Demersul didactic organizat la disciplina Arte vizuale \u0219i abilit\u0103\u021bi practice se dore\u0219te a fi orientat c\u0103tre lucrul at\u00e2t frontal, individual, c\u00e2t \u0219i pe grupe, \u00eencuraj\u00e2ndu-se ini\u021biativa, stimul\u00e2nd creativitatea copiilor prin activit\u0103\u021bi bazate pe joc, explorare, descoperire. Benefic pentru elevi ar fi o \u00eembinare a acestor modalit\u0103\u021bi de organizare. \u00cen alegerea lor, se va \u021bine cont\u00a0 obiectivele urm\u0103rite, de con\u021binuturile cu care se opereaz\u0103, de particularit\u0103\u021bile individuale \u0219i de v\u00e2rst\u0103 ale copiilor, de mijloacele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de tactul pedagogic al cadrului didactic. <\/p>\n
Organizarea frontal\u0103<\/strong> presupune ca activitatea s\u0103 fie coordonat\u0103 de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor cu to\u021bi elevii clasei. Implic\u00e2nd conversa\u021bia, aceast\u0103 form\u0103 poate fi utilizat\u0103 \u00een diferite momente ale lec\u021biei, asigur\u00e2nd crearea premiselor, bazelor pentru \u00eenv\u0103\u021barea creativ\u0103. Principalul avantaj este contribu\u021bia la dezvoltarea comunic\u0103rii orale, la cre\u0219terea \u00eencrederii \u00een sine prin exprimarea \u00een fa\u021ba colegilor a punctului de vedere, de exemplu, a folosirii unui limbaj expresiv ce are leg\u0103tur\u0103 cu\u00a0 produsul creat. Organizarea frontal\u0103 permite, ca prin expunere sau prin exemplificarea practic\u0103 a noii tehnici de lucru, s\u0103 transmit\u0103 cuno\u0219tin\u021be unei clase \u00eentregi de elevi. \u00centr-o asemenea situa\u021bie, elevii execut\u0103 \u00een acela\u0219i timp \u0219i \u00een acela\u0219i timp etapele aplic\u0103rii tehnicii respective, dar fiecare lucreaz\u0103 individual, f\u0103r\u0103 a se stabili rela\u021bii de \u00eentrajutorare, cooperare \u00eentre ei.<\/p>\n O astfel de organizare trebuie folosit\u0103 cu aten\u021bie, pentru c\u0103 e posibil ca nu to\u021bi elevii s\u0103 participe activ, fie din cauza num\u0103rului prea mare de elevi, fie a ritmului de lucru, a aptitudinilor sau a st\u0103rii interioare, a personalit\u0103\u021bii fiec\u0103ruia. De asemenea, trebuie \u021binut cont \u0219i de imposibilitatea trat\u0103rii diferen\u021biate a copiilor.<\/p>\n Organizarea individual\u0103<\/strong> are \u00een vedere executarea de c\u0103tre elev a unei sarcini didactice, f\u0103r\u0103 coordonarea cadrului didactic sau a altcuiva. Astfel, se formeaz\u0103 deprinderile de munc\u0103 fizic\u0103 \u015fi intelectual\u0103, se dezvolt\u0103 responsabilitatea fa\u0163\u0103 de sarcinile primite, ritmul individual de munc\u0103, se cultiv\u0103 capacitatea de concentrare, ini\u0163iativ\u0103, flexibilitatea g\u00e2ndirii, originalitatea \u015fi creativitatea. Cadrul didactic va verifica \u0219i va aprecia sistematic lucrarea elevului, dezvolt\u00e2ndastfel, \u00eencrederea \u00een for\u0163ele proprii.