Politica Uniunii Europene fa\u021b\u0103 de migran\u021bi \u0219i refugia\u021bi vizeaz\u0103 integrarea prin educa\u021bie \u0219i formare, subsum\u00e2ndu-se respect\u0103rii drepturilor omului \u00een general \u0219i urm\u0103rindu-se ca obiectiv principal transformarea de c\u0103tre guverne a acestei mobilit\u0103\u021bi \u00eentr-un beneficiu pentru statele-gazd\u0103 (Bucur-Ioan, 2021, pp. 31-32). Mobilitatea for\u021bei de munc\u0103 fiind liber\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 compatibilitatea sistemelor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i recunoa\u0219terea diplomelor, de importan\u021b\u0103 vital\u0103 este viitorul educa\u021bional al copiilor migran\u021bilor. \u0218colarizarea lor este un factor de baz\u0103, \u00een sensul integr\u0103rii rapide, ceea ce gr\u0103be\u0219te \u0219i integrarea p\u0103rin\u021bilor, iar norma general\u0103 european\u0103 este integrarea nou-veni\u021bilor \u00een clase obi\u0219nuite cu autohtoni. <\/p>\n
Se urm\u0103re\u0219te realizarea de competen\u021be care s\u0103 le permit\u0103 nu numai integrarea \u00een societatea nou\u0103, ci \u0219i adaptarea la tranzi\u021biile pe pia\u021ba for\u021bei de munc\u0103.( (Enciclopedia Uniunii Europene, 2006, pp. 178-180)<\/p>\n
Rom\u00e2nia respect\u0103 normele policii generale impuse de organismele europene \u00een domeniul acestei integr\u0103ri \u0219i prin legista\u021bie specific\u0103 li se asigur\u0103 copiilor de migran\u021bi \u0219i refugia\u021bi timp de un an calitatea de elevi audien\u021bi, put\u00e2nd participa la cursuri, inclusiv pentru \u00eenv\u0103\u021barea limbii rom\u00e2ne, p\u00e2n\u0103 la finalizarea procedurii de echivalare de c\u0103tre inspectorate \u0219i de c\u0103tre minister, dup\u0103 care primesc calitatea de elev \u00eenscris \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, cu toate drepturile cuvenite elevilor rom\u00e2ni. (lege5.ro\/Gratuit\/gezdqmzygyya\/art-136-evaluarea-rezultatelor-invatarii-incheierea-situatiei-scolare-regulament?dp=geydimjzhe2dimi<\/a>)<\/p>\n Compar\u00e2nd \u00een acest domeniu situa\u021bia dintre Fran\u021ba \u0219i Rom\u00e2nia, constat\u0103m diferen\u021be semnificative \u00een favoarea primului stat: un num\u0103r incomparabil mai mare al solicitan\u021bilor din Fran\u021ba, proveni\u021bi din fostele colonii, care au creat realit\u0103\u021bi ce s-au cerut rezolvate, inclusiv prin inserarea \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt; o tradi\u021bie \u00eendelungat\u0103 \u00een materie de migra\u021bie; rigoarea administrativ\u0103 caracteristic\u0103 francezilor; interesul sporit, poate chiar anterior, al oric\u0103rui migrant pentru limba unei mari culturi cum este cea francez\u0103; resursele pe care \u00ee\u0219i poate permite s\u0103 le aloce domeniului integr\u0103tii \u00een educa\u021bie un stat dezvoltat din punct de vedere economic, a\u0219a cum este Fran\u021ba.( GHID PRACTIC \u015ecolarizarea copiilor proasp\u0103t sosi\u0163i \u00een Fran\u0163a, ROMEUROPE, \u00cele de France, romeurope.org\/IMG\/pdf\/guide_roumain-_scolarisation_des_enfants_nouvellement_arrives_en_france.pdf<\/a>)<\/p>\n Toate acestea ne lipsesc! \u00cen plus, \u00een Rom\u00e2nia, cel mai mare num\u0103r de solicitan\u021bi de azil cu v\u00e2rste \u0219colare au provenit, p\u00e2n\u0103 la declan\u0219area r\u0103zboiului din Ucraina, din Republica Moldova, nepun\u00e2nd prin urmare probleme de barier\u0103 a limbii. Procedurilor de inserare a copiilor migran\u021bilor nu li s-a acordat o aten\u021bie prea mare de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne p\u00e2n\u0103 la criza refugia\u021bilor ucraineni, iar datele despre ace\u0219tia lipsesc pentru c\u0103 institu\u021biile rom\u00e2ne furnizeaz\u0103 foarte pu\u021bine, mult mai accesibile fiind cele g\u0103site pe site-urile europene despre Rom\u00e2nia.