{"id":126,"date":"2011-10-05T09:06:01","date_gmt":"2011-10-05T09:06:01","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=126"},"modified":"2011-10-05T09:06:01","modified_gmt":"2011-10-05T09:06:01","slug":"invatarea-prin-modelul-jocurilor-video-o-practica-la-indemana-fiecarui-cadru-didactic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/invatarea-prin-modelul-jocurilor-video-o-practica-la-indemana-fiecarui-cadru-didactic","title":{"rendered":"\u00cenv\u0103\u0163area prin modelul jocurilor video &#8211; o practic\u0103 la \u00eendem\u00e2na fiec\u0103rui cadru didactic"},"content":{"rendered":"<p>\u00cenv\u0103\u0163area prin joc este o metod\u0103 eficient\u0103 \u015fi inovatoare, care poate angaja elevii at\u00e2t \u00een asimilarea de con\u0163inuturi, c\u00e2t \u015fi \u00een achizi\u0163ionarea competen\u0163elor secolului 21. Popularitatea jocurilor video nu este inamicul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, ci mai degrab\u0103 un model \u015fi o sugestie pentru ameliorarea strategiilor de predare.<br \/>\nArticolul prezint\u0103 c\u00e2teva moduri de a adapta acest model \u00een practica pedagogic\u0103 curent\u0103. <!--more--><\/p>\n<p>Jocurile pun participan\u0163ii \u00een fa\u0163a unor provoc\u0103ri realizabile \u015fi le recompenseaz\u0103 efortul prin confirmarea unor progrese obiective \u015fi incrementale (prin metode cum ar fi acumularea de puncte sau de imagini\/ sunete care confirm\u0103 atingerea unui scop), deci nu au \u00een vedere doar produsul final. La nivel neurologic, \u201ecombustibilul\u201d pentru acest proces este pl\u0103cerea experimentat\u0103 de juc\u0103tor \u015fi legat\u0103 de eliberarea de dopamin\u0103. Jocurile nu necesit\u0103 st\u0103p\u00e2nirea tuturor sarcinilor \u015fi completarea \u00eentregului scenariu \u00eenainte de a da creierului feedback-ul care stimuleaz\u0103 satisfac\u0163ia. Eliberarea dopaminei vine de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd feedback-ul confirm\u0103 c\u0103 ac\u0163iunile sau r\u0103spunsurile juc\u0103torului sunt corecte. Juc\u0103torul c\u00e2\u015ftig\u0103 puncte (sau simboluri) pentru progrese mici \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, ob\u0163ine feedback-ul puternic al succesului prin trecerea la nivelul urm\u0103tor. Acesta e momentul c\u00e2nd juc\u0103torii caut\u0103 un nivel sporit de dificultate, deoarece creierul are nevoie de un nivel mai ridicat de provocare pentru a elibera dopamina.<\/p>\n<p>Comparativ cu un creier adult, un creier t\u00e2n\u0103r are nevoie de eliberarea mai frecvent\u0103 de dopamina pentru a sus\u0163ine efortul \u015fi a-l stimula s\u0103 persevereze \u00een fa\u0163a provoc\u0103rilor \u015fi obstacolelor. \u00cen clas\u0103, modelul video poate fi realizat folosind feedback-ul corectiv \u00een timp util, astfel \u00eenc\u00e2t elevii s\u0103 recunoasc\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele fundamentale incorecte \u015fi s\u0103 aib\u0103 apoi posibilit\u0103\u0163i de consolidare a circuitelor corecte de memorie prin exerci\u0163iu. Ceea ce poate face educatorul este s\u0103 fie con\u015ftient de motivul pentru care creierul este at\u00e2t de receptiv la jocurile video \u015fi s\u0103 aib\u0103 \u00een minte\u00a0 provoc\u0103rile realizabile \u015fi feedback-ul pentru progrese incrementale atunci c\u00e2nd planific\u0103 unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n<p>Iat\u0103, \u00een continuare, c\u00e2teva moduri de a adapta aceste idei \u00een practica pedagogic\u0103 curent\u0103.