<\/p>\n Organizarea pe grupe<\/strong>\u00a0se bazeaz\u0103 pe cooperare, aceast\u0103 form\u0103 de activitate contribuind la dezvoltarea rela\u0163iilor sociale, la dezvoltarea spiritului de echip\u0103 \u015fi a colabor\u0103rii \u00eentre membrii acesteia. Astfel, elevii pot realiza diferite lucr\u0103ri plastice colective, precum ilustrarea unor afi\u0219e, albume, c\u0103r\u021bi uria\u0219e, compozi\u021bii de dimensiuni mari. C\u0103utarea \u00eempreun\u0103 a unor solu\u021bii originale, schimbul de idei \u0219i acceptarea lor, descoperirea unor modalit\u0103\u021bi noi de a rezolva tema propus\u0103 contribuie la dezvoltarea creativit\u0103\u021bii. Vor \u00eemp\u0103r\u021bi aceea\u0219i foaie de h\u00e2rtie, vor con\u0219tientiza prezen\u021ba colegilor, vor avea \u00een fa\u021b\u0103 perspectiva \u00eentregului desen, subiectul propus provoc\u00e2ndu-i s\u0103 discute, s\u0103 se sf\u0103tuiasc\u0103.<\/p>\n Grupele pot fi formate din elevi cu un poten\u021bial creativ relativ asem\u0103n\u0103tor, din elevi cu un nivel ridicat de creativitate sau format din elevi cu niveluri diferite, tocmai pentru a le declan\u0219a capacitatea creatoare. \u00cen cadrului grupului, tebuie respectate etape ca: stabilirea con\u021binutului, distribuirea sarcinilor, alegerea unui coordonator, discutarea rezultatelor la nivelul grupului, aprecierea, completarea ideilor de c\u0103tre \u00eentreg colectivul clasei.<\/p>\n G\u00e2ndirea creatoare are nevoie de un material vast cu care s\u0103 opereze \u015fi care s\u0103 faciliteze analiza, sinteza, generalizarea, asocia\u0163iile de imagini. Aceast\u0103 bog\u0103\u0163ie, oric\u00e2t am \u00eencerca,\u00a0 nu\u00a0 putem s-o \u00eenf\u0103ptuim dec\u00e2t \u00een cadrul unui grup de copii, c\u0103ci \u00een grup e posibil transferul \u015fi de aici acumularea de reprezent\u0103ri \u015fi cuno\u015ftin\u0163e.<\/p>\n Dac\u0103 activitatea se realizeaz\u0103 cu un grup mai mare de copii, este bine ca ac\u0163iunea propriu-zis\u0103 s\u0103 fie precedat\u0103 de o convorbire dirijat\u0103 de dasc\u0103l. \u00cen acest fel, copiii \u00ee\u015fi reactualizeaz\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele, sarcinile pot fi \u00eemp\u0103r\u0163ite, convorbirea permite realizarea atmosferei propice crea\u0163iei.<\/p>\n Deosebit de important\u0103 este atmosfera grupului \u00een cadrul c\u0103ruia se pot strecura simpatii, antipatii ce conduc la distorsionarea actului creativ. La v\u00e2rsta \u0219colarit\u0103\u021bii mici, copiii sunt mai susceptibili, eviden\u021biind cu u\u0219urin\u021b\u0103\u00a0 diferen\u021be \u00eentre lucr\u0103rile lor, neaccept\u00e2nd uneori ideea creativ\u0103 a colegului, oric\u00e2t de inedit\u0103 ar fi. De aceea, cadrul didactic trebuie s\u0103 gestioneze situa\u021bia cu privire la eterogenitatea grupului, s\u0103 identifice cauzele, s\u0103 ia m\u0103suri imediate de eliminare acestor factori perturbatori. Grupurile au nevoie de anumite momente pentru a discuta despre efortul fiec\u0103ruia, dac\u0103 au reu\u0219it s\u0103 \u00ee\u0219i ating\u0103 scopurile, pentru a men\u021bine rela\u021bii eficiente de munc\u0103. Astfel, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul poate ini\u021bia discu\u021bii \u00een favoarea acestei proces\u0103ri, provoc\u00e2ndu-i s\u0103 enumere ac\u021biuni care au condus la realizarea sarcinii colective sau care ar putea spori succesul grupului.