Se discut\u0103 foarte mult ast\u0103zi pe marginea noilor metode \u0219i tehnici folosite \u00een educa\u021bie. Cu toate acestea, nu m\u0103 voi opri asupra tehnicilor folosite \u00eentr-un proiect, ci asupra elementelor esen\u021biale pentru colaborarea \u00een sine (tema proiectului fiind nerelevant\u0103 \u00een acest caz). Orice proiect de colaborare implic\u0103 stabilirea unor rela\u021bii: \u201erela\u021bii\u201d \u00een sensul de \u201erela\u021bionare interuman\u0103\u201d, de stabilire de rela\u021bii \u00eentre persoane; \u201erela\u021bii\u201d \u00een sensul de \u201eraportare la real\u201d, de comunicare a unui con\u021binut cu ajutorul limbii. Orice tip de cooperare sau de colaborare implic\u0103 existen\u021ba unor rela\u021bii interumane. Proiectele de colaborare al c\u0103ror scop este stimularea cunoa\u0219terii dau na\u0219tere unor rela\u021bii de natur\u0103 intercultural\u0103, realiz\u00e2nd conexiuni \u00eentre persoane, indiferent c\u0103 este vorba de cadre didactice sau de elevi. <\/p>\n
Fiecare dintre noi suntem suma unor elemente dob\u00e2ndite prin educa\u0163ie \u2013 elemente de natur\u0103 istoric\u0103, lingvistic\u0103, artistic\u0103, social\u0103 \u015fi cultural\u0103. Toate persoanele care particip\u0103 la un proiect contribuie cu propriul \u201ecapital cultural\u201d, iar procesul de stabilire de rela\u0163ii cap\u0103t\u0103 dou\u0103 dimensiuni: una \u201ecentrifug\u0103\u201d \u015fi alta \u201ecentripet\u0103\u201d.<\/p>\n
\u00cen cazul procesului centrifug, \u00eent\u00e2lnirea unei alte persoane, al c\u0103rei capital cultural este diferit de al nostru, nu va avea ca rezultat noi cuno\u015ftin\u0163e \u015fi nici nu ne va \u00eembog\u0103\u0163i propriul bagaj cultural dac\u0103 nu func\u0163ioneaz\u0103 \u00een paralel cu procesul centripet. Dimensiunea centripet\u0103 ne face con\u015ftien\u0163i de propriile elemente culturale, cele ad\u00e2ncite \u00een fiin\u0163a noastr\u0103. Pentru a vedea aceste elemente, este necesar un proces de auto-con\u015ftientizare, care impune o distan\u0163are de elementele noastre culturale \u015fi o examinare a lor prin ochii altei persoane. Acest proces de deta\u015fare ne permite s\u0103 identific\u0103m propriile elemente culturale.<\/p>\n
\u201eRaportarea la real\u201d const\u0103 \u00een stimularea elevilor de a explora limba, poten\u0163ialul, func\u0163iile \u015fi formele ei. Transmiterea de mesaje cu ajutorul limbii este legat\u0103 de utilizarea sa de a exprima rela\u0163ia persoanelor cu realitate.<\/p>\n
Pentru a-i ajuta pe elevi s\u0103 descrie modul \u00een care percep realitatea, fie c\u0103 este vorba de un element al vie\u0163ii lor cotidiene (cartierul, \u015fcoala etc.) de o tem\u0103 de studiu (gramatica limbii franceze) sau de un eveniment cultural (un festival( este necesar s\u0103-i determin\u0103m s\u0103 exploateze func\u0163iile poetice, metaforice \u015fi simbolice ale limbajului scris \u015fi oral. Crearea de \u00een\u0163elesuri este legat\u0103, de asemenea, de utilizarea limbii pentru a transmite informa\u0163ii despre realitate, informa\u0163ii acumulate din diferite surse: manuale, mass-media, internet, contacte personale etc. Elevii sunt \u00eendruma\u0163i s\u0103 foloseasc\u0103 stilul impersonal \u015fi s\u0103 realizeze materiale informative, \u00een care s\u0103 utilizeze func\u0163iile de informare, descriere, demonstrare \u015fi dezbatere ale limbii.<\/p>\n
Dublul proces de rela\u0163ionare cu ajutorul limbajului, care are loc \u00een timpul unui proiect, permite elevilor s\u0103-\u015fi defineasc\u0103 propriul rol \u015fi s\u0103 demareze un proces de formare de competen\u0163e. De asemenea, \u00eei va determina s\u0103 con\u015ftientizeze \u201ecapitalul lor cultural\u201d, precum \u015fi pe cel al partenerilor.<\/p>\n
Un proiect de succes \u00eemplete\u015fte cele dou\u0103 elemente, capitalul cultural \u015fi limba, astfel \u00eenc\u00e2t, treptat, ne cunoa\u015ftem \u00eentre noi \u015fi pe noi \u00een\u015fine, nu doar \u00eentr-un mod superficial, ci demonstr\u00e2nd o \u00een\u0163elegere profund\u0103, apreciere \u015fi toleran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de alte contexte culturale.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, \u00eentr-o Europ\u0103 care va r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna multilingv\u0103, \u00eenv\u0103\u0163area limbilor str\u0103ine deschide numeroase oportunit\u0103\u0163i c\u0103tre o carier\u0103 mai bun\u0103, \u015fansa de a locui, lucra sau studia \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103 sau pur \u015fi simplu de a c\u0103l\u0103tori. Limba vorbit\u0103 devine parte integrant\u0103 a identit\u0103\u0163ii \u015fi bagajului cultural al unei persoane.<\/p>\n
Uniunea European\u0103 sus\u0163ine un num\u0103r de ac\u0163iuni \u015fi programe \u00een favoarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015fi pred\u0103rii limbilor str\u0103ine. De exemplu,\u00a0 programele Socrates \u015fi Leonardo da Vinci presupun proiecte practice ce stimuleaz\u0103 entuziasmul studen\u0163ilor de limbi str\u0103ine \u015fi al profesorilor lor. Acestea includ schimburi \u015fcolare, asisten\u0163\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u0163area de limbi str\u0103ine, cursuri de preg\u0103tire pentru profesori \u015fi ini\u0163iative care s\u0103 promoveze vizibilitatea programelor.<\/p>\n
\u0162elul profesorului este dezvoltarea celor patru deprinderi lingvistice esen\u0163iale: citire, scriere, vorbire \u015fi ascultare, oferind posibilitatea de a cunoa\u015fte muzica, arta, literatura \u015fi istoria unei alte culturi.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Se discut\u0103 foarte mult ast\u0103zi pe marginea noilor metode \u0219i tehnici folosite \u00een educa\u021bie. Cu toate acestea, nu m\u0103 voi opri asupra tehnicilor folosite \u00eentr-un proiect, ci asupra elementelor esen\u021biale pentru colaborarea \u00een sine (tema proiectului fiind nerelevant\u0103 \u00een acest … Cite\u0219te continuarea
\n– GRIMALSCHI Anatol, Formarea competen\u0163elor-cheie \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul general: Provoc\u0103ri si constr\u00e2ngeri, Studiu de politici educa\u0163ionale, Chi\u015fin\u0103u, 2015.
\n– S\u00c2MIH\u0102IAN Florentina, O didactica a limbii si literaturii romane. Provocari actuale pentru profesor si elev, Editura: ART, Bucure\u0219ti, 2014.<\/p>\n