{"id":12355,"date":"2023-07-11T20:00:14","date_gmt":"2023-07-11T17:00:14","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=12355"},"modified":"2023-07-30T20:58:46","modified_gmt":"2023-07-30T17:58:46","slug":"geometrie-plana-cu-tangram","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/geometrie-plana-cu-tangram","title":{"rendered":"Geometrie plan\u0103 cu Tangram"},"content":{"rendered":"<p>Tangramul este un joc matematic de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 cu \u0219ahul sau Go-ul \u0219i\u00a0 \u00ee\u0219i are originea \u00een China antic\u0103 de mai bine de dou\u0103 secole. Jocul s-a r\u0103sp\u00e2ndit\u00a0 rapid \u00een Europa, ini\u021bial sub numele de \u201ep\u0103tratul magic\u201d sau\u00a0 \u201eplacheta celor 7 \u0219iretlicuri\u201d, dar ulterior a cucerit America sub denumirea de \u201epuzzle-ul chinezesc\u201d. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1818, au ap\u0103rut c\u0103r\u021bi dedicate acestui joc matematic \u00een Anglia, Austria, Fran\u021ba, Italia \u0219i Germania. Una dintre c\u0103r\u021bi a ap\u0103rut la Leipzig \u0219i s-a intitulat \u201eNoi demonstra\u021bii matematice ale lui Euclid\u201d, redactate explicativ \u0219i pe \u00een\u021belesul tinerilor, f\u0103r\u0103 a folosi \u0219i alte instrumente matematice \u00een afara pieselor triunghiulare, numite, de obicei puzzle chinezesc. Popularitatea jocului a fost \u00een unele perioade foarte mare. Se spune c\u0103 \u00eensu\u0219i Napoleon se relaxa cu acest joc \u00eenainte \u0219i dup\u0103 b\u0103t\u0103lii, iar ulterior, afl\u00e2ndu-se \u00een exil, \u00ee\u0219i petrecea multe ore din zi practic\u00e2nd acest joc precum un sport. <!--more--><\/p>\n<p>Un moment important \u00een evolu\u021bia jocului \u00eel reprezint\u0103 \u00eenceputul secolului dou\u0103zeci, c\u00e2nd Sam Loyd \u0219i Heary Ernest Dudeney, cei mai mari enigmi\u0219ti ai Americii \u0219i Angliei, au publicat lucr\u0103ri pe aceast\u0103 tem\u0103, cu figuri \u0219i probleme noi. \u00cen 1903, a ap\u0103rut \u201eA opta carte a tanului\u201d, de Sam Loyd.<\/p>\n<p>Era firesc ca Tangramul s\u0103 capteze aten\u021bia \u0219i interesul matematicienilor. Se pare c\u0103 \u00eensu\u0219i Arhimede a inventat un joc similar, iar un \u00eenv\u0103\u021bat chinez a demonstrat teorema lui Pitagora cu mult \u00eenaintea acestuia, folosind \u201eplanul ingenios al celor \u0219apte buc\u0103\u021bi\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen general, cu c\u00e2t o figur\u0103 este mai ramificat\u0103, cu at\u00e2t ea este mai u\u0219or de realizat pentru c\u0103 se \u00eentrevede unde trebuie a\u0219ezate unele piese. Cel mai dificil\u0103 de realizat sunt sunt figurile geometrice convexe, f\u0103r\u0103 a\u0219a-zisele \u201egoluri\u201d, \u0219i a c\u0103ror structur\u0103 este complet ascuns\u0103. Exist\u0103 13 asemenea figuri \u0219i ele au fost descoperite \u00een anul 1942 de c\u0103tre doi matematicieni chinezi. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, au fost 159 de modele figurative inventate, care se pot concepe cu ajutorul celor 7 tanuri. Regula jocului este simpl\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>o un p\u0103trat \u201ese \u00eemparte\u201d \u00een alte \u0219apte figuri geometrice plane, numite tanuri: 2 triunghiuri dreptunghice-isoscele mari, 2 triunghiuri dreptunghice-isoscele mici, 1 triunghi dreptunghic-isoscel mediu, un p\u0103trat, un paralelogram.<\/li>\n<li>\u00a0cele 7 tanuri se pot combina \u00een diverse moduri, pentru a forma diverse alte silute de animale, p\u0103s\u0103ri, oameni, cifre, litere, case, poduri, nave, obiecte, etc. Formele se ating, dar nu se suprapun.<\/li>\n<li>ideea de baz\u0103 r\u0103m\u00e2ne accea\u0219i: elevul trebuie s\u0103 recreeze cu ajutorul celor 7 tanuri ilustra\u021biile din instruc\u021biuni, de la simplu la complex, dezvolt\u00e2ndu-\u0219i astfel analiza logic\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u0218i \u00een pedagogia de tip Waldorf jocul Tangram este folosit, cu prec\u0103dere la orele de matematic\u0103, ajut\u00e2ndu-i pe copii s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 rezultatele la aceast\u0103 disciplin\u0103.