<\/p>\n<p>Un mit comun despre \u00eenv\u0103\u0163area prin joc este acela c\u0103 ea are nevoie de tehnologie la nivel \u00eenalt. Un alt aspect este faptul c\u0103 ea reprezint\u0103 pur \u015fi simplu utilizarea jocurilor, fie fizic sau pe internet, \u00een sala de clas\u0103. Aceste idei nu sunt \u00een \u00eentregime adev\u0103rate. \u00cenv\u0103\u0163area prin joc poate fi mai atr\u0103g\u0103toare atunci c\u00e2nd se utilizeaz\u0103 tehnologia, dar aceasta nu este o cerin\u0163\u0103. Ea reprezint\u0103 mai mult decat folosirea de jocuri \u00een sala de clas\u0103, se refer\u0103 la proiectarea unei unit\u0103\u0163i de studiu in mod riguros, jocurile fiind folosite pentru a explora conceptele \u015fi obiectivele de \u00eenv\u0103\u0163are \u00een profunzime.<\/p>\n<p>\u00centrebarea este: cum se pot proiecta unit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are antrenante, bazate pe joc, \u00een scopul de a evalua obiective majore de \u00eenv\u0103\u0163are? O unitate de joc bazat\u0103 pe \u00eenv\u0103\u0163are ar trebui s\u0103 cuprind\u0103 at\u00e2t sarcini de lucru mici, c\u00e2t si sarcini de nivel avansat. A\u015fa cum scria Mark Twain, &#8222;<em>Secretul unui bun \u00eenceput este a fragmenta sarcinile complexe \u015fi cople\u015fitoare \u00een sarcini mici \u015fi usor de de gestionat, \u015fi apoi a \u00eencepe cu prima.<\/em>&#8222;. Sarcinile mici de lucru pot fi rezolvate fie individual, fie \u00een colaborare, \u00een cadrul unor grupuri. Ele reprezint\u0103 momente din lec\u0163ie \u00een care elevii sunt confrunta\u0163i cu provoc\u0103ri care \u00eei vor preg\u0103ti pentru sarcinile de nivel avansat. Obiectivele sau standardele pentru aceste sarcini de lucru sunt de obicei individuale \u015fi specifice, reduse la num\u0103r, variate, \u015fi apar\u0163in unei singure discipline.<\/p>\n<p>Nivelele avansate sunt misiuni mai riguroase, care le cer elevilor s\u0103 sintetizeze con\u0163inutul \u015fi competen\u0163ele dob\u00e2ndite \u00een pa\u015fii anteriori. Elevii lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu profesorul pentru a crea un proiect sau un produs care prezint\u0103 tot ceea ce au \u00eenv\u0103\u0163at prin sarcinile de lucru anterioare. Problemele de nivel avansat pot fi definite de profesor sau co-definite de profesor \u015fi elev. Ele vizeaz\u0103 mai multe standarde, din mai multe discipline, \u015fi includ toate standardele sarcinilor mici de lucru anterioare. Este important de men\u0163ionat faptul c\u0103 toate sarcinile de lucru sunt circumscrise unei aceleia\u015fi teme, unui scenariu bine definit.<\/p>\n<p>\u00cenv\u0103\u0163area bazat\u0103 pe joc necesit\u0103 o bun\u0103 cunoa\u015ftere a con\u0163inuturilor \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. \u00cen scopul de a completa sarcinile de lucru mici, dar \u015fi cele de nivel avansat, va trebui ca elevii s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 con\u0163inutul \u015fi competen\u0163ele necesare. \u00cen loc de o predare prealabil\u0103, instructorul prezint\u0103 materialul sau faciliteaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area lui pe m\u0103sur\u0103 ce elevii sunt implica\u0163i \u00een rezolvarea sarcinilor. Elevii sunt pu\u015fi \u00een situa\u0163ia de a-\u015fi asuma riscuri, de a \u00eenv\u0103\u0163a din gre\u015feli \u015fi de a persevera. Pe parcursul jocului, profesorul le va facilita achizi\u0163ionarea noilor cuno\u015ftin\u0163e sau abilit\u0103\u0163i care le devin necesare, iar pe de alt\u0103 parte, le vor oferi un feed-back imediat \u015fi util. Spre deosebire de \u00eenv\u0103\u0163area tradi\u0163ional\u0103, gre\u015felile \u015fi relu\u0103rile sunt permise \u015fi chiar necesare pe calea c\u0103tre succes. Metodele prin care elevii pot fi \u00eencuraja\u0163i sunt diverse: acumulare de puncte sau simboluri, grafice de progres etc. Astfel, obiectivele pe termen scurt sunt recunoscute de c\u0103tre elevi ca pa\u015fi spre obiectivele fixate pe termen lung. O modalitate de a ajuta fiecare elev \u00een men\u0163inerea motiva\u0163iei \u015fi efortului este de a transfera recunoa\u015fterea progresului elevilor \u00een\u015fi\u015fi. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea de c\u0103tre elevi a unei varietat\u0103\u0163i de metode de \u00eenregistrare a propriului progres spre obiectivele individualizate convenite de comun acord.<\/p>\n<p>Un aspect care atrage la aceast\u0103 metoda este jocul de rol. Elevilor le place s\u0103-\u015fi asume un rol, fie el de detectiv, explorator, r\u0103zboinic sau reporter, iar acest lucru le stimuleaz\u0103 creativitatea, motiva\u0163ia \u015fi contribuie la interiorizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Ei nu intr\u0103 pur \u015fi simplu \u00een \u201epielea\u201d personajului, ci construiesc o poveste ca fundal. Provoc\u0103rile reprezint\u0103 \u015fi ele un factor motivator puternic, atunci c\u00e2nd elevii sunt pu\u015fi \u00een fa\u0163a unor sarcini adaptate lor, realizabile \u015fi reu\u015fesc s\u0103 le duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u015fit prin efort \u015fi perseveren\u0163\u0103. Elevii au nevoie de provoc\u0103ri potrivite pentru cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi abilit\u0103\u0163ile lor anterioare pentru a r\u0103m\u00e2ne motiva\u0163i s\u0103 persevereze \u015fi s\u0103 construiasc\u0103 cuno\u015ftin\u0163e fundamentale.<\/p>\n<p>Odat\u0103 cu progresul folosirii noilor tehnologii \u00een \u00eenv\u0103\u0163are, vor spori \u015fi oportunit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are individualizat\u0103 folosind instrumentele digitale, video \u015fi chiar realitatea virtual\u0103. Pentru moment, \u00eens\u0103, elevii au nevoie de eforturile educatorilor de a diferen\u0163ia instruirea pe baza cunoa\u015fterii diferen\u0163elor lor ca stil de \u00eenv\u0103\u0163are, interese, aptitudini, punctelor lor forte, precum \u015fi pe baza abilit\u0103\u0163ii de a le stimula motiva\u0163ia, perseveren\u0163a, capacitatea de adaptare, prin oferirea de provoc\u0103ri realizabile \u015fi individualizate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cenv\u0103\u0163area prin joc este o metod\u0103 eficient\u0103 \u015fi inovatoare, care poate angaja elevii at\u00e2t \u00een asimilarea de con\u0163inuturi, c\u00e2t \u015fi \u00een achizi\u0163ionarea competen\u0163elor secolului 21. Popularitatea jocurilor video nu este inamicul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, ci mai degrab\u0103 un model \u015fi o sugestie &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/invatarea-prin-modelul-jocurilor-video-o-practica-la-indemana-fiecarui-cadru-didactic\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[13],"class_list":["post-126","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-irina-vasilescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/126","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=126"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/126\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":128,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/126\/revisions\/128"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=126"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=126"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=126"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}