A vorbi despre socializare este echivalent cu a vorbi despre comunicare. De fapt, educa\u021bia presupune existen\u021ba a dou\u0103 procese: incultura\u021bia \u2013 se refer\u0103 la contactul cu valorile unei culturi \u2013 \u015fi socializarea \u2013 presupune \u00eenv\u0103\u021barea \u015fi \u00eensu\u0219irea de comportamente. Educa\u021bia este un proces de socializare \u015fi presupune \u015fi dezvoltarea socio-emo\u0163ional\u0103. Charles Darwin afirma c\u0103 \u201eomul este fiin\u0163\u0103 social\u0103, sociabilitatea constituind o condi\u0163ie pentru progresul social \u015fi o surs\u0103 de for\u021b\u0103 pozitiv\u0103 moral\u0103. Omul nu tr\u0103ie\u015fte singur, el tr\u0103ie\u0219te cu semenii s\u0103i, prin ei \u015fi pentru ei. Locul pe care \u00eel ocup\u0103 fiecare \u00een grupul sau grupele respective din care face parte tipul de rela\u021bii socio-afective, statutul social, expansivitatea indic\u0103 gradul de sociabilitate al unui individ\u201d. <\/p>\n
Omul tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o societate care conserv\u0103 \u0219i dezvolt\u0103 valori economice, culturale, iar o data cu acestea se formeaz\u0103 conduite complexe, care \u00eencorporeaz\u0103 dimensiuni sociale \u0219i consolideaz\u0103 sociabilitatea omului. Concomitent cu for\u021bele de sociabilizare implicate \u00een activit\u0103\u021bile ocupa\u021bionale, jocul \u0219i activit\u0103\u021bile ocupa\u021bionale, jocul \u0219i activit\u0103\u021bile distractive au o contribu\u021bie important\u0103 \u00een realizarea socializ\u0103rii, mai ales \u00een perioada primei \u0219i celei de a doua copil\u0103rii. Jocul presupune formarea unui grup spontan \u00een care s\u0103 se instaureze diviziuni ocupa\u021bionale. Grupul social are un puternic impact asupra socializ\u0103rii. H, Wallon consider\u0103 c\u0103 \u201egrupul este indispensabil pentru copil nu numai pentru \u00eenv\u0103\u021barea comportamentului social, dar \u0219i pentru faptul c\u0103 grupul face con\u0219tient pe copil de posibilit\u0103\u021bile \u0219i capacit\u0103\u021bile sale, de pozi\u021bia pe care o ocup\u0103 \u00een cadrul grupului de sentimentele altora fa\u021b\u0103 de el \u0219i ale lui fa\u021b\u0103 de al\u021bii\u201d, ca atare, grupul este terenul practicii sociale.<\/p>\n
La v\u00e2rsta de 2 ani, copilul se joac\u0103 al\u0103turi de al\u021bi copii acela\u0219i joc, sau un joc asem\u0103n\u0103tor, dar f\u0103r\u0103 a coopera \u00eentre ei, dar \u00eentreba\u021bi cum s-au jucat, spun c\u0103 s-au jucat bine unii cu ceilal\u021bi. De la 3 ani apar jocurile cu caracter de cooperare – \u201eC\u0103r\u0103m lemne\u201d, \u201eConstruim o c\u0103su\u021b\u0103\u201d, \u201eUd\u0103m plantele din curtea gr\u0103dini\u021bei\u201d. Cooperarea cap\u0103t\u0103 continuitate, se nuan\u021beaz\u0103, include morala jocului care \u00eencadreaz\u0103 din exterior \u0219i din interior morala jocurilor. Copiii se adun\u0103, se prind de m\u00e2n\u0103 \u0219i strig\u0103 – \u201eCine vrea s\u0103 se joace \u201ede-a doctorul\u201d, \u201ede-a flor\u0103resele\u201d, de-a Baba Cloan\u021ba\u201d, \u201ede-a familia\u201d, \u201ede-a Scufi\u021ba Ro\u0219ie\u201d?<\/p>\n
A\u0219adar, rela\u021biile sociale la copiii de v\u00e2rst\u0103 pre\u0219colar\u0103 apar \u00een joc, \u00eentr-o form\u0103 direc\u021bionat\u0103, sub forma de rela\u021bii reciproce dintre participan\u021bii la o ac\u021biune structurat\u0103 prin func\u021biile rolului.<\/p>\n
Copilul g\u0103se\u0219te prin rolul din joc expresia unei rela\u021bii sociale. Prin joc, copilul \u00eencorporeaz\u0103 nu numai conduita social, cognitive, afectiv\u0103 a rolului s\u0103u, dar \u0219i totalitatea rela\u021biilor sociale propria rolului pe plan social. Exist\u0103 lucr\u0103ri \u00een care se vorbe\u0219te despre dezvoltarea intense a pre\u0219colarit\u0103\u021bii copilului \u00eentre 3-7 ani, de faptul c\u0103 jocul este o substan\u021b\u0103 nutritiv\u0103 a dimensiunilor personalit\u0103\u021bii, accentul c\u0103z\u00e2nd pe aspectul ac\u021bional, ocupa\u021bional al jocului.<\/p>\n
