\u00cen copil\u0103rie, emo\u021biile parcurg o cale progresiv\u0103 de dezvoltare, transform\u00e2ndu-se \u015fi acumul\u00e2nd un con\u021binut mai bogat, dar \u0219i forme complexe de manifestare, sub influen\u021ba condi\u021biilor sociale de via\u021b\u0103 \u0219i de educa\u021bie pe care copilul le-a experimentat, p\u00e2n\u0103 la acel moment. Este cunoscut faptul c\u0103, un copil poate trece cu u\u015furin\u0163\u0103 de la o stare negativ\u0103 la una pozitiv\u0103 \u015fi invers, dac\u0103 \u00eent\u00e2lne\u015fte un factor potrivit, care s\u0103 declan\u015feze schimbarea. El poate fi \u201eo furtun\u0103\u201d sau \u201eun cer senin\u201d \u00eentr-un interval scurt de timp, f\u0103r\u0103 s\u0103 acumuleze resentimente. Emo\u0163iile pe care acesta le resimte sunt exprimate prin cuvinte (\u201e Sunt sup\u0103rat\/\u0103!\u201d, \u201e Sunt bucuroas\u0103!\u201d), dar mai ales prin gesturi (\u00eencruci\u015farea bra\u0163elor, plecarea capului, lovirea cu picioarele, retragerea sau ridicarea bra\u0163elor deasupra capului, \u00een semn de protejare). \u00cen procesul educativ este foarte important s\u0103 urm\u0103rim asimilarea de c\u0103tre copil a dou\u0103 aspecte esen\u021biale: \u00een\u021belegerea real\u0103, la nivelul lui, a unor anumite fapte \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din lumea \u00eenconjur\u0103toare, la care el poate fi martor \u015fi atitudinea sa corect\u0103 fa\u021b\u0103 de ele. <\/p>\n
Acest lucru se realizeaz\u0103 prin exersarea timpurie a exprim\u0103rii propriilor emo\u0163ii, indiferent de natura lor, precum \u015fi punerea \u00een postura \u201eceluilalt\u201d.(\u201e Tu cum te-ai sim\u0163i, dac\u0103\u2026?) Astfel, se creeaz\u0103 premisele apari\u0163iei \u015fi manifest\u0103rii timpurii a empatiei.<\/p>\n
Pre\u0219colarii pot \u00een\u021belege emo\u021biile exprimate de copiii de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 cu ei \u00een timp ce interac\u0163ioneaz\u0103 sau se joac\u0103, ceea ce \u00eei ajut\u0103 \u00een rezolvarea conflictelor. Experimentarea diverselor emo\u0163ii, pozitive sau negative, precum \u015fi observarea modului \u00een care ceilal\u0163i copii reac\u0163ioneaz\u0103, duce la formarea propriului r\u0103spuns, care va fi testat \u00een timp \u015fi poate deveni propriul comportament. Atunci c\u00e2nd copilul nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00ee\u015fi exprime st\u0103rile, neput\u00e2ndu-le da un nume, este esen\u0163ial s\u0103 fie sprijinit prin \u00eentreb\u0103ri suplimentare sau chiar afirma\u0163ii, de genul :\u201dCred c\u0103 e\u015fti furios.\u201d, asigur\u00e2ndu-l, \u00een acela\u015fi timp, c\u0103 este normal s\u0103 se simt\u0103 a\u015fa \u015fi va fi \u00een continuare, acceptat (\u201e \u015ei eu m-a\u015f sim\u0163i la fel dac\u0103 a\u015f fi \u00een locul t\u0103u\u201d.)<\/p>\n
De multe ori, copilul \u00ee\u015fi manifest\u0103 sentimentele negative (teama, ru\u015finea) prin reac\u0163ii violente sau prin refuzul confrunt\u0103rii cu persoane sau a frecvent\u0103rii mediului \u00een care a resim\u0163it acele st\u0103ri. Astfel, pre\u015fcolarul care a fost marginalizat sau chiar agresat la gr\u0103dini\u0163\u0103 poate s\u0103 loveasc\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u (alt copil sau juc\u0103riile), iar, uneori, refuz\u0103 s\u0103 mai vin\u0103 la gr\u0103dini\u0163\u0103, invoc\u00e2nd diverse pretexte sau chiar, somatiz\u00e2nd. P\u0103rintele, \u00een parteneriat cu educatoarea, poate identifica motivul real din spatele comportamentului \u015fi s\u0103 ia m\u0103suri \u00een acest sens.<\/p>\n
