Tot mai frecvent, \u00een ultimii ani, apar noi accente, idei \u0219i paradigme educa\u021bionale ce vin s\u0103 sus\u021bin\u0103 cadrele didactice \u00een adaptarea la noile cerin\u021be, prin utilizarea \u00een practica didactic\u0103 a unui spectru divers de strategii moderne de educa\u021bie. Astfel, paradigme precum \u0219coala adaptiv\u0103 \u0219i \u0219coala incluziv\u0103 par a-\u0219i defini un contur conceptual modern \u00eentr-o societate informa\u021bional\u0103 \u0219i un mediu multicultural din ce \u00een ce mai divers, \u00een care se impune ca necesitate primar\u0103 eviden\u021bierea unor identit\u0103\u021bi personalizate sau de grup, a beneficiarilor direc\u021bi ai actului educa\u021bional pentru a facilita un \u00eenalt grad de inser\u021bie social\u0103 a acestora. \u00cen tot acest spectru multimodal \u0219i politonal al dimensiunii psiho-sociale a educa\u021biei postmoderne, o repriz\u0103 concertant\u0103 a unor concepte laitmotivice puncteaz\u0103 insistent importan\u021ba \u0219i necesitatea \u00een\u021belegerii realit\u0103\u021bii.
\nDa, digimodernismul de ast\u0103zi ne transpune \u00eentr-un spa\u021biu metric deschis al unei sfere a\u00a0 vie\u021bii, percep\u00e2nd o altfel de tr\u0103ire, ceva modificat fa\u021b\u0103 de ce \u0219tiam a fi educa\u021bia! \u0218i mai mult de at\u00e2t, aflat \u00eentr-o permanent\u0103 evolu\u021bie prin a\u0219a numi\u021bii vectori ai schimb\u0103rii, care cu u\u0219urin\u021b\u0103, prin mici artificii, ne pot transpune \u00eentr-un nou spa\u021biu, vectorial de data aceasta, cu anumite \u021binte de atins \u0219i norme de verificare impuse (Gole\u021b & Cismas, 2014, pp. 2\u20134).<\/p>\n
De aceea, propun s\u0103 extrag din acest ansamblu plurivalent al existen\u021bei noastre o latur\u0103 sensibil\u0103, o zon\u0103 permanent aflat\u0103 \u00een comuniune sf\u00e2nt\u0103, binecuv\u00e2ntat\u0103; astfel, voi \u00eencerca \u00een cele ce urmeaz\u0103 s\u0103 expun modul \u00een care muzica religioas\u0103, \u00een anumite contexte, poate transmite pe l\u00e2ng\u0103 mesajul artistic, \u00een termeni \u0219i concepte specific muzicale, anumite repere morale, independent de sistemul axiologic postmodern, care \u00een context educa\u021bional pot deveni \u021binte strategice ale unui demers educa\u021bional modern, adaptat nevoilor beneficiarilor direc\u021bi sau indirec\u021bi ai educa\u021biei.<\/p>\n
Desigur, subiectul este unul pe c\u00e2t profund, pe at\u00e2t de actual,\u00a0 accesat nu de pu\u021bine ori \u00een multe documente biserice\u0219ti, articole sau cercet\u0103ri \u0219tiin\u021bifice, de aceea pentru o \u00een\u021belegere c\u00e2t mai bun\u0103 subiectului tratat \u00een acest articol, se impune reluarea unor idei din literatura de specialitate \u0219i inevitabil repere istorico-geografice marcante, \u00een cristalizarea \u0219i evolu\u021bia muzicii religioase la rom\u00e2ni.<\/p>\n
Muzica religioas\u0103, al\u0103turi de folclorul muzical autentic, tradi\u021bional, cu r\u0103d\u0103cini \u00een timpuri str\u0103vechi, a constituit al doilea st\u00e2lp al spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti fiind a\u0219a cum o numea renumitul etno-muzicolog George Breazul drept un \u201e\u00eendreptar al sufletului nostru\u201d, care men\u021bine treaz\u0103 con\u0219tiin\u021ba de neam \u015fi de credin\u021b\u0103 (Mircea, 2009). Primul interpret \u0219i \u00een acela\u0219i timp primul creator de muzic\u0103 religioas\u0103, a\u0219a cum ne relev\u0103 chiar Biblia (Biblia sau Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 a Vechiului \u0219i Noului Testament, 1990), ar fi fost David \u201eprimul mare rege profet al evreilor\u201d de la care au r\u0103mas cei 150 de psalmi (sau 151, dac\u0103 se include singurul psalm deuterocanonic) acesta fiind indicat \u00een mod explicit drept