\u00a0 De asemenea, sunt copii care nu \u00ee\u0219i pot manifesta creativitatea \u00een cadrul grupului \u0219i trebuie trata\u021bi diferen\u021biat, s\u0103 li se ofere posibilitatea de a-\u0219i desf\u0103\u0219ura ideile \u00eentr- un mediu favorabil lor, dar totodat\u0103, s\u0103 nu se simt\u0103 marginaliza\u021bi.<\/p>\n \u00cen literatura de specialitate, cele dou\u0103 forme ale creativit\u0103\u021bii, cea individual\u0103 \u015fi cea colectiv\u0103, sau de grup, nu pot fi considerate ca fiind total separate, \u00eentruc\u00e2t fiecare colectiv este alc\u0103tuit dintr-un anumit num\u0103r de membri, \u015fi \u00een fiecare demers creativ al grupului este implicat poten\u021bialul creativ al fiec\u0103rui individ din grup.<\/p>\n La aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, accentul cade pe elementul ludic, prin care se cultiv\u0103 spontaneitatea constructiv\u0103 \u015fi creatoare a copiilor. Includerea acestei forme de organizare \u00eencurajeaz\u0103 ini\u0163iativa \u015fi libertatea de exprimare prin limbaj vizual, permi\u021b\u00e2nd o explorare activ\u0103 \u015fi interac\u0163iuni variate cu resursele materiale, cu ceilal\u0163i colegi sau cadre didactice. Jocul reprezint\u0103 un mod de a fructifica, stimula \u0219i exersa creativitatea copilului. Astfel, se determin\u0103 o cre\u015ftere a capacit\u0103\u0163ii asociative, ideativ\u0103 a copiilor, poten\u021b\u00e2nd flexibilitatea \u015fi fluiditatea g\u00e2ndirii \u015fi \u00eentr-un mod nuan\u021bator, capacitatea combinatorie.<\/p>\n Activit\u0103\u021bile extracurriculare contribuie la completarea procesului instructiv-educativ, la tr\u0103iri autentice, la dezvoltarea \u00eenclina\u021biilor \u0219i aptiudinilor de care dispun elevii. Acestea se pot eviden\u021bia prin forme variate: spectacole artistice, excursii tematice, vernisaje, organizarea unor expozi\u021bii, ateliere de lucru, vizite la muzee, participarea la diferite simpozioane, concursuri de specialitate, care dau elevului posibilit\u0103\u0163i multiple de redare, respectiv de \u00eensu\u015fire, consolidare, fixare a cuno\u015ftin\u0163elor. De asemenea, ofer\u0103 copiilor posibilitatea s\u0103 observe, s\u0103 cerceteze, s\u0103 cunoasc\u0103 \u00een mod direct o mare varietate de elemente, pe care ulterior va \u00eencerca s\u0103 le redea plastic. Mai mult, \u00ee\u0219i pot l\u0103rgi sfera cuno\u0219tin\u021belor \u00een aplicarea a noi tehnici de lucru, au prilejul de a-\u0219i procura diverse materiale din natur\u0103 (semin\u021be, frunze, flori, fulgi etc.) pe care, cu \u00eendem\u00e2nare, fantezie \u0219i pu\u021bin\u0103 r\u0103bdare, le vor transforma \u00een crea\u021bii originale, precum felicit\u0103ri, juc\u0103rii, obiecte utilitar-aplicative. Oferindu-le prilejul de a observa natura, copiii devin curio\u0219i, interesa\u021bi s\u0103 \u00eencerce redarea acesteia prin anumite modele \u015fi culori. Acest cadru \u00een care ei se pot desf\u0103\u015fura la fel de bine ca \u015fi prin limbaj, \u00eei ajut\u0103 s\u0103 se exprime independent \u015fi creator.