<\/p>\n R\u0103zboiul din Ucraina a f\u0103cut s\u0103 apar\u0103 brusc o nou\u0103 realitate pentru to\u021bi europenii, inclusiv pentru rom\u00e2nii care, av\u00e2nd grani\u021b\u0103 cu statul agresat, s-au v\u0103zut implica\u021bi \u00een cea mai mare criz\u0103 a refugia\u021bilor din Europa, de la cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Copiii sunt cele mai vulnerabile victime ale acestui conflict, iar U.E. a ac\u021bionat pentru a le asigura protec\u021bie special\u0103, prin garantarea accesului rapid la drepturile pe care le au, f\u0103r\u0103 discriminare. (consilium.europa.eu\/ro\/policies\/eu-migration-policy\/refugee-inflow-from-ukraine\/<\/a>)<\/p>\n \u00cen urma analizei f\u0103cute, am constat c\u0103 autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne au fost puse \u00eentr-o situa\u021bie inedit\u0103 fa\u021b\u0103 de asigurarea dreptului la educa\u021bie a refugia\u021bilor ucraineni, at\u00e2t prin num\u0103rul mare de copii, c\u00e2t \u0219i prin prelungirea nea\u0219teptat\u0103 a conflictului. Refugia\u021bii, care se a\u0219teptau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 \u00een c\u00e2teva luni, au fost obliga\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i reconsidere planurile, pentru c\u0103 nu prea exist\u0103 solu\u021bii \u00een sensul imaginat la \u00eenceputul conflictului. Pentru asigurarea accesului la educa\u021bie s-a stabilit c\u0103 platforma School Education Gateway va servi drept ghi\u0219eu unic \u0219i va permite accesul la materiale educative din Ucraina \u0219i va oferi \u00een limba ucrainean\u0103 materiale educa\u021bionale statelor membre. Cadrele didactice ucrainene au primit oferta sprijinului prin platforma Comunitatea eTwinnig. (romania.representation.ec.europa.eu\/news\/ucraina-sprijin-din-partea-ue-menit-sa-ajute-statele-membre-sa-raspunda-nevoilor-refugiatilor-2022-03-23_ro<\/a>)<\/p>\n Cei mai mul\u021bi elevi ucraineni, circa 73%, au urmat cursurile \u0219colii ucrainene online \u0219i numai aproape 900 de copii au fost \u00eenscri\u0219i \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc; peste 3.000 au fost audien\u021bi, dintre cei 37.000 estima\u021bi a fi prezen\u021bi \u00een Rom\u00e2nia. Un obstacol greu de trecut pentru ambele categorii \u00eel reprezint\u0103 faptul c\u0103 \u00een Ucraina nu exist\u0103 momentan un cadru legal pentru recunoa\u0219terea studiilor efectuate \u00een \u021b\u0103ri din Uniunea European\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 elevii vor relua studiile c\u00e2nd se vor \u00eentoarce \u00een \u021bara lor, ceea ce le explic\u0103 re\u021binerea de a se \u00eenscrie \u00een sistemul rom\u00e2nesc. Autorit\u0103\u021bile noastre de la Ministerul Educa\u021biei au prezentat aspectul unui reprezentant al guvernului ucrainean, care a spus c\u0103 mesajul Ucrainei c\u0103tre p\u0103rin\u021bi este c\u0103 \u00eei a\u0219teapt\u0103 acas\u0103 c\u00e2nd se va termina conflictul, ceea ce justific\u0103 preferin\u021ba lor de a \u00eenv\u0103\u021ba online \u0219i, de asemenea, a declarat c\u0103 vor analiza problema. Au fost chiar prezentate modelele pe care noi le folosim la nivelul \u021b\u0103rii noastre \u0219i metodologia de recunoa\u0219tere \u0219i echivalare a studiilor efectuate \u00een alte sisteme de educa\u021bie, av\u00e2nd \u00een vedere experien\u021ba pe care o avem cu elevii rom\u00e2ni \u00eentor\u0219i din str\u0103in\u0103tate. (scoala9.ro\/aproape-4-000-de-elevi-ucraineni-care-invata-in-scolile-din-romania-nu-vor\/1536\/<\/a>)<\/p>\n O aten\u021bie special\u0103 merit\u0103 acordat\u0103 \u00een cadrul cercet\u0103rii noastre posibilit\u0103\u021bilor reale