autorul acestor profe\u021bii \u0219i rug\u0103ciuni c\u00e2ntate (Vladimir, 2016). La \u00eenceputul erei cre\u0219tine este atestat\u0103 documentar, prezen\u021ba unuia dintre ucenicii M\u00e2ntuitorului \u201e\u00eent\u00e2iul chemat\u201d, Sf\u00e2ntul Apostol Andrei pe teritoriul litoralului dobrogean de ast\u0103zi. Tot documentele istorice atest\u0103 \u00een secolul al IV-lea, la 369, existen\u021ba Episcopiei Tomisului care datorit\u0103 organiz\u0103rii social-politice a vremii se afla sub autoritatea Patriarhiei Constantinopolului; la scurt timp dup\u0103 aceasta se men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc existau \u00eenc\u0103 din secolele de \u00eenceput ale cre\u0219tinismului, martiri cre\u0219tini care c\u00e2ntau psalmi, ceea ce \u00eendeamn\u0103 s\u0103 credem c\u0103 muzica, \u00een spe\u021b\u0103 muzica religioas\u0103, a avut \u0219i \u00een cazul rom\u00e2nilor un rol important \u00een ducerea la bun sf\u00e2r\u0219it a \u201elucr\u0103rii\u201d \u00eenceput\u0103 de M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos (\u00cePS Teodosie & R\u0103dulescu, 2004). La scurt timp dup\u0103 semnalarea documentar\u0103 a unor astfel de prezen\u021be este atestat\u0103 \u0219i o prim\u0103 lucrare important\u0103 pentru muzica bisericeasc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u201eDe psalmodiae bona\u201d (\u201eDespre foloasele c\u00e2nt\u0103rii\u201d) elaborat\u0103 de Sf\u00e2ntul Niceta de Remesiana, Episcopul dacilor (336-414), c\u0103ruia \u00eei este atribuit\u0103 \u0219i c\u00e2ntarea \u201eTe-Deum Laudamus\u2019\u2019 (\u201ePre Tine Doamne, Te l\u0103ud\u0103m\u201d). Remarcabila zestre muzical\u0103 bizantin\u0103 mo\u0219tenit\u0103 de poporul rom\u00e2n se datoreaz\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 str\u0103daniile de \u201e\u00eemplinire a Cuv\u00e2ntului\u201d a \u00eenainta\u0219ilor Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi ai Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u0219i a existen\u021bei \u00eenc\u0103 din secolele al XV-lea \u0219i al XVI-lea a dou\u0103 mari centre de muzic\u0103 bizantin\u0103: M\u0103n\u0103stirea Putna \u0219i M\u0103n\u0103stirea Neam\u021b, unde s-au scris c\u0103r\u021bi \u0219i se preda \u201epsaltichia\u201d. Muzica bizantin\u0103 (c\u00e2ntarea psaltic\u0103) este specific\u0103 Bisericilor Cre\u0219tine de cult R\u0103s\u0103ritean (ortodox) se practic\u0103 la o singur\u0103 voce cu o nota\u021bie specific\u0103 neumatic\u0103 prin anumite semne grafice.<\/p>\n
Dup\u0103 cum putem observa, rolul deosebit al muzicii \u00een via\u021ba social\u0103 \u0219i religioas\u0103 a fost semnalat \u00eenc\u0103 din perioada patristic\u0103, \u00eensu\u0219i Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare \u00eentreb\u00e2ndu-se retoric: \u201eCum po\u021bi s\u0103 du\u0219m\u0103ne\u0219ti pe cel \u00eempreun\u0103 cu care ai c\u00e2ntat psalmi?\u201d, ceea ce amplific\u0103 rolul deosebit al c\u00e2nt\u0103rii psalmilor care aduce \u00eemp\u0103carea dintre oameni, c\u0103ci nimeni nu poate c\u00e2nta Domnului cu inima \u00eenvr\u0103jbit\u0103 de ur\u0103. Istoria \u00eendelungat\u0103 \u0219i bogat\u0103 a muzicii ortodoxe bizantine a f\u0103cut ca aceasta s\u0103 fiind o parte important\u0103 a tradi\u021biei \u0219i culturii cre\u0219tine ortodoxe, fiind asociat\u0103 poporului rom\u00e2n ca \u0219i muzica religioas\u0103, care devine o form\u0103 de rug\u0103ciune \u0219i \u00eenchinare cu rol important \u00een via\u021ba religioas\u0103 a credincio\u0219ilor, aduc\u00e2nd \u00een aten\u021bia noastr\u0103 implica\u021biile sociale ale acestui gen de muzic\u0103, cu un spectru divers de ac\u021biune.<\/p>\n
