Studierea vie\u0163ii economice \u00een complexitatea sa a condus la apari\u0163ia mai multor \u015ftiin\u0163e economice, aflate \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u015fi alc\u0103tuind un sistem, \u00een care se deta\u015feaz\u0103 Economia politic\u0103 sau Economia ca teorie economic\u0103 general\u0103. \u015etiin\u0163ele economice se studiaz\u0103 \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een cadrul unor discipline cum ar fi: economia, economia \u00eentreprinderii, contabilitatea, statistica, managementul, marketingul etc. Afirmarea economiei politice ca \u015ftiin\u0163\u0103 autonom\u0103 presupune, pe l\u00e2ng\u0103 obiectul s\u0103u propriu de studiu, \u015fi o metod\u0103 de cercetare.
\nAceast\u0103 lucrare \u00ee\u015fi propune s\u0103 trateze cel pu\u0163in dou\u0103 din procedeele ce caracterizeaz\u0103 metoda \u00een domeniul \u015ftiin\u0163elor economice: abstractizarea \u015fi \u00eembinarea metodei istorice cu cea logic\u0103. Ca studiu de caz privind modalitatea de integrarea a con\u0163inuturilor \u00een predarea disciplinei economie, ne-am oprit \u00een a doua parte a textului asupra conceptului de criz\u0103 economic\u0103, \u00een func\u0163ie de modul \u00een care poate fi analizat \u00een discu\u0163iile cu elevii la clas\u0103. <\/p>\n
1. Caracteristici ale sistemului no\u0163ional al \u015ftiin\u0163elor economice<\/strong><\/p>\n 1.1. Unitatea de con\u0163inut<\/p>\n O prim\u0103 particularitate \u00een studierea acestor discipline este str\u00e2nsa leg\u0103tur\u0103 dintre ele generat\u0103 de unitatea de con\u0163inut a conceptelor fundamentale utilizate. De exemplu, no\u0163iunea de profit este utilizat\u0103 cu acela\u015fi \u00een\u0163eles la toate disciplinele men\u0163ionate. \u00cen acela\u015fi timp, conceptele utilizate \u00een cadrul acestor discipline sunt specifice, elevii nu se \u00eent\u00e2lnesc cu ele la alte materii studiate \u015fi apar destul de t\u00e2rziu \u00een planul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00een general dup\u0103 gimnaziu.<\/p>\n Caracterul specific al conceptelor utilizate la disciplinele economice apare \u015fi datorit\u0103 legilor economice obiective ce ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een activitatea economic\u0103 \u015fi care, la r\u00e2ndul lor au o serie de particularit\u0103\u0163i, deosebindu-se de legile naturii sau ale altor \u015ftiin\u0163e. De exemplu legea cererii exprim\u0103 faptul c\u0103 o cre\u015ftere a pre\u0163ului va determina o sc\u0103dere a cererii \u015fi invers. Legile economice, av\u00e2nd un caracter\u00a0 obiectiv, trebuie cunoscute, iar activitatea agen\u0163ilor economici trebuie orientat\u0103 \u00een concordan\u0163\u0103 cu sensul ac\u0163iunii legilor.<\/p>\n 1.2 Caracterul abstract al conceptelor economice<\/p>\n O alt\u0103 particularitate a \u015ftiin\u0163elor economice vizeaz\u0103 gradul de abstractizare a unor no\u0163iuni utilizate. Economia ca \u015ftiin\u0163\u0103 este o reprezentare abstract\u0103 a unei realit\u0103\u0163i \u00een care experien\u0163a este dif\u00edcil de realizat. Elevii se confrunt\u0103 adesea cu fenomenele \u015fi procesele economice brute, f\u0103r\u0103 a sesiza esen\u0163a acestora. De exemplu, infla\u0163ia este perceput\u0103 evident prin cre\u015fterea spectaculoas\u0103 \u015fi generalizat\u0103 a pre\u0163urilor, dar, la modul abstract ea trebuie g\u00e2ndit\u0103 ca un dezechilibru \u00eentre masa monetar\u0103 existent\u0103 \u00een circula\u0163ie \u015fi valoarea bunurilor economice de pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n Abstractizarea presupune ca \u00een cercetarea fenomenelor \u015fi proceselor economice s\u0103 se ia \u00een considerare ceea ce este dominant, caracteristic acestora, f\u0103c\u00e2ndu-se abstrac\u0163ie (\u015fi nu neg\u00e2ndu-se!!) de aspectele realit\u0103\u0163ii analizate care sunt nenecesare \u015fi neesen\u0163iale cunoa\u015fterii esen\u0163ei.