Ceea ce, ca rezultat al unor studii publicate \u00een diverse state ale lumii, p\u0103rea departe de elevii no\u0219tri \u0219i de educa\u021bia tradi\u021bional\u0103 at\u00e2t de bine \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, a devenit, din p\u0103cate, o realitate pe care nu prea \u0219tim cum s\u0103 o gestion\u0103m. Dispozitivele digitale s-au transformat, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u00een \u00eengeri salvatori – atunci c\u00e2nd ne-am izolat \u00een propriile locuin\u021be de frica pandemiei \u0219i ne-am dorit ca educa\u021bia celor tineri s\u0103 continue, pentru a nu fi o genera\u021bie pierdut\u0103 – sau demoni, care au pus st\u0103p\u00e2nire pe unii dintre elevii no\u0219tri \u0219i de ce nu, chiar \u0219i pe unii dintre noi. Privind \u00eenapoi, studiile publicate ar fi trebuit recep\u021bionate ca ni\u0219te semnale de alarm\u0103, dar ne-am mul\u021bumit s\u0103 privim accesul la internet \u0219i telefon mai degrab\u0103 ca pe o binefacere a timpurilor noastre. <\/p>\n
\u00cenc\u0103 din 2006, primarul Michael Bloomberg lua decizia, \u00een calitate de primar al New York-ului, ca telefoanele mobile s\u0103 fie interzise \u00een toate \u0219colile din regiune, care cuprindeau la acel moment cca. 1 milion de elevi. Succesorul lui a anulat decizia \u00een 2015, iar rezultatele au fost dezastruoase. Acelea\u0219i m\u0103suri de interzicere a telefonului \u00een \u0219coli au fost luate \u0219i \u00een 91 de \u0219coli din Anglia, \u00eencep\u00e2nd cu 2001. Urmarea? Rezultatele elevilor la evalu\u0103rile na\u021bionale s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit cu 6,4%, la modul general, iar rezultatele elevilor slabi la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 cu 14%, \u00eentr-un interval de timp relativ scurt.<\/p>\n
E adev\u0103rat c\u0103, \u00een multe cazuri, aceste m\u0103suri s-au lovit de o anumit\u0103 reticen\u021b\u0103 a p\u0103rin\u021bilor, care impun copiilor s\u0103 aib\u0103 telefoanele asupra lor, pentru a-i putea contacta, precum \u0219i de o anumit\u0103 team\u0103 a directorilor de institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt de a lua m\u0103suri ferme, motiv\u00e2nd adeseori c\u0103 \u201enu pot schimba cultura\u201d.<\/p>\n
De c\u00e2nd telefonul a devenit parte a unei culturi? Nu \u0219tim cu exactitate, dar fiecare dintre cei afla\u021bi la catedr\u0103 poate s\u0103 vorbeasc\u0103 despre ce mare deserviciu aduc aceste device<\/em>-uri educa\u021biei, iar psihologii pot explica \u00eendeaproape cum ac\u021bioneaz\u0103 utilizarea acestora \u00een exces, asupra psihicului.<\/p>\n Discu\u021biile despre con\u021binuturile accesate de elevi, \u00een absen\u021ba unui control parental atent, sunt la fel de \u0219ocante.\u00a0 Pornografia, violen\u021ba, post\u0103rile de pe canalele de YouTube ale unor influenceri<\/em> de o calitate \u00eendoielnic\u0103, re\u021belele sociale \u00een care bullying-ul este privit ca o normalitate… sunt tot at\u00e2tea motive de \u00eengrijorare.<\/p>\n Cum \u00eei afecteaz\u0103 pe copiii\/ elevii no\u0219tri, aceast\u0103 realitate? Psihiatrul german Manfred Spitzer vorbe\u0219te \u00een rezultatele studiilor sale despre: sc\u0103derea IQ-ului, lipsa de concentrare, de empatie, despre diabet \u0219i hipertensiune, despre complexul de inferioritate \u0219i tulbur\u0103rile de somn, men\u021bion\u00e2nd totodat\u0103 problemele oculare, cre\u0219terea inciden\u021bei ADHD-ului \u00een r\u00e2ndul copiilor \u0219i adul\u021bilor \u0219i, mai ales, insist\u0103 asupra debutului la v\u00e2rste timpurii a bolii Alzheimer.<\/p>\n \u0218i totu\u0219i ce putem face ca p\u0103rin\u021bi sau profesori? Limitarea timpului petrecut \u00een fa\u021ba ecranelor, dezactivarea tuturor alarmelor, interzicerea de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi, a p\u0103str\u0103rii telefonului \u00een camera \u00een care doarme copilul, \u0219tergerea tuturor jocurilor de pe mobil, desf\u0103\u0219urarea de activit\u0103\u021bi \u00een aer liber, \u00eencurajarea practic\u0103rii unui sport sau lectur\u0103rii unor scrieri adecvate v\u00e2rstei \u0219i enumera\u021bia ar putea continua.<\/p>\n De ce avem nevoie pentru ca toate acestea s\u0103 conduc\u0103 la rezultatul a\u0219teptat? Doar de r\u0103bdare \u0219i consecven\u021b\u0103!