Fiecare religie are propriile sale tradi\u021bii \u0219i practici muzicale, spre exemplu, muzica catolic\u0103 este, \u00een general, caracterizat\u0103 prin utilizarea orgii \u0219i a corului \u0219i se concentreaz\u0103 pe slujbele religioase, precum liturghia. \u00cen acela\u0219i timp, muzica islamic\u0103 este bazat\u0103 pe recitarea de texte din Coran \u0219i este des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een timpul rug\u0103ciunii \u0219i la alte ceremonii religioase. Muzica hindus\u0103 se concentreaz\u0103 adesea pe devotament \u0219i pe rug\u0103ciune \u0219i este asociat\u0103 cu ritualurile \u0219i ceremoniile religioase.<\/p>\n
Este important s\u0103 subliniem faptul c\u0103 muzica religioas\u0103 nu este restr\u00e2ns\u0103 la anumite religii sau tradi\u021bii, fiecare cultur\u0103 \u0219i religie av\u00e2nd propriile practici muzicale \u0219i tradi\u021bii, iar muzica religioas\u0103 poate fi o modalitate de a exprima \u0219i de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i aceste tradi\u021bii cu ceilal\u021bi.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te educa\u021bia, este important s\u0103 se ia \u00een considerare diversitatea cultural\u0103 \u0219i religioas\u0103 a elevilor \u0219i s\u0103 se asigure c\u0103 to\u021bi elevii sunt inclu\u0219i \u0219i respecta\u021bi. Profesorii pot furniza oportunit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i de explorare a diverselor tradi\u021bii \u0219i practici muzicale religioase, astfel \u00eenc\u00e2t elevii s\u0103 poat\u0103 \u00een\u021belege \u0219i s\u0103 respecte diferen\u021bele culturale \u0219i religioase.<\/p>\n
\u00cen context educa\u021bional, muzica religioas\u0103 poate fi folosit\u0103 ca un mijloc pentru a \u00eenv\u0103\u021ba despre culturi \u0219i tradi\u021bii diferite \u0219i pentru a promova toleran\u021ba \u0219i respectul pentru diversitatea religioas\u0103; de exemplu, profesorii pot introduce elevilor \u00een diverse tradi\u021bii muzicale religioase \u0219i pot explora semnifica\u021biile \u0219i utiliz\u0103rile lor \u00een cadrul diferitelor culturi \u0219i religii.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, profesorii trebuie s\u0103 fie sensibili la nevoile \u0219i preferin\u021bele elevilor \u0219i s\u0103 se asigure c\u0103 nici o practic\u0103 sau tradi\u021bie religioas\u0103 nu este impus\u0103 sau excluziv\u0103; un elev care nu face parte din aceea\u0219i religie sau cultur\u0103 poate fi \u00eencurajat s\u0103 exploreze \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 tradi\u021biile \u0219i practicile altor religii, dar nu trebuie s\u0103 se simt\u0103 obligat s\u0103 participe la acestea.<\/p>\n
\u00cen plus, profesorii trebuie s\u0103 fie aten\u021bi la posibilitatea ca anumite practici sau tradi\u021bii s\u0103 fie interzise sau s\u0103 genereze sensibilit\u0103\u021bi \u00een anumite culturi sau religii, iar astfel de subiecte trebuie abordate cu precau\u021bie \u0219i cu respect pentru to\u021bi elevii.<\/p>\n
Muzica religioas\u0103 poate fi o modalitate important\u0103 de a \u00eenv\u0103\u021ba despre diferite tradi\u021bii \u0219i practici religioase, dar trebuie abordat\u0103 cu aten\u021bie \u0219i sensibilitate pentru a asigura c\u0103 to\u021bi elevii se simt inclu\u0219i \u0219i respecta\u021bi \u00een \u0219coal\u0103; \u00eentr-un context social de educa\u021bie multicultural\u0103 muzica religioas\u0103 poate avea implica\u021bii sociale semnificative fiind adesea asociat\u0103 cu tradi\u021bii \u0219i practici religioase specifice, ca surs\u0103 important\u0103 de identitate \u0219i apartenen\u021b\u0103 cultural\u0103 pentru diferite grupuri. \u00cen contextul educa\u021biei multiculturale, aspectat ca un subiect sensibil \u00een educa\u021bia postmodern\u0103, este important s\u0103 se promoveze \u00een\u021belegerea \u0219i toleran\u021ba \u00eentre diferitele culturi \u0219i religii, muzica devenind mijlocul prin care \u00een\u021belegerea \u0219i toleran\u021ba pot fi promovate.<\/p>\n
