reflexiv\u0103 \u015fi clarificarea afirma\u021biilor \u2013 implic\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103, repetarea cuvintelor spuse de copil \u015fi apoi \u00eencurajarea de a furniza informa\u021bii suplimentare. Aceasta reprezint\u0103 strategia standard de sondare.
\n2. Detalii despre cine, ce, c\u00e2nd \u015fi unde referitoare la problem\u0103.
\n3. \u00centreb\u0103m de ce problema are loc in anumite \u00eemprejur\u0103ri \u015fi nu \u00een altele.
\n4. \u00centreb\u0103m copilul ce crede \u00een toiul problemei nerezolvate.
\n5. Desfacerea problemei \u00een p\u0103r\u021bile ei componente. Uneori copiii pot \u00eent\u00e2mpina dificult\u0103\u021bi \u00een procesarea multiplelor componente ale unei cerin\u0163e, fiindu-le greu s\u0103 spun\u0103 ce anume \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 acea a\u0219teptare.
\n6. Observa\u021bie discrepant\u0103 \u2013 aceasta presupune notarea unei observa\u021bii care difer\u0103 de ceea ce descrie copilul despre o situa\u0163ie\u00a0 particular\u0103 \u015fi este cea mai riscant\u0103 (\u00edl poate face pe copil s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 vorbeasc\u0103) dintre strategiile de sondare. Un copil nu minte doar pentru c\u0103 a spus ceva ce ar putea s\u0103 nu corespund\u0103 cu realitatea adultului, al c\u0103rui rol nu este de a-l prinde pe acela cu minciuna.
\n7. Discu\u0163ii prin care afl\u0103m \u015fi de alte probleme. Acest lucru presupune scoaterea din schema temporar\u0103 a unor probleme de care s-a discutat deja \u015fi verificarea existen\u0163ei altor probleme nerezolvate.
\n8. Rezumatul \u015fi aflarea altor probleme. Aceast\u0103 strategie este similar\u0103 cu discu\u021bia, numai c\u0103 se rezum\u0103 problemele deja auzite \u015fi apoi \u00eentrebarea direct\u0103 dac\u0103 mai sunt \u015fi altele.<\/p>\n

Definirea problemelor adultului<\/strong> este momentul \u00een care acesta introduce \u00een plan propriile preocup\u0103ri legate de o problem\u0103 sau a\u015fteptare ne\u00eendeplinit\u0103. Dar identificarea acestora nu este u\u0219oar\u0103, cel mai adesea pentru c\u0103 adul\u0163ii \u00ee\u015fi mut\u0103 punctul de interes asupra solu\u021biilor.<\/p>\n

Preocup\u0103rile adul\u021bilor pot fi grupate \u00een dou\u0103 categorii: cum \u00eel afecteaz\u0103 pe elev problema nerezolvat\u0103 \u015fi cum \u00eei afecteaz\u0103 pe al\u0163i oameni problema nerezolvat\u0103. Definirea preocup\u0103rilor adultului \u00eencepe, de regul\u0103, cu urm\u0103toarele cuvinte: \u201eProblema este c\u0103…\u201d, \u201eGrija mea este c\u0103…\u201d. Se \u0163ine cont c\u0103 este suficient timp \u015fi loc pentru preocup\u0103rile am\u00e2ndurora, a\u015fa c\u0103 nu este nevoie s\u0103 fie ignonate cele ale copilului.<\/p>\n

Invita\u021bia<\/b> este momentul \u00een care se propun solu\u021bii, momentul \u00een care adultul \u00eel invit\u0103 s\u0103 rezolve problema \u00een mod colaborativ. Aceasta informeaz\u0103 copilul c\u0103 rezolvarea problemei implic\u0103 \u015fi participarea sa, nefiind ceva ce i se impune.<\/p>\n

Acest pas \u00eencepe cu reamintirea problemelor identificate la primii doi pa\u015fi (de regul\u0103 se \u00eencepe cu o formulare de genul: \u201eM\u0103 \u00eentreb dac\u0103 exist\u0103 vreo cale…\/ rezolvare…\u201d). Chiar dac\u0103 \u00eei este dat\u0103 copilului ocazia de a propune primul o solu\u0163ie, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el e singurul care trebuie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la aceasta. Utiliz\u00e2nd planul B Proactiv, solu\u0163ia nu este fixat\u0103 dinainte, ea prinde contur exact \u00een momentul acela, \u00een urma discu\u0163iilor dintre cei doi.<\/p>\n