La intrarea \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103, copilul \u00eel percepe pe cel\u0103lalt, \u00eel observ\u0103, \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 se cunoasc\u0103 unii pe ceilal\u021bi, iar educatoarea are obliga\u021bia de a desf\u0103\u0219ura jocuri care s\u0103-i antreneze s\u0103 rela\u021bioneze, s\u0103 comunice, s\u0103 imite \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be, preg\u0103tindu-i astfel pentru via\u021ba adult\u0103. Jocul este forma specific\u0103 a activit\u0103\u021bii copilului la v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103, este un mijloc valoros de educa\u021bia personalit\u0103\u021bii copilului. Prin joc copilul \u00eenva\u021b\u0103, cunoa\u0219te, se autoconduce, \u00ee\u0219i exerseaz\u0103 facilit\u0103\u021bile mintale, \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 coopereze cu ceilal\u021bi, cap\u0103t\u0103 \u00eencredere \u00een sine, rezolv\u0103 conflictul, \u00eentre ceea ce dore\u0219te \u0219i ceea ce poate, transfigur\u00e2nd mintal realitatea \u00een asumarea rolurilor, atribuind unor obiecte anumite func\u021bii.<\/p>\n
Jocul este un puternic mijloc de socializare a pre\u0219colarilor. Se cere s\u0103 se stabileasc\u0103 un raport clar \u00eentre valen\u021bele educative ale jocului de crea\u021bie \u00een special cu subiecte din via\u021ba cotidian\u0103 \u0219i structura grupei de pre\u0219colari.<\/p>\n
La v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103, copilul realizeaz\u0103 progrese deosebite \u00een activitatea de socializare (I. Mitrofan \u0219i al\u021bii, 2001). Integrarea lui \u00een familie prin adoptarea comportamentelor \u0219i a standardelor p\u0103rin\u021bilor \u00eel fac pe copil s\u0103 se identifice cu ace\u0219tia pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte, dezvolt\u0103 \u0219i preg\u0103tesc apari\u021bia primelor r\u0103spunsuri personale. Dezvoltarea limbajului sus\u021bine o imagina\u021bie vie \u0219i o curiozitate crescut\u0103. Copilul descoper\u0103 identitatea sexual\u0103, astfel reu\u0219e\u0219te s\u0103 diferen\u021bieze sexul masculin de cel feminin dup\u0103 criterii observabile – respect, comportament, atitudine.<\/p>\n
Cea mai important modalitate de cunoa\u0219tere este jocul. La v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103, copilul apeleaz\u0103 la fantezie, la fantastic, pentru el totul este miraculos, pentru a se \u0219ti \u00een siguran\u021b\u0103, se ata\u0219eaz\u0103 de anumite obiecte investindu-le cu afectivitate \u0219i suport emo\u021bional. Se formeaz\u0103 mecanismele de ap\u0103rare care au un rol important \u00een sistemul emo\u021bional, tr\u0103iri nepl\u0103cute precum negarea, regresia, identificarea, sublimarea.<\/p>\n
Jocul este principala metod\u0103 prin care copilul \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 se cunoasc\u0103 pe sine \u00eensu\u0219i \u00een raport cu cei din jur prin ac\u021biunile c\u0103tre experien\u021be noi \u0219i \u00eel ajut\u0103 la formarea percep\u021biei sociale (E. P\u0103un, R. Iucu \u0219i al\u021bii, 2002). \u00cen gr\u0103dini\u021b\u0103, copilul rela\u021bioneaz\u0103 de la egal la egal cu ceilal\u021bi copii. La comportamentele \u0219i conduitele \u00eenv\u0103\u021bate \u00een rela\u021biile intrafamiliale-socializare pe vertical, se adaug\u0103 o l\u0103rgire a interac\u021biunilor sociale cu ceilal\u021bi copii – socializare pe orizontal\u0103. La 5 ani, copiii pot face judec\u0103\u021bi despre sine, descrie sinele \u00een raport cu ceilal\u021bi, \u00eencep s\u0103 se identifice cu ceilal\u021bi \u0219i s\u0103 se recunoasc\u0103 ca parte a grupului.<\/p>\n
Jocul r\u0103m\u00e2ne, este \u0219i va fi mijlocul cel mai eficient \u00een dezvoltarea fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 a copilului \u00een socializarea copilului \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea normelor societ\u0103\u021bii.<\/p>\n
Prin intermediul jocului copilul reu\u0219e\u0219te s\u0103 interac\u021bioneze, s\u0103-\u0219i formeze imagini de sine \u0219i despre grup, s\u0103 fac\u0103 schimburi de informa\u021bii, s\u0103 stabileasc\u0103 rela\u021bii de simpatie – antipatie cu colegii, s\u0103 \u00eenve\u021be regulile de comportare \u00een diverse situa\u021bii.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" A vorbi despre socializare este echivalent cu a vorbi despre comunicare. De fapt, educa\u021bia presupune existen\u021ba a dou\u0103 procese: incultura\u021bia \u2013 se refer\u0103 la contactul cu valorile unei culturi \u2013 \u015fi socializarea \u2013 presupune \u00eenv\u0103\u021barea \u015fi \u00eensu\u0219irea de comportamente. Educa\u021bia … Cite\u0219te continuarea
\n1. Chateu, J., \u201eJocul copilului\u201d \u00een vol.\u00a0 ,,Psihologia copilului\u201d, Bucure\u015fti, E.D.P., 1970.
\n2. Mure\u015fan, P., \u201e\u00cenv\u0103\u0163area social\u0103\u201d, Bucure\u015fti, Ed. Albatros, 1980
\n3. P\u0103un, E., \u201eSociopedagogie \u015fcolar\u0103\u201d, E.D.P.,1982
\n4. Golu, P., Verza, E., Zlate, M., \u201ePsihologia copilului\u201d, Bucure\u015fti, E.D.P., 1992<\/p>\n