<\/p>\n Aceast\u0103 particularitate reclam\u0103 intui\u0163ia profesorului de a trece de la concret\u00a0 la abstract \u015fi invers pentru a fi \u00een\u0163eles de c\u0103tre elevi \u015fi \u00een acela\u015fi timp, pentru a elimina riscul de a\u00a0 transmite elevilor cuno\u015ftin\u0163ele nesen\u0163iale. Abstrac\u0163iile \u015ftiin\u0163ifice care exprim\u0103 aspectele esen\u0163iale ale vie\u0163ii economice se numesc categorii economice (ex.: salariu, marfa, profit, capital).<\/p>\n Predarea principiilor economice trebuie f\u0103cut\u0103 ca \u201emijloace de analiz\u0103\u201d, un concept care trebuie studiat \u00een contextul aplic\u0103rii lui. Pentru aceasta profesorul trebuie s\u0103 manifeste imagina\u0163ie, perspicacitate, cunoa\u015fterea mediului economic curent \u015fi de perspectiv\u0103 precum \u015fi o familiarizare cu tehnicile formale de analiz\u0103 economic\u0103<\/p>\n 1.3. Caracterul istoric al unor no\u0163iuni economice<\/p>\n Alt\u0103 particularitate a disciplinelor economice vizeaz\u0103 caracterul istoric al unor no\u0163iuni economice, care reflect\u0103 realitatea economico-social\u0103 de la un anumit moment. Amintim \u00een acest sens conceptul de valoare, care a evoluat de la intui\u0163ia valorii \u00eent\u00e2lnit\u0103 la Aristotel, continu\u00e2nd cu opinia mercantili\u015ftilor conform c\u0103rora valoarea este creat\u0103 \u00een cadrul circula\u0163iei \u015fi apoi a fiziocra\u0163ilor care considerau valoarea produs al naturii. Ulterior \u015fcoala clasic\u0103 de economie considera munca drept surs\u0103 a valorii \u015fi, \u00een fine, \u015fcoala marginalist\u0103 presupunea utilitatea marginal\u0103 drept esen\u0163\u0103 a valorii.<\/p>\n Pentru predarea disciplinelor economice metoda istoric\u0103 presupune luarea \u00een considerare a faptelor, realit\u0103\u0163ilor, \u00een desf\u0103\u015furarea lor istoric\u0103, cu detaliile \u015fi am\u0103nuntele care au avut loc, chiar dac\u0103 ele nu concord\u0103 totdeauna cu ceea ce reprezint\u0103 logica mi\u015fc\u0103rii economice. Se porne\u015fte de la adev\u0103rul c\u0103 orice fapt economic are evolu\u0163ia sa istoric\u0103, cu geneza, dezvoltarea \u015fi finalitatea sau transformarea acestuia. Profesorii trebuie s\u0103 explice elevilor fenomenele \u015fi procesele economice \u00een cadrul rela\u0163iilor cauzale, \u0163in\u00e2nd seama de devenirea \u015fi transformarea continu\u0103 a realit\u0103\u0163ii economice. Numai \u00een acest context elevii vor \u00een\u0163elege, de exemplu fenomenul globaliz\u0103rii \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firea procesului de formare a Uniunii Europene sau etapele restructur\u0103rii economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een cadrul integr\u0103rii europene.<\/p>\n 1.4. Integrare prin gen proxim \u015fi diferen\u0163\u0103<\/p>\n O alt\u0103 particularitate a disciplinelor economice vizeaz\u0103 integrarea no\u0163iunilor economice din punct de vedere a sferei de cuprindere, ceea ce reclam\u0103 definirea acestora prin gen proxim \u015fi diferen\u0163\u0103 specific\u0103. \u00cen felul acesta se evit\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area mecanic\u0103 \u015fi se formeaz\u0103 modul de g\u00e2ndire economic. De exemplu, definim no\u0163iunea de economie de pia\u0163\u0103 ca fiind \u201e o form\u0103 a economiei de schimb, \u00een care raportul dintre cerere \u015fi ofert\u0103 determin\u0103 principiile de prioritate \u00een producerea bunurilor, metodele de organizare \u015fi de combinare a factorilor de produc\u0163ie, iar persoanele \u015fi categoriile de persoane care au acces la bunuri sunt stabilite de nivelul \u015fi dinamica pre\u0163urilor. Este opusul economiei de comand\u0103.