Exprimarea autentic\u0103 a emo\u0163iilor unui copil poate fi observat\u0103 \u00een timpul jocului de rol, c\u00e2nd copilul experimenteaz\u0103, \u00eentr-un cadru sigur, emo\u0163ii \u015fi comportamente, pe care nu \u015fi le poate asuma \u00een mediul real, din diferite motive – timiditate, teama de a nu fi criticat sau frica de o anumit\u0103 persoan\u0103. Observ\u00e2nd cu aten\u0163ie rolul copilului \u015fi preferin\u0163ele acestuia, educatoarea descifreaz\u0103 emo\u0163iile care stau \u00een spatele comportamentului, ajung\u00e2nd la cauza acestuia \u015fi ajut\u00e2nd copilul s\u0103 \u00ee\u015fi identifice propriile emo\u0163ii, d\u00e2ndu-le nume \u015fi vorbind deschis despre ele. Aceast\u0103 analiz\u0103 se face f\u0103r\u0103 critic\u0103, uneori fiind necesar s\u0103 trecem de la stadiul de observator la cel de actor \u00een jocul copilului, dac\u0103 acesta ne permite.<\/p>\n
Atunci c\u00e2nd pre\u015fcolarul insist\u0103 \u00een a-\u015fi ascunde emo\u0163iile, adultul care a \u00een\u0163eles cauzele poate apela la pove\u015ftile terapeutice, uneori adaptate sau chiar create, \u00een care personaje similare copilului (sau chiar educatoarea, la v\u00e2rsta acestuia) traverseaz\u0103 \u015fi dep\u0103\u015fesc situa\u0163ii dificile. Se creeaz\u0103 astfel sentimentul solidarit\u0103\u0163ii, al \u00eencrederii \u015fi ofer\u0103, \u00een acela\u015fi timp, posibile rezolv\u0103ri pe care copilul le poate prelua sau adapta.<\/p>\n
C\u00e2nd emo\u0163iile copilului sunt prea puternice \u015fi nu ajung la suprafa\u0163\u0103, acestea sunt internalizate \u015fi se pot transforma \u00een somatiz\u0103ri (otitele repetate, udarea nocturn\u0103 a patului, durerea de burt\u0103, l\u0103crimarea ochilor etc.) \u015fi reprezint\u0103 limbaje ale st\u0103rilor neexprimate, interzise. Astfel, dificult\u0103\u0163i emo\u0163ionale care nu pot fi redate prin cuvinte, sunt \u201estrigate\u201d de c\u0103tre corp.<\/p>\n
Simple gesturi ale cadrului didactic pot aduce bucurie copilului, mai ales dac\u0103 ele sunt \u201emarc\u0103\u201d a acestuia, repet\u00e2ndu-se \u00een timp: scoaterea unei marionete din dulap, deschiderea unei c\u0103r\u021bi, suflarea \u201eprafului magic\u201d, etc. Rela\u0163ia bun\u0103 cu cadrul didactic se poate traduce prin ner\u0103bdarea copilului de a ajunge la gr\u0103dini\u0163\u0103 (uneori cu o floare culeas\u0103 \u00een drum) sau \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea oferit\u0103 la plecare. Astfel, emo\u0163iile copilului se resimt prin gesturi \u015fi mimic\u0103, aspecte greu de simulat sau ascuns de c\u0103tre un copil de v\u00e2rst\u0103 mic\u0103.<\/p>\n
Ascultarea \u015fi acceptarea emo\u0163iilor copilului de c\u0103tre adult este un factor esen\u0163ial pentru dezvoltarea armonioas\u0103 a puiului de om, \u00een vederea form\u0103rii unei personalit\u0103\u0163i echilibrate, empatice, armonioase.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen copil\u0103rie, emo\u021biile parcurg o cale progresiv\u0103 de dezvoltare, transform\u00e2ndu-se \u015fi acumul\u00e2nd un con\u021binut mai bogat, dar \u0219i forme complexe de manifestare, sub influen\u021ba condi\u021biilor sociale de via\u021b\u0103 \u0219i de educa\u021bie pe care copilul le-a experimentat, p\u00e2n\u0103 la acel moment. … Cite\u0219te continuarea