Perioada actual\u0103, reforma \u0219i concep\u021bia \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului cer ca metodele educa\u021bionale s\u0103 se foloseasc\u0103 mai activ, s\u0103 se treac\u0103 de la lec\u021bia centrat\u0103 pe activitatea profesorului la centrarea acesteia pe elev, de la predare-verificare la \u00eenv\u0103\u021bare-autoevaluare, unde elevul este nu numai obiectul, dar \u0219i subiectul\u00a0 instruirii.
\nDup\u0103 modul \u00een care se raporteaz\u0103 la imagina\u0163ia \u015fi creativitatea subiec\u0163ilor, tendin\u0163ele \u015fi orient\u0103rile metodologice se \u00eempart \u00een dou\u0103 mari categorii: (a) tendin\u0163e \u015fi orient\u0103ri metodologice de tip euristic (provenien\u021b\u0103 din termenul grecesc \u201eheurisken\u201d = a afla, a descoperi), care solicit\u0103 foarte mult manifestarea imagina\u0163iei \u015fi creativit\u0103\u0163ii subiec\u0163ilor. (b) Tendin\u0163e \u015fi orient\u0103ri metodologice de tip noneuristic, care solicit\u0103 pu\u0163in sau chiar nu solicit\u0103 deloc imagina\u021bia \u015fi creativitatea subiec\u021bilor. <\/p>\n
\u00cen educa\u0163ie fizic\u0103 \u015fi sport, mai ales \u00een subsistemele care se adreseaz\u0103 tinerei genera\u0163ii, prioritate trebuie s\u0103 capete tendin\u0163ele \u015fi orient\u0103rile de tip euristic.<\/p><\/blockquote>\n
Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cealalt\u0103 categorie de tendin\u0163e \u015fi orient\u0103ri, adic\u0103 cele de tip noneuristic, pot \u015fi chiar trebuie s\u0103 fie \u00eenl\u0103turate sau evitate. Exist\u0103, \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are motric\u0103, dar, \u015fi \u00een cel de dezvoltare\/educare a calit\u0103\u0163ilor motrice sau de influen\u0163are a indicilor somatici \u015fi func\u0163ionali ai organismului subiec\u0163ilor, „situa\u0163ii didactice” care nu pot fi rezolvate eficient dec\u00e2t pe cale noneuristic\u0103.<\/p>\n
Orient\u0103rile metodologice moderne amintite sunt:
\na) Problematizarea (orientare metodologic\u0103 de tip euristic)
\nb) Modelarea\u00a0 (sunt orient\u0103ri metodologice de tip noneuristic)
\nc) Instruirea programat\u0103
\nd) Algoritmizarea
\ne) Tratarea diferen\u021biat\u0103 (orientare metodologic\u0103 mixt\u0103 euristic\u0103 \u015fi noneuristic\u0103, dup\u0103 unii speciali\u015fti este \u201eprincipiu\u201d).<\/p>\nProblematizarea<\/strong><\/p>\n
Problematizarea poate fi aplicat\u0103 la orice v\u00e2rst\u0103, la toate disciplinele cuprinse \u00een planul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, reprezint\u0103 o modalitate de aplicare a teoremei \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii prin descoperire, dezvolt\u0103 g\u00e2ndirea creatoare, imagina\u0163ia, curiozitatea etc.<\/p>\n
Elevii sunt pu\u015fi \u00een fa\u0163a unei situa\u0163ii conflictuale determinate de\u00a0 noutatea informa\u0163iei \u015fi de felul \u00een care poate rezolva \u201eproblema\u201d. Prin modalit\u0103\u0163i cunoscute, caut\u0103 solu\u0163ii, creeaz\u0103, inventeaz\u0103.<\/p>\n
Exemplu: Pentru trecerea peste obstacole (banca de gimnastic\u0103) elevii au fost instrui\u0163i s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 pe banc\u0103 \u015fi s\u0103 treac\u0103 peste ea. Cadrul didactic creeaz\u0103 o \u201esitua\u0163ie-problem\u0103\u201d: elevul s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 obstacolul (banca de gimnastic\u0103) \u00een alt mod dec\u00eet cel \u00eenv\u0103\u0163at. Pentru g\u0103sirea solu\u0163iilor, elevii se vor baza pe creativitate \u015fi vor dep\u0103\u015fi obstacolul (banca de gimnastic\u0103) prin \u00eenc\u0103lecare, prin s\u0103ritur\u0103 lateral cu sprijin pe bra\u0163e, etc.<\/p>\n
\u00cen parcursurile aplicative, \u00een \u015ftafete nepreciz\u00eendu-se modalitatea de realizare a fiec\u0103rei sarcini pot fi create situa\u0163ii probleme pe care elevii vor trebui s\u0103 le rezolve. Dac\u0103 elevii \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i \u00een aflarea solu\u0163ii cadrul didactic sugereaz\u0103 discret diverse c\u0103i pentru rezolvarea problemei \u015fi creeaz\u0103 elevului impresia c\u0103 el a g\u0103sit \u201echeia\u201d stimul\u00eend interesul \u015fi motiva\u0163ia elevului pentru \u00eenv\u0103\u0163are. \u00cen educa\u0163ia fizic\u0103 \u015fcolar\u0103, se recomand\u0103 respectarea unor etape \u00een utilizarea problematiz\u0103rii:<\/p>\n