Elevii pot fi expu\u0219i la diverse tradi\u021bii \u0219i practici muzicale religioase \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be despre semnifica\u021bia \u0219i utilizarea lor \u00een cadrul diferitelor culturi \u0219i religii, ceea ce duce la \u00een\u021belegerea \u0219i s\u0103 aprecierea diversit\u0103\u021bii culturale.<\/p>\n
De asemenea, muzica religioas\u0103 poate fi o modalitate de a \u00eembog\u0103\u021bi experien\u021ba cultural\u0103 \u0219i artistic\u0103 a elevilor \u0219i de a promova \u00eenv\u0103\u021barea prin experien\u021b\u0103. Participarea la diverse ceremonii \u0219i practici muzicale religioase poate ajuta elevii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine semnifica\u021biile culturale \u0219i religioase \u0219i s\u0103 dezvolte un sentiment de empatie \u0219i \u00een\u021belegere fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi.<\/p>\n
Totu\u0219i, uneori, muzica religioas\u0103 poate genera \u0219i conflicte sau tensiuni \u00eentre diferite culturi \u0219i religii, mai ales atunci c\u00e2nd exist\u0103 diferen\u021be semnificative \u00eentre practicile \u0219i tradi\u021biile lor, ceea ce impune ca prin educa\u021bie s\u0103 se promoveze respectul reciproc \u0219i s\u0103 se ofere un dialog deschis \u0219i constructiv \u00eentre diferitele grupuri.<\/p>\n
Tot mai mult, ast\u0103zi, \u00een domeniul educa\u021bional, sunt discutate concepte precum \u0219coala adaptiv\u0103 \u0219i \u0219coala incluziv\u0103, concentrate pe dezvoltarea unui sistem educa\u021bional care s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor individuale ale tuturor elevilor, indiferent de abilit\u0103\u021bi, nevoi sau background cultural. \u00cen acest sens, muzica religioas\u0103 poate juca un rol important \u00een astfel de contexte educa\u021bionale, deoarece poate fi utilizat\u0103 ca o modalitate de a sprijini dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor \u0219i intereselor individuale ale elevilor, oferind, \u00een cazul \u0219colii incluzive, o modalitate prin care elevii pot s\u0103 se conecteze \u0219i s\u0103 colaboreze, indiferent de diferen\u021bele lor culturale sau religioase, necesit\u00e2nd existen\u021ba unor activit\u0103\u021bi educa\u021bionale multiple \u0219i resurse suplimentare pentru a ajuta la integrarea tuturor elevilor \u00een mediul educa\u021bional, aceast\u0103 abordare fiind concentrat\u0103 pe crearea unui mediu sigur \u0219i sus\u021bin\u0103tor \u00een care to\u021bi elevii se simt accepta\u021bi \u0219i respecta\u021bi.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te muzica religioas\u0103 \u00een contextul unei \u0219coli adaptative aceasta poate fi integrat\u0103 \u00een func\u021bie de nevoile \u0219i abilit\u0103\u021bile individuale ale elevilor, muzica religioas\u0103 fiind integrat\u0103 \u00een modalit\u0103\u021bile prin care este abordat\u0103 diversitatea cultural\u0103 \u0219i religioas\u0103 a elevilor fiind important ca muzica religioas\u0103 s\u0103 nu fie impus\u0103 sau s\u0103 exclud\u0103 anumitor grupuri de elevi, ea trebuind a fi prezentat\u0103\u00a0 \u00eentr-un mod respectuos \u0219i accesibil tuturor elevilor, indiferent de credin\u021b\u0103. \u00cen general, aceste concepte se concentreaz\u0103 pe personalizarea \u0219i adaptarea educa\u021biei pentru a se potrivi nevoilor \u0219i preferin\u021belor individuale ale elevilor \u0219i pe crearea unui mediu sigur \u0219i sus\u021bin\u0103tor pentru to\u021bi elevii.<\/p>\n
\u00cen concluzie, muzica religioas\u0103 poate avea o varietate de implica\u021bii sociale \u0219i culturale. Aceast\u0103 muzic\u0103 poate fi o form\u0103 important\u0103 de exprimare a credin\u021bei \u0219i a tradi\u021biilor comunit\u0103\u021bii, precum \u0219i o modalitate de transmitere a valorilor \u0219i tradi\u021biilor culturale, contribuind semnificativ la dezvoltarea spiritualit\u0103\u021bii \u0219i la patrimoniul cultural \u0219i artistic al lumii.<\/p>\n