<\/p>\n Ce ne-ar putea da putere s\u0103 ne putem duce la bun sf\u00e2r\u0219it demersul? Poate informa\u021bia privind dependen\u021ba de jocurile de pe tablet\u0103 a unei feti\u021be de 4 ani, din Marea Britanie, care a \u021binut prima pagin\u0103 a cotidienelor online sau poate cei peste 20 milioane de tineri dependen\u021bi de internet din China… sau cele 400 de centre de reabilitare deschise \u00een Coreea de Sud \u0219i cele peste 100.000 de \u00eencerc\u0103ri de suicid din S.U.A…. Date \u00eenfrico\u0219\u0103toare, \u00een condi\u021biile \u00een care un studiu efectuat \u00een 2018, \u00een 15 state ale Uniunii Europene, a\u0219eza rom\u00e2nii \u00een topul dependen\u021bilor de tehnologie dup\u0103 greci, finlandezi \u0219i polonezi.<\/p>\n Departe de realitatea de l\u00e2ng\u0103 noi, dependen\u021ba de telefon, internet, tablet\u0103…scoate ce e mai r\u0103u din noi, asemeni consumatorilor de cocain\u0103.\u00a0Plec\u00e2nd de la aceast\u0103 realitate, am realizat un studiu la nivelul elevilor Colegiului Tehnic \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d, care a scos \u00een eviden\u021b\u0103 c\u00e2teva aspecte.<\/p>\n La \u00eentrebarea \u201eDe ce e\u0219ti dependent?\u201d am primit r\u0103spunsuri diverse – de la dependen\u021ba de b\u0103uturi energizante, la cea de cafea, jocuri, bani, dar \u0219i r\u0103spunsuri care ne-au surprins pl\u0103cut: \u201esunt dependent de c\u0103r\u021bi \u0219i de Dumnezeu!<\/em>\u201d<\/p>\n Despre contextul, care a condus la o anume dependen\u021b\u0103, responden\u021bii au men\u021bionat cercul de prieteni (28,9%) \u0219i curiozitatea (42,1%) ca fiind principalii factori.<\/p>\n \u00cen privin\u021ba celor care nu sunt \u00eempov\u0103ra\u021bi de nicio dependen\u021b\u0103, am aflat c\u0103 au reu\u0219it s\u0103 se p\u0103streze departe de aceste miraje, fie practic\u00e2nd un sport 34,5%, fie ascult\u00e2nd muzic\u0103 48, 3% sau desf\u0103\u0219ur\u00e2nd activit\u0103\u021bi de timp liber (62,1%).\u00a0Pentru a se elibera de aceste vicii, unii elevi au apelat la speciali\u0219ti (10,5%), al\u021bii \u0219i-au c\u0103utat alte preocup\u0103ri (52,6%), iar al\u021bii au apelat la sprijinul familiei (21,1%). La provocarea de a identifica avantajele unui om \u201eindependent\u201d de orice viciu, r\u0103spunsurile au acoperit o palet\u0103 larg\u0103 de concepte: Pentru cei afla\u021bi \u00een tab\u0103ra cealalt\u0103, provocarea nu a adus r\u0103spunsuri la fel de frumoase. Lipsa banilor, a fost amintit\u0103 de cele mai multe ori, g\u00e2ndirea limitat\u0103, lipsa unei \u00eemp\u0103c\u0103ri cu tine \u00eensu\u021bi, lipsa unei alimenta\u021bii \u0219i a unei hidrat\u0103ri corespunz\u0103toare, timp pierdut, imposibilitatea de a fi lucid \u00een anumite contexte, e\u0219ti tratat diferit \u0219i… poate cel mai sintetic r\u0103spuns al \u00eentregii situa\u021bii a fost – \u201eorizontul \u00ee\u021bi este limitat\u201d.<\/p>\n Un chestionar nu rezolv\u0103 o problem\u0103, ci doar o identific\u0103. Procentele nu sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ne lini\u0219teasc\u0103, iar r\u0103spunsurile par a fi, \u00een cazul unora, realitatea unor vie\u021bi tr\u0103ite f\u0103r\u0103 o direc\u021bie precis\u0103\u2026aici ar trebui s\u0103 intervin\u0103 \u0219coala \u0219i \u00een multe cazuri o \u0219i face, dar f\u0103r\u0103 sprijinul necondi\u021bionat al familiei, efortul nostru este limitat.<\/p>\n Ceea ce ne dorim \u00eens\u0103 pentru to\u021bi elevii no\u0219tri este de a le deschide noi orizonturi \u0219i mai ales c\u00e2t mai largi!<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ceea ce, ca rezultat al unor studii publicate \u00een diverse state ale lumii, p\u0103rea departe de elevii no\u0219tri \u0219i de educa\u021bia tradi\u021bional\u0103 at\u00e2t de bine \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, a devenit, din p\u0103cate, o realitate pe care nu prea \u0219tim cum … Cite\u0219te continuarea
\n\u201eTe sim\u021bi liber \u0219i \u00eencrez\u0103tor \u00een tine\u201d
\n\u201eTimp liber, g\u00e2ndire limpede\u201d
\n\u201eLibertate, normalitate\u201d
\n\u201eAutocontrol \u0219i realizarea mai u\u0219oar\u0103 a obiectivelor\u201d
\n\u201eSunt mai s\u0103n\u0103tos mintal \u0219i fizic\u201d
\n\u201eTe sim\u021bi mai sigur! E\u0219ti mai fericit!\u201d<\/p>\n
\nNicholas Kardaras, Copiii \u0219i ecranele luminoase, Editura Paralela 45, 2016.
\nLect. univ. dr. Andrei Dr\u0103gulinescu, articole publicate \u00een revista \u201eFamilia Ortodox\u0103\u201d, colec\u021bia 2021.<\/p>\n