\n
- subiectul (elevul, studentul) este ajutat de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, profesor, antrenor \u00een g\u0103sirea solu\u0163iei \u015fi rezolv\u0103rii (problemei) ap\u0103rute;<\/li>\n
- pentru rezolvarea \u201eproblemei\u201d, elevul este ajutat sau colaboreaz\u0103 cu colegii;<\/li>\n
- elevul g\u0103se\u015fte solu\u0163ii \u015fi rezolv\u0103 singur \u201eproblemele\u201d ap\u0103rute.<\/li>\n<\/ul>\n
Modelarea<\/strong><\/p>\n
Modelarea\u00a0 prezint\u0103 o activitate ce este cuprins\u0103 \u00eentr-un model care poate include un fenomen, proces, sistem de func\u0163ionare. Exemple de modele pot servi:
\nComponentele s\u0103riturii \u00een lungime cu elan (consecutivitatea \u015fi tehnica execut\u0103rii); continuitatea realiz\u0103rii obiectivelor (la lec\u0163ie la \u00eenceput de lec\u0163ie acelor ce educ\u0103 viteza, apoi for\u0163a \u015fi spre sf\u00e2r\u015fitul lec\u0163iei – a celor ce formeaz\u0103 rezisten\u0163a).<\/p>\nModelul nu epuizeaz\u0103 originalul, reflect\u0103 realitatea obiectiv\u0103, rezumativ chiar limitat. Originalul este un sistem deschis. Modelul este un sistem \u00eenchis, pentru o perioad\u0103 de timp.<\/p>\n
Instruirea programat\u0103<\/strong><\/p>\n
Instruirea programat\u0103 reprezint\u0103, \u00een opinia multor speciali\u015fti, o prelungire a model\u0103rii pe planul opera\u0163ionaliz\u0103rii \u015fi program\u0103riii instruirii. Se apreciaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 orientare este accesibil\u0103 mai ales, disciplinelor cu un grad \u00eenalt de axiomatizare (matematic\u0103, gramatic\u0103, biologie etc).<\/p>\n
Sunt dou\u0103 tipuri de programare:<\/p>\n
\n
- Programarea liniar\u0103 (Skinner<\/em>) – elevul este condus \u00een \u00eensu\u0219irea con\u0163inutului instruirii printr-o succesiune de microstructuri, diferen\u0163ierea ap\u0103r\u00e2nd \u00een ritmul de parcurgere a informa\u0163iei. \u00cen acest tip de programare r\u0103spunsurile sunt construite de profesori, elevii nu concep nimic, ei doar execut\u0103 ceea ce li se recomand\u0103, reduc\u00e2ndu-se astfel gre\u015felile, iar progresul este aproape sigur.<\/li>\n
- Programarea ramificat\u0103 (Crowder<\/em>) – elevul alege din trei-patru r\u0103spunsuri emise de profesor, pe cel considerat\u00a0 corect. Dac\u0103 r\u0103spunsul este gre\u015fit apare o programare \u201esecundar\u0103\u201d. Pot fi elaborate, \u00een mod inten\u0163ionat, \u015fi r\u0103spunsuri gre\u015fite, iar \u00een cazul \u00een care un elev alege unul dintre aceste r\u0103spunsuri se intervine cu un program secundar, cu explica\u0163ii care \u00eel ajut\u0103 pe elev de a g\u0103si r\u0103spunsul corect.
\nAcest tip de programare se recomand\u0103 a fi utilizat \u00een situa\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163are a tacticii, a traseelor \u015fi parcursurilor aplicative etc.<\/li>\n<\/ul>\nAlgoritmizarea<\/strong><\/p>\n
Aplicarea algoritmiz\u0103rii este limitat\u0103 de situa\u0163iile neprev\u0103zute care apar \u00een lec\u0163ie \u015fi de faptul c\u0103 nu cotribuie la dezvoltarea creativit\u0103\u0163ii, inventivit\u0103\u0163ii, dar sunt suficiente argumentele care sus\u0163in necesitatea algoritmiz\u0103rii.<\/p>\n
\u00cen educa\u0163ie fizic\u0103, algoritmii apar sub form\u0103 de scheme opera\u0163ionale de mi\u015fcare.<\/p>\n
Exemplu: Pentru prinderea \u015fi pasarea mingii de handbal sunt necesare o serie de ac\u0163iuni. Prinderea mingii de handbal necesit\u0103 \u00eent\u00e2mpinarea ei (cu bra\u0163ele \u00eentinse, degetele cup\u0103), apucarea, amortizarea \u015fi re\u0163inerea ei. Pasarea mingii de handbal presupune \u0163inerea, av\u00e2ntarea, transmiterea \u015fi urm\u0103rirea ei. \u00cen concluzie, algoritmul respect\u0103 o anumit\u0103 metodologie:<\/p>\n