\u201d<\/p>\n Particularit\u0103\u0163ile sistemului no\u0163ional al unor discipline economice fundamentale deriv\u0103 \u015fi din metodele, instrumentele, tehnicile de lucru, principiile utilizate \u00een analiz\u0103 \u015fi prezentare. De exemplu, contabilitatea utilizeaz\u0103 ca procedee specifice contul \u015fi bilan\u0163ul contabil, statistica folose\u015fte procedeul indicilor etc. O serie de fenomene \u015fi procese economice se cuantific\u0103 \u00een cadrul unor indicatori economici cum ar fi: masa \u015fi rata profitului, costul mediu, total \u015fi marginal, rata infla\u0163iei \u015fi a \u015fomajului, masa \u015fi rata dob\u00e2nzii, productivitatea muncii etc.<\/p>\n Procesul de \u00eenv\u0103\u0163are a disciplinelor economice este pus \u00een dificultate uneori de faptul c\u0103 elevii au o serie de cuno\u015ftin\u0163e empirice pe care le-au dob\u00e2ndit din experien\u0163a lor de via\u0163\u0103 sau din mass-media. Elevii nu sesizeaz\u0103 accep\u0163ia pe care limbajul comun \u00eel ofer\u0103 unor categorii economice \u015fi limbajul solicitat de \u015ftiin\u0163\u0103 (ex. banii, pre\u0163ul), iar alteori profesorul utilizeaz\u0103 o serie de termeni pe care \u00eei presupune cunoscu\u0163i de c\u0103tre elevi datorit\u0103 folosirii lor frecvente (ex. buget, proprietate, pia\u0163\u0103 etc.). Con\u0163inutul lor \u015ftiin\u0163ific este \u00eens\u0103 mult mai bogat dec\u00e2t reprezentarea pe care o au elevii.<\/p>\n \u00cen proiectarea \u015fi realizarea efectiv\u0103 a procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pentru disciplinele economice este necesar s\u0103 se \u0163in\u0103 seama de particularit\u0103\u0163ile men\u0163ionate, respect\u00e2ndu-se principiile \u015ftiin\u0163ifice ale activit\u0103\u0163ii didactice \u015fi adopt\u00e2ndu-se o metodologie didactic\u0103 adecvat\u0103.<\/p>\n 2. Variante de integrare a conceptului \u201ecriz\u0103 economic\u0103\u201d \u00een predarea disciplinei economie<\/strong><\/p>\n \u00cen partea a doua a acestui studiu referitor la con\u0163inuturile predate \u00een cadrul disciplinelor economice dorim s\u0103 ne oprim la modul \u00een care poate fi abordat\u0103 no\u0163iunea de \u201ecriz\u0103 economic\u0103\u201d pornind de la programa de studiu a disciplinei Economie. Ne-am oprit la aceast\u0103 no\u0163iune dat\u0103 fiind \u015fi actualitatea ei la scar\u0103 mondial\u0103 \u00een universul economic din ultimii doi ani. De fapt dorim s\u0103 punem \u00een discu\u0163ie mai multe variante de integrare intradisciplinar\u0103 (pe vertical\u0103) a acestei categorii de con\u0163inut \u015fi, bine\u00een\u0163eles, modalit\u0103\u0163ile de opera\u0163ionalizare a sa ca obiectiv cognitiv la aceast\u0103 disciplin\u0103.<\/p>\n Concret, dorim s\u0103 prezent\u0103m la ce lec\u0163ii sau tipuri de con\u0163inuturi specificate ar putea fi asociat conceptul de criz\u0103 economic\u0103 \u00een procesul de predare a disciplinei liceale Economie.<\/p>\n Respect\u00e2nd una din recomand\u0103rile programei \u015fcolare la aceast\u0103 disciplin\u0103 (conform c\u0103reia profesorul are libertatea de a alege modul \u00een care s\u0103 combine predarea con\u0163inuturilor obligatorii \u015fi neobligatorii) remarc\u0103m c\u0103 un prim sector \u00een care cadrul didactic poate vorbi elevilor despre criz\u0103 poate fi lec\u0163ia Fluctua\u0163ii ale activit\u0103\u0163ii economice din cadrul unit\u0103\u0163ii tematice Cre\u015fterea \u015fi dezvoltarea economic\u0103. Dincolo de faptul c\u0103 evolu\u0163ia ciclic\u0103 reprezint\u0103 o realitate a oric\u0103rei economii contemporane, un fenomen negativ precum criza economic\u0103 trebuie prezentat ca un dezechilibru economic amplu, \u00een stare s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 rapid \u00een \u00eentregul sistem economic mondial.<\/p>\n \u00cen alt\u0103 ordine de idei, criza economic\u0103 este un fenomen \u00een care toate sectoarele unei economii na\u0163ionale sunt afectate. De aceea, pornind de la temele cadru ale programei acestei discipline, corela\u0163iile care se pot face \u00een cadrul lec\u0163iilor sunt multiple.