Jean Piaget este una dintre personalit\u0103\u021bile de seam\u0103 ale cercet\u0103rilor din domeniul psihologic, elabor\u00e2nd de-a lungul carierei sale numeroase lucr\u0103ri \u0219i articole ce vizeaz\u0103 dezvoltarea psihic\u0103 uman\u0103, iar acestea sunt indispensabile pentru noile cercet\u0103ri din domeniu.
\nPiaget a fost un biolog, logician, psihanalist \u0219i filosof elve\u021bian ce se na\u0219te \u00een data de 9 august 1896 \u00een Neuch\u00e2tel. Este fiul profesorului de literatur\u0103 medieval\u0103 Arthur Piaget \u0219i al Rebecc\u0103i Jackson. \u00cen 1907, este elev la Colegiul din Neuch\u00e2tel, unde reu\u0219e\u0219te s\u0103 scrie un articol despre o albin\u0103 v\u0103zut\u0103 \u00een parc. Acest articol a fost considerat punctul de plecare \u00een cariera \u0219tiin\u021bific\u0103 a lui Jean Piaget.<\/p>\n
Adolescen\u021ba a presupus pentru cercet\u0103tor \u0219i descoperirea laturii filozofice, vis\u00e2nd la construirea unei teorii biologice a cunoa\u0219terii. Jean Piaget afirma \u00een lucrarea Epist\u00e9mologie math\u00e9matique et psychologie<\/em> c\u0103 \u0219i-a descoperit \u201eo \u00eenclina\u021bie de net\u0103g\u0103duit pentru specula\u021bie \u0219i […] c\u0103 epistemologia mea biologic\u0103 ar fi o filozofie ca oricare alta, dac\u0103 m-a\u0219 m\u0103rgini s\u0103-mi continui cercet\u0103rile de zoologie, iar \u00een orele libere, s\u0103 reflectez asupra chestiunilor generale\u201d (Piaget, 1961 cit. \u00een Piaget, 1965, p.6). Piaget considera c\u0103 o lips\u0103 de credin\u021b\u0103 intelectual\u0103 produce dou\u0103 metode variabile \u0219i anume controlul faptelor \u0219i controlul deductiv.<\/p>\n Stabilit ulterior la Paris, Jean Piaget ia contact cu o experien\u021b\u0103 ce avea s\u0103-l determine s\u0103 cerceteze latura intelectual\u0103 a fiin\u021bei umane, anume a petrecut un an lucr\u00e2nd \u00een institu\u021bia creat\u0103 de Alfred Binet, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 cercet\u0103ri asupra dezvolt\u0103rii inteligen\u021bei. Aceast\u0103 ac\u021biune i-a putut oferi cercet\u0103torului un r\u0103spuns fundamental, care avea s\u0103-i orienteze cercet\u0103rile ulterioare: \u201eformele logice sunt realit\u0103\u021bi vii, dinamice, care se constituie progresiv de-a lungul primilor ani de via\u021b\u0103\u201d (Piaget, 1965, p.7).<\/p>\n \u00cen anul 1921, a activat ca director la institutul Jean Jacques. Rousseau din Geneva. \u00cempreun\u0103 cu Valentine Ch\u00e2tenay au avut trei copii \u0219i le-a putut observa comportamentul, elabor\u00e2nd studii pe baza lor. \u00cen perioada 1925-1926 ocup\u0103 posturi din domeniul psihologie \u0219i al sociologiei la\u00a0 Universitatea din Neuch\u00e2tel,\u00a0 istoria g\u00e2ndirii \u0219tiin\u021bifice la Geneva (1929-1939); \u0219i din 1940 pred\u0103 psihologie genetic\u0103 \u0219i experimental\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1971. De-a lungul acestui efort din domeniul cercet\u0103rilor, Jean Piaget las\u0103 societ\u0103\u021bii o bogat\u0103\u00a0 literatur\u0103 de specialitate, format\u0103 din zeci de c\u0103r\u021bi \u0219i articole.<\/p>\n Jean Piaget a elaborat prima teorie stadial\u0103 a dezvolt\u0103rii cognitive, numit\u0103 \u201eTeoria dezvolt\u0103rii cognitive\u201d. Metoda de care s-a servit a fost cea a \u201emetodei clinice\u201d, observ\u00e2nd copilul \u00een fiecare dintre r\u0103spunsurile sale. Metoda clinic\u0103 a lui Piaget este o combina\u021bie dintre observa\