Rezolvarea unei probleme \u00een mod durabil necesit\u0103 voin\u021ba de a l\u0103sa procesul de explorare a solu\u0163iilor s\u0103 se desf\u0103\u015foare f\u0103r\u0103 a cere prematur solu\u0163ia adultului. Dac\u0103 adultul cunoa\u015fte \u00eenainte de \u00eenceperea discu\u0163ei cum se va rezolva problema, atunci nu se folose\u015fte Planul B, ci Planul A.<\/p>\n

Solu\u0163iile bune \u00eentrunesc dou\u0103 criterii: trebuie s\u0103 fie realiste (\u00eensemn\u00e2nd c\u0103 ambele p\u0103r\u0163i se pot ocupa de partea lor de solu\u0163ie) \u015fi satisf\u0103c\u0103toare (\u00eensemn\u00e2nd c\u0103 preocup\u0103rile am\u00e2ndurora vor fi abordate \u00een mod egal).<\/p>\n

Utilizarea Planului B pentru rezolvarea problemelor una c\u00e2te una, va diminua considerabil frecven\u0163a episoadelor problem\u0103. Copilul va \u00eenv\u0103\u0163a \u00een timp c\u0103 problemele sale sunt auzite \u015fi tratate, de asemenea, va \u00eenv\u0103\u0163a aptitudini cruciale \u00een gestionarea vie\u0163ii sociale, emo\u0163ionale \u015fi legate de comportament.<\/p>\n

Planul B se poate aplica at\u00e2t individual, c\u00e2t \u015fi la nivel de grup, iar eficien\u021ba sa merit\u0103 experimentat\u0103.<\/p>\n

Acesta este un\u00a0 model de abordare\u00a0 a educa\u0163iei copilului \u00een manier\u0103 pozitiv\u0103. Desigur c\u0103 este o tendin\u0163\u0103 actual\u0103 aceasta \u015fi mul\u0163i autori ofer\u0103 astfel de \u201ere\u0163ete\u201d de aplicat.<\/p>\n

De asemenea, activit\u0103\u0163ile de parenting sau de formare a p\u0103rin\u0163ilor reprezint\u0103 o tendin\u0163\u0103 \u00een societatea noastr\u0103 actual\u0103. Totu\u015fi, a lua un model \u015fi a-l aplica \u00eentocmai nu ne face p\u0103rin\u0163i \u015fi educatori mai buni.<\/p><\/blockquote>\n

E clar c\u0103 educa\u0163ia bazat\u0103 pe fric\u0103 nu este o solu\u0163ie, dup\u0103 cum \u015fi extrema cealalt\u0103 a educa\u0163iei permisive, care \u00eei face pe adul\u0163i s\u0103 fie foarte aten\u0163i, pentru a nu \u201etraumatiza\u201d copilul \u015fi a-l l\u0103sa pe acesta s\u0103 fac\u0103 numai ce dore\u0219te el, este la fel de d\u0103un\u0103toare.<\/p>\n

Zona acea de echilibru, \u00een care fermitatea \u015fi regulile se \u00eempletesc cu iubirea \u015fi disponibilitatea, \u00een care cel care educ\u0103 este atent \u00een primul r\u00e2nd la propriul s\u0103u comportament, \u00een care copilul este crescut \u00eentr-un mediu al valorilor autentice \u015fi al moralit\u0103\u0163ii, \u00een care empatia \u015fi altruismul direc\u0163ioneaz\u0103 demersul educa\u0163ional al copilului \u00eel face pe acesta s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 locul \u015fi importan\u0163a \u00een mediul \u00een care se afl\u0103.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/em>
\nGreene, R. W. (2015) Cum s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163im disciplina copiilor la \u015fcoal\u0103. (Cristian R., Trad.). Bucure\u015fti: Editura Orizonturi.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Modelul Solu\u021bii Colaborative \u015fi Proactive, propus de Greene (2015), este un model educa\u0163ional aplicat cu preponderen\u0163\u0103 \u00een cadrul institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103t\u0103m\u00e2nt unde comportamentele de tip problematic tind s\u0103 fie tot mai numeroase \u015fi afecteaz\u0103 cel mai adesea desf\u0103\u015furarea \u00een condi\u0163ii … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1060,1160,1111,960,783,1112,862,863,775,1587],"tags":[1700],"class_list":["post-12233","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-climat-educational","category-competente-pentru-viata","category-consiliere-psihopedagogica","category-educatie-incluziva","category-educatie-sociala-si-emotionala","category-management-educational","category-parinti","category-parteneriat-educational","category-psihologia-educatiei","category-succes-scolar","tag-carmen-girlonta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12233","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12233"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12233\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12286,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12233\/revisions\/12286"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12233"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12233"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12233"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}