<\/p>\n Punerea \u00een discu\u0163ie a neajunsurilor provocate de criz\u0103 poate fi f\u0103cut\u0103 \u00eenc\u0103 din prima unitate de con\u0163inut a programei, Consumatorul, put\u00e2nd fi util\u0103 ca o explica\u0163ie suplimentar\u0103 \u00een lec\u0163ii precum \u201eAlegerea consumatorului\u201d sau \u201eConsumul \u015fi bugetele de familie\u201d.<\/p>\n \u00cen cadrul pred\u0103rii unit\u0103\u0163ii de con\u0163inut Produc\u0103torul<\/em>, conceptul de criz\u0103 poate fi asociat cu ideea c\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 ciclicitatea economic\u0103 este determinat\u0103 de modul specific de evolu\u0163ie a eficien\u0163ei (randamentului) factorilor de produc\u0163ie. Astfel criza economic\u0103 se petrece pe perioada \u00een care randamentul factorilor de produc\u0163ie stagneaz\u0103 sau chiar scade iar activitatea economic\u0103 cunoa\u015fte o anumit\u0103 contrac\u0163ie, se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u0163i, impun\u00e2ndu-se \u00eenlocuirea sau ameliorarea calitativ\u0103 a factorilor, schimbarea unor structuri ale economiei (tehnice, tehnicoeconomice, organizatorice etc.) care devin dep\u0103\u015fite.<\/p>\n Pentru cea de-a treia unitate conceptual\u0103 a disciplinei economie, Pia\u0163a<\/em>, se poate aborda problematica crizei la clas\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu modul \u00een care acest fenomen afecteaz\u0103 diversele forme ale pie\u0163ei ( pia\u0163a muncii, pia\u0163a monetar\u0103, pia\u0163a capitalului, pia\u0163a valutar\u0103 sau pia\u0163a mondial\u0103); de asemenea tot aici este de amintit modul \u00een care criza \u00ee\u015fi poate pune amprenta asupra diverselor tipuri de cre\u015ftere\u00a0 economic\u0103 sau ca un argument forte privind rolul statului \u00een economia de pia\u0163\u0103.<\/p>\n \u00cen ultima unitate tematic\u0103 a materiei, Economia deschis\u0103<\/em>, lec\u0163ia \u201eGlobalizarea\u201d ni se pare a g\u0103si un teritoriu fertil de discu\u0163ii \u00een binomul profesor-elevi vizavi de opiniile pro sau contra globalizare \u015fi interna\u0163ionalizare \u00een raport cu mecanismul declan\u015fator al crizei.<\/p>\n Concluzii<\/strong><\/p>\n La finalul expunerii noastre dorim s\u0103 reamintim faptul c\u0103 o variant\u0103 de opera\u0163ionalizare a obiectivelor la disciplinele economice o reprezint\u0103 definirea acestora pe categorii de con\u0163inuturi. Astfel, o categorie special\u0103 de con\u0163inuturi (clas\u0103 de cuno\u015ftin\u0163e) o reprezint\u0103 categoria indicatori \u015fi indici economici.<\/p>\n Oric\u00e2nd, \u00een ansamblul pred\u0103rii economiei, evolu\u0163ia unor indicatori economici cum sunt volumul produc\u0163iei, cifra de afaceri, rata profitului, produsul intern brut, rata infla\u0163iei, rata \u015fomajului, volumul investi\u0163iilor poate fi explicat\u0103 \u015fi prin raportarea la un concept precum criza economic\u0103.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Studierea vie\u0163ii economice \u00een complexitatea sa a condus la apari\u0163ia mai multor \u015ftiin\u0163e economice, aflate \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u015fi alc\u0103tuind un sistem, \u00een care se deta\u015feaz\u0103 Economia politic\u0103 sau Economia ca teorie economic\u0103 general\u0103. \u015etiin\u0163ele economice se studiaz\u0103 \u00een procesul … Cite\u0219te continuarea
\nBarbu, Cristian Marian, 2005, \u201eEconomie\u201d, Bucure\u015fti, Editura Matrix Rom
\nBeaud, Michel \/ Dostaler Gilles, 2008 (trad.) \u201eG\u00e2ndirea economic\u0103 de dup\u0103 Keynes\u201d, Bucure\u015fti, Editura Eurosong & Book
\nBurja,Vasile\/ Voiculescu, Florea, 2006, \u201eDidactica \u015ftiin\u0163elor economice: ghid metodologic cu caracter aplicativ\u201d, Bucure\u015fti, Editura Irecson
\nIonescu, Miron \/ Radu, Ioan, 2005, \u201eDidactica modern\u0103\u201d, Cluj-Napoca, Editura Dacia (ed. a 2-a, rev.)
\nKeynes, John Maynard, 2009, \u201eTeoria general\u0103 a ocup\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103, a dob\u00e2nzii \u015fi a banilor\u201d, Bucure\u015fti, Editura Public\u0103.<\/p>\n