Astfel, ca form\u0103 de expresie a credin\u021bei \u0219i a tradi\u021biilor comunit\u0103\u021bii ortodoxe, muzica religioas\u0103 poate aduce oamenii \u00eempreun\u0103 \u0219i poate fi un factor important \u00een consolidarea comunit\u0103\u021bii, marc\u00e2nd unitatea acesteia, iar, pe de alt\u0103 parte, ca form\u0103 de exprimare artistic\u0103, evolu\u00e2nd de-a lungul secolelor aceasta a devenit un simbol al culturii \u0219i istoriei cre\u0219tinismului ortodox, permi\u021b\u00e2nd transmiterea valorilor \u0219i tradi\u021biilor culturale tradi\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti de la o genera\u021bie la alta, contribuind \u00een mare m\u0103sur\u0103 la extinderea la patrimoniului cultural universal, muzica bizantin\u0103 fiind apreciat\u0103 nu numai de c\u0103tre cre\u0219tinii ortodoc\u0219i, ci \u0219i de c\u0103tre cei care apreciaz\u0103 muzica \u0219i arta \u00een general.<\/p>\n
Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, aceast\u0103 form\u0103 de manifestare a artei muzicale devine un mijloc important prin care credincio\u0219ii \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 spiritualitatea \u0219i rela\u021bia personal\u0103 cu Dumnezeu, ajut\u00e2nd la amplificarea \u00een\u021belegerii credin\u021bei \u0219i la cre\u0219terea conexiunii cu tradi\u021biile \u0219i valorile religioase ortodoxe.<\/p>\n
Muzica religioas\u0103 influen\u021beaz\u0103 \u0219i alte aspecte ale vie\u021bii sociale \u0219i culturale, cum ar fi: interac\u021biunea intercultural\u0103, conservarea limbii \u0219i a gramaticii, precum \u0219i dezvoltarea educa\u021biei \u0219i a form\u0103rii culturale, ap\u0103r\u00e2nd util\u0103 \u00een dezvoltarea competen\u021bele muzicale, istorice \u0219i culturale ale elevilor, \u00een context educa\u021bional devenind o surs\u0103 important\u0103 de identitate \u0219i de comuniune, o modalitate de conectare cu tradi\u021biile \u0219i valorile culturale \u0219i religioase.<\/p>\n
La final, puteam aprecia c\u0103, printr-un demers educa\u021bional coerent, muzica religioas\u0103 poate deveni o modalitate important\u0103 \u00een dezvoltarea competen\u021belor muzicale \u0219i culturale, precum \u0219i de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi empatia, \u00een\u021belegerea \u0219i sensibilitatea artistic\u0103 a elevilor, fiind deosebit de important ca aceste abord\u0103ri s\u0103 ia \u00een considerare nevoile \u0219i preferin\u021bele individuale ale elevilor, precum \u0219i diversitatea cultural\u0103 \u0219i religioas\u0103 a comunit\u0103\u021bii \u0219colare.<\/p>\n
Referin\u021be bibliografice<\/strong><\/em><\/p>\n Gole\u021b, I., & Cismas, E. (2014). Analiz\u0103 matematic\u0103 [Educa\u021bional]. Cursuri online. analizamatematicampt.files.wordpress.com\/2010\/09\/modulul-2.pdf<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Tot mai frecvent, \u00een ultimii ani, apar noi accente, idei \u0219i paradigme educa\u021bionale ce vin s\u0103 sus\u021bin\u0103 cadrele didactice \u00een adaptarea la noile cerin\u021be, prin utilizarea \u00een practica didactic\u0103 a unui spectru divers de strategii moderne de educa\u021bie. Astfel, paradigme … Cite\u0219te continuarea
\n\u00cePS Teodosie, P., & R\u0103dulescu, A. (2004). Mitropolia Tomisului\u2014Tradi\u021bie \u0219i actualitate. Arhiepiscopia Tomisului.
\nMircea, D. (2009). C\u00e2ntecul bisericesc, amvonul sufletului nostru. R\u0103sunetul. rasunetul.ro\/cantecul-bisericesc-amvonul-sufletului-nostru<\/a>
\nSf\u00e2nta Scriptur\u0103 (D. Cornilescu, Trad.). (1990). UBS-EPF.
\nVladimir, A. (2016). David\u2014OrthodoxWiki [Enciclopedie Wiki]. ro.orthodoxwiki.org\/David<\/a><\/p>\n