de a dep\u0103\u0219i barierele lingvistice \u0219i eforturilor ce se fac, cu ce resurse \u0219i cu ce costuri, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 refugia\u021bii ucraineni, spre deosebire de ceilal\u021bi migran\u021bi din U.E., care asalteaz\u0103 cu preponderen\u021b\u0103 Occidentul dezvoltat cu scopul de a se instala permanent, sunt cu g\u00e2ndul firesc la re\u00eentoarcerea acas\u0103, deci nu par prea dispu\u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be temeinic o limb\u0103 mult diferit\u0103, din familia celor neolatine, cu o gramatic\u0103 destul de complicat\u0103 \u0219i care se folose\u0219te \u0219i de o grafie necunoscut\u0103, \u0219tiindu-se c\u0103 limba ucrainean\u0103 folose\u0219te alfabetul chirilic. Realitatea, presa \u0219i re\u021belele sociale sunt concludente \u00een acest sens. Societatea civil\u0103 din Rom\u00e2nia s-a implicat exemplar s\u0103 \u00eei sprijine pe elevii ucraineni s\u0103 \u00ee\u0219i continue studiile \u00een limba lor, s\u0103 \u00eenve\u021be limba rom\u00e2n\u0103 prin sponsorizarea unor cursuri \u0219i s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 fizic \u00een hub-uri educa\u021bionale, precum cel de la Colegiul Na\u021bional Mihai Viteazul. Interoga\u021bi printr-un chestionar \u00een anul 2023, copiii de aici s-au declarat mul\u021bumi\u021bi de o asemenea formul\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare, precum \u0219i de interac\u021biunile cu elevii rom\u00e2ni, dar au r\u0103spuns hot\u0103r\u00e2t c\u0103 nu doresc s\u0103 se \u00eenscrie \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc. Spre aceste concluzii ne-au \u00eendreptat \u0219i interviul cu doamna director a colegiului amintit: de\u0219i se simt aici c\u00e2t se poate de bine \u00een condi\u021biile date, vor s\u0103 \u00eenve\u021be fizic \u0219i \u00een limba ucrainean\u0103.<\/p>\n Ultimele date despre abordarea de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile noastre a acestei probleme, arat\u0103 c\u0103 se va urma linia din celelalte \u021b\u0103ri europene cu un num\u0103r mult mai mare de refugia\u021bi: condi\u021bionarea primirii ajutorului oferit de stat ucrainenilor de \u00eenscrierea \u00een sistemele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt na\u021bionale. Dup\u0103 a\u0219tept\u0103rile mele \u00een urma cercet\u0103rii f\u0103cute, rezultatul la noi va fi cel a\u0219teptat de guvernul ucrainean: majoritatea se vor \u00eentoarce acas\u0103.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Politica Uniunii Europene fa\u021b\u0103 de migran\u021bi \u0219i refugia\u021bi vizeaz\u0103 integrarea prin educa\u021bie \u0219i formare, subsum\u00e2ndu-se respect\u0103rii drepturilor omului \u00een general \u0219i urm\u0103rindu-se ca obiectiv principal transformarea de c\u0103tre guverne a acestei mobilit\u0103\u021bi \u00eentr-un beneficiu pentru statele-gazd\u0103 (Bucur-Ioan, 2021, pp. 31-32). … Cite\u0219te continuarea
\nInstituiile Uniunii Europene au sesizat \u0219i ele dificult\u0103\u021bile asigur\u0103rii drepturilor copiilor \u0219i s-au ar\u0103tat preocupate de toate aspectele de mai sus, dorind s\u0103 evalueze printr-un sondaj care este starea refugia\u021bilor ucraineni din \u021b\u0103rile europene, inclusiv \u00een ceea ce prive\u0219te educa\u021bia. Bariera limbii se dovede\u0219te redutabil\u0103 \u00een toate \u021b\u0103rile \u00een fa\u021ba continu\u0103rii educa\u021biei, pe care numai 43% din cei care aveau activit\u0103\u021bi educa\u021bionale \u00een Ucraina au continuat s\u0103 o fac\u0103 \u00een \u021bara gazd\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, 59% dintre b\u0103ie\u021bi \u0219i numai 34% dintre fete erau \u00eenscri\u0219i \u00een programe educa\u021bionale \u00een \u021bara-gazd\u0103. Cei mai mul\u021bi au r\u0103spuns c\u0103 s-au oprit pentru c\u0103 \u0219i-au finalizat studiile, iar al doilea motiv invocat a fost lipsa capacit\u0103\u021bii de a vorbi limba \u021b\u0103rii-gazd\u0103 (19% media celor 10 \u021b\u0103ri analizate, 13% \u00een Rom\u00e2nia), urmat de alte motive precum: nevoia de a \u00eengriji copii\/rude, nu \u00ee\u0219i puteau permite, nu aveau timpul necesar etc. Cunoa\u0219terea limbii este o problem\u0103 real\u0103 \u00een cazul Rom\u00e2niei, 58% dintre responden\u021bii spuneau c\u0103 nu \u0219tiu deloc limba, iar 30% \u2013 foarte pu\u021bin, doar 10% spun\u00e2nd c\u0103 \u0219tiu bine sau destul de bine limba rom\u00e2n\u0103 (Fleeing Ukraine: Displaced people\u2019s experiences in the EU, 2023, pp. 35-38, fra.europa.eu\/sites\/default\/files\/fra_uploads\/fra-2023-ukraine-survey_en.pdf<\/a>).\u00a0Aceste cifre explic\u0103 \u0219i op\u021biunile mamelor cu privire la continuarea educa\u021biei copiilor pe durata \u0219ederii \u00een Rom\u00e2nia, pe care le arat\u0103 datele unui sondaj online realizat de \u201eSalva\u021bi Copiii Rom\u00e2nia\u201d, pe un e\u0219antion neprobabilistic, bazat pe r\u0103spunsurile a 344 de mame, care sunt obligate s\u0103 recunoasc\u0103 drept impedimente privind integrarea copiilor lor \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, \u00een ordinea r\u0103spunsurilor: bariera lingvistic\u0103 (90%), lipsa de certitudine privind \u00eentoarcerea acas\u0103 (45%), dificut\u0103\u021bile derivate din diferen\u021bele programelor (33%),\u00a0neechivalarea studiilor \u00een Ucraina (15%).(salvaticopiii.ro\/sci-ro\/media\/Documente\/6-din-10-copii-ucraineni-vor-clase-speciale-in-scoli-romanesti,-28-au-inceput-sa-invete-lb-romana-(Sondaj).pdf)<\/a><\/p>\n
\n[1] Bucur-Ioan, A. (2021), Imigrarea \u0219i integrarea imigran\u021bilor, Editura Universitar\u0103-Editura Universul Academic, Bucure\u0219ti
\n[2] Ghica, L.A.(coord.), (2006), Enciclopedia Uniunii Europene, editura Meronia, Bucure\u0219ti
\n[3] Romeurope, Ghid practic: \u015ecolarizarea copiilor proasp\u0103t sosi\u0163i \u00een Fran\u0163a, Ile de France, romeurope.org\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/guide_roumain-_scolarisation_des_enfants_nouvellement_arrives_en_france.pdf<\/a> [Data acces\u0103rii: 25 martie\u00a02023]
\n[4] Salva\u021bi Copiii Rom\u00e2nia, Sondaj, www.salvaticopiii.ro\/sci-ro\/media\/Documente\/6-din-10-copii-ucraineni-vor-clase-speciale-in-scoli-romanesti,-28-au-inceput-sa-invete-lb-romana-(Sondaj).pdf<\/a> ), accesibil la data de 22 aprilie 2023
\n[5]European Union Agency for Fundamental Rights, 2023, Fleeing Ukraine: Displaced
\npeople\u2019s experiences in the EU, fra.europa.eu\/sites\/default\/files\/fra_uploads\/fra-2023-ukraine-survey_en.pdf<\/a>, [Data acces\u0103rii: 16 aprilie 2023]
\n[6]Cristea R., (2023), Aproape 4.000 de elevi ucraineni care \u00eenva\u021b\u0103 \u00een \u0219colile din Rom\u00e2nia nu vor avea studiile recunoscute c\u00e2nd se vor \u00eentoarce acas\u0103, 30.01.2023, \u0218coala 9,\u00a0www.scoala9.ro\/aproape-4-000-de-elevi-ucraineni-care-invata-in-scolile-din-romania-nu-vor\/1536\/<\/a>, accesat la data de 16 aprilie 2023
\n[7] Comisia European\u0103, Ucraina: sprijin din partea UE menit s\u0103 ajute statele membre s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor refugia\u021bilor, 23 martie 2022, romania.representation.ec.europa.eu\/news\/ucraina-sprijin-din-partea-ue-menit-sa-ajute-statele-membre-sa-raspunda-nevoilor-refugiatilor-2022-03-23_ro<\/a>, accesat la data de 10 aprilie 2022
\n[8] Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, www.consilium.europa.eu\/ro\/infographics\/temporary-protection-displaced-persons\/<\/a> accesat la 13 martie 2022<\/p>\n