Orice combina\u0163ie tactic\u0103 este un algoritm \u00een care (de exemplu, la baschet):<\/p>\n
\n
- pasa, driblingul, aruncarea, deplasarea, fentele, blocajul, ie\u015firea din blocaj etc sunt operatori, ei fiind aranja\u0163i \u00eentr -o anumit\u0103 succesiune, conform algoritmului stabilit.<\/li>\n
- fiind \u00een concordan\u0163\u0103 cu aspectele legate de legile dezvolt\u0103rii fizice, v\u00e2rsta, nivel de \u00eenmagazinare, preg\u0103tirea calit\u0103\u0163ilor, deprinderilor \u015fi priceperilor motrice.<\/li>\n
- fiind dozat, cuantificat, codificat etc.<\/li>\n<\/ul>\n
Tratarea diferen\u0163iat\u0103<\/strong><\/p>\n
Metoda instruirii diferen\u0163iate este accesibil\u0103 \u015fi la rezolvarea obiectivelor privind dezvoltarea calit\u0103\u0163ilor motrice, mai ales, for\u0163ei \u015fi rezisten\u0163ei, c\u00e2t \u015fi a deprinderilor motrice, vizate de obiectivele opera\u0163ionale.<\/p>\n
Exemplu: doi elevi- unul\u00a0 bine preg\u0103tit, altul- slab preg\u0103tit, demonstreaz\u0103 execi\u0163iul rostogolirea \u00eenainte din pozi\u0163ia sprijin ghemuit.<\/p>\n
\n
- Se cere ca elevii s\u0103 identifice p\u0103r\u0163ile componente ale exerci\u021biului fizic prezentat (pozi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 – sprijin ghemuit; pozi\u0163ia corpului \u00een procesul rostogolirii; func\u0163ia picioarelor \u015fi a bra\u0163elor, pozi\u0163ia corpului).<\/li>\n
- Se cere ca elevii s\u0103 precizeze ce ac\u0163iuni, ce p\u0103r\u0163i ale corpului contribuie la rostogolire.<\/li>\n
- Se cere ca elevii s\u0103 precizeze diferen\u0163ele \u015fi asem\u0103n\u0103rile dintre execut\u0103rile fiec\u0103rui elev.<\/li>\n<\/ul>\n
Profesorul pune \u00eentreb\u0103ri:
\na) Prin ce se aseam\u0103n\u0103 mi\u015fc\u0103rile elevilor? R\u0103spunsuri posibile: bra\u0163ele se pun cu m\u00e2inile pe saltea, picioarele sunt \u00eendoite, stau pe v\u00e2rfuri, mi\u015fcarea corpului \u00eenainte.
\nb) Prin ce se deosebesc mi\u015fc\u0103rile elevilor? R\u0103spunsuri posibile: un elev pune pe saltea pe frunte, altul pe cre\u015ftet; tempoul rostogolirii unui elev lent, al altuia rapid; la \u00eenceput de rostoglire un elev se izbe\u015fte puternic cu picioarele, altul pasiv, etc.
\nc) Care dintre elevi a efectuat exerci\u0163iul corect? R\u0103spunsuri pot fi: s\u0103 pun\u0103 capul pe cre\u0219tet; s\u0103 se izbeasc\u0103 puternic cu picioarele; s\u0103 se rostogoleasc\u0103 \u00eenainte corpul fiind ghemuit; s\u0103 accelereze viteza execut\u0103rii.<\/p>\n\u00cen lec\u0163ia de educa\u0163ie fizic\u0103, datorit\u0103 num\u0103rului mare de elevi nu se poate lucra diferen\u021biat \u0163in\u00e2nd cont de particularit\u0103\u0163ile fiec\u0103rui elev. De aceea se folose\u015fte munca diferen\u0163iat\u0103 pe grupe de nivel valoric, biomotric, relativ omogene. \u00cen cazul claselor mixte se \u0163ine cont de sex.<\/p>\n
Se pot alc\u0103tui 2-3 grupe valorice. Alc\u0103tuirea grupelor se face prin m\u0103sur\u0103tori \u015fi test\u0103ri la \u00eenceput de an \u015fcolar.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em>
\n1. Elena Lupu. Metodica pred\u0103rii educa\u021biei fizice \u0219i sportului. 2006 Institutul European,Ia\u0219i.
\n2. Florin Paraschiv. Teoria \u0219i metodica educa\u021biei fizice \u0219i sportului. Edi\u021bia a II- a. Editura Omnia Uni S.A.S.T, Bra\u0219ov \u2013 2007.
\n3. Teodor Grimalschi, Ion Boian. Ghid de implementare a curriculumui modernizat pentru treapta primar\u0103 \u0219i gimnazial\u0103 la educa\u021bie fizic\u0103. Chi\u0219in\u0103u 2011.<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Perioada actual\u0103, reforma \u0219i concep\u021bia \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului cer ca metodele educa\u021bionale s\u0103 se foloseasc\u0103 mai activ, s\u0103 se treac\u0103 de la lec\u021bia centrat\u0103 pe activitatea profesorului la centrarea acesteia pe elev, de la predare-verificare la \u00eenv\u0103\u021bare-autoevaluare, unde elevul este nu numai … Cite\u0219te continuarea