<\/p>\n<p>S-a constatat c\u0103 elevii care \u0219i-au petrecut 40 de minute rezolv\u00e2nd puzzle-uri de tip Tangram s-au descurcat\u00a0 mai bine la testul de aritmetic\u0103 dat imediat dup\u0103 aceea. Acest joc logic de matematic\u0103 le cultiv\u0103 elevilor\u00a0 sentimente pozitive fa\u021b\u0103 de geometria plan\u0103, \u00eei ajut\u0103 pe copii s\u0103 se familiarizeze cu formele geometrice plane, s\u0103 le deosebeasc\u0103, s\u0103 le identifice, s\u0103 diferen\u021bieze un paralelogram de un dreptunghi, s\u0103 recunoasc\u0103 un triunghi dreptunghic-isoscel de un triunghi dreptunghic sau de un triunghi isoscel \u0219i\/sau echilateral.<\/p>\n<p>De asemenea, elevii \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 memoria vizual\u0103, percep\u021bia, coordonarea m\u00e2n\u0103-ochi, dar \u0219i motricitatea fin\u0103, manevr\u00e2nd piesele, formele geometrice prin: a apuca, a lipi, a \u00eentoarce, a roti, a muta, a \u00eempinge, a potrivi, a \u00eenlocui,\u00a0 ob\u021bin\u00e2nd, \u00een final, siluete \u0219i modele bidimensionale de diverse m\u0103rimi.<\/p>\n<p>Desen\u00e2nd un p\u0103trat cu ajutorul riglei \u0219i creionului, decup\u00e2ndu-l dup\u0103 o diagonal\u0103 \u0219i apoi dup\u0103\u00a0 linia mijlocie, elevul\u00a0 opera\u021bionalizeaz\u0103 forme geometrice plane, particip\u0103 activ la joc prin lipirea formelor astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 rezulte o siluet\u0103 real\u0103 plan\u0103.<\/p>\n<p>Practic\u00e2nd acest joc, copiii devin capabili s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la componentele unei imagini pe care o v\u0103d \u00een fa\u021b\u0103 ochilor \u0219i pe care, apoi \u00eencearc\u0103 s\u0103 o recreeze singuri, utiliz\u00e2nd cele \u0219apte figuri geometrice. Jocul favorizeaz\u0103, de asemenea, \u0219i dezvoltarea g\u00e2ndirii logice, a analizei logice, dar \u0219i a g\u00e2ndirii critice a copilului.<\/p>\n<p>Acest joc logic determin\u0103 elevul s\u0103 \u00ee\u0219i exerseaz\u0103 r\u0103bdarea, toleran\u021ba la stres \u0219i la frustrare. Astfel, copilul \u00eenva\u021b\u0103 foarte repede diversele tipuri de emo\u021bii specifice acestui joc: bucuria, veselia, triumful, e\u0219ecul, dezam\u0103girea, triste\u021bea, furia, chiar \u0219i neputin\u021ba.<\/p>\n<p>Este esen\u021bial ca profesorul s\u0103 asiste \u0219i s\u0103 ghideze jocul, mai ales la \u00eenceput, c\u00e2nd trebuie s\u0103-i familiarizeze pe elevi\u00a0 cu regulile \u0219i s\u0103-i sus\u021bin\u0103 \u00een dep\u0103\u0219irea emo\u021biile negative pe care ace\u0219tia le resimt cu u\u0219urin\u021b\u0103.\u00a0Rolul profesorului este de facilitator, el trebuie s\u0103 observe \u0219i s\u0103 intervin\u0103\u00a0 \u00een\u00a0 timpul jocului\u00a0 logic \u0219i constructiv al elevului pentru\u00a0 a-l ghida pe acesta \u00een strategia constructiv\u0103, suger\u00e2ndu-i orientarea poligoanelor \u00een plan. Elevul este astfel sus\u021binut \u0219i ajutat s\u0103 cucereasc\u0103\u00a0 geometria plan\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivelul de \u00een\u021belegere \u0219i aprofundare. Prin acest exerci\u021biu simplu de a reprezenta simbolic unele obiecte din via\u021ba real\u0103, prin intermediul formelor geometrice plane elementare, profesorul pune accentul pe dezvoltarea unei g\u00e2ndiri algoritmice a elevilor, demonstr\u00e2ndu-le, totodat\u0103, utilitatea \u0219i necesitatea geometriei plane \u00een proiectare.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Tangramul este un joc matematic de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 cu \u0219ahul sau Go-ul \u0219i\u00a0 \u00ee\u0219i are originea \u00een China antic\u0103 de mai bine de dou\u0103 secole. Jocul s-a r\u0103sp\u00e2ndit\u00a0 rapid \u00een Europa, ini\u021bial sub numele de \u201ep\u0103tratul magic\u201d sau\u00a0 \u201eplacheta celor &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/geometrie-plana-cu-tangram\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[781,1270],"tags":[1194],"class_list":["post-12355","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-didactica-matematicii","category-inteligenta","tag-florentina-vartosutoma"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12355","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12355"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12355\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12430,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12355\/revisions\/12430"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12355"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12355"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12355"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}