<\/p>\n Formele adiacente de organizare a procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt contribuie la educarea \u015fi dezvoltarea sim\u0163ului estetic, stimuleaz\u0103 curiozitatea \u015fi spiritul de echip\u0103 al copiilor, ace\u015ftia \u00eentip\u0103rindu-\u015fi \u00een memorie unele aspecte care poate vor fi de neuitat pentru tot restul vie\u0163ii.<\/p>\n A\u015fezarea elevilor \u00een cerc sau sub forma literei \u201eU\u201d, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 vedea chipurile, promoveaz\u0103 o educa\u021bie participativ\u0103, elimin\u0103 blocajul emo\u021bional \u0219i ajut\u0103 la inducerea sentimentului de siguran\u0163\u0103.<\/p>\n Muzica ambiental\u0103 din timpul activit\u0103\u021bilor poate fi o modalitate eficient\u0103 de dezaccelerare a g\u00e2ndirii, de sporire a capacit\u0103\u021bii de concentrare, de educare a emo\u021biei, de favorizare a actului creativ. Muzica poate fi folosit\u0103 \u0219i ca surs\u0103 de inspira\u021bie, un instrument de crea\u021bie, elevii fiind solicita\u021bi s\u0103 exprime ceea ce aud, ce simt prin linii, culori, diferite simboluri. Se recomand\u0103 piesele clasice pentru con\u0219tientizarea sentimentelor \u0219i evocarea st\u0103rilor \u00een imagini. Limbajul sunetelor accelereaz\u0103 factorii de crea\u021bie ai copilului, oferind un aspect luminos lucr\u0103rilor, definind note originale de elemente \u0219i culori pastelate.<\/p>\n Umanizarea cunoa\u015fterii prin povestirea vie\u0163ii pictorilor celebri, care au realizat adev\u0103rate capodopere, renumite opere de art\u0103, duce la stimularea \u00eendr\u0103znelii, promovarea perspicacit\u0103\u0163ii, cultivarea creativit\u0103\u0163ii, cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de a g\u00e2ndi critic, interes pentru cultur\u0103.<\/p>\n Profesorul trebuie s\u0103 foloseasc\u0103 adecvat aceste forme de organizare, menite s\u0103 stimuleze activismul \u015fi creativitatea copiilor.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Demersul didactic organizat la disciplina Arte vizuale \u0219i abilit\u0103\u021bi practice se dore\u0219te a fi orientat c\u0103tre lucrul at\u00e2t frontal, individual, c\u00e2t \u0219i pe grupe, \u00eencuraj\u00e2ndu-se ini\u021biativa, stimul\u00e2nd creativitatea copiilor prin activit\u0103\u021bi bazate pe joc, explorare, descoperire. Benefic pentru elevi ar … Cite\u0219te continuarea
\n1. Breben, Silvia, Gongea, Elena, Ruiu, Georgeta, Fulga, Mihaela, Metode interactive de grup \u2013 ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2002;
\n2. Lovinescu, A. V., Gur\u0103u V., Datcu A., Metodica pred\u0103rii desenului \u0219i modelajului \u00een gr\u0103dini\u021ba de copii, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 1973;
\n3. Neac\u0219u, Ion, Curs de psihopedagogia creativit\u0103\u021bii;
\n4. Popescu, Gabriela, Psihologia creativit\u0103\u021bii- edi\u021bia a III- a, Editura Funda\u0163iei Rom\u00e2nia de M\u00e2ine, Bucure\u0219ti, 2007;
\n5. Roco, Mihaela, Creativitatea individual\u0103 \u0219i de grup – studii experimentale, Editura Academiei Republicii Socialiste Rom\u00e2nia, Bucure\u0219ti, 1979;
\n6. Stoica, Ana, Creativitatea – Posibilit\u0103\u021bi de cunoa\u0219tere \u0219i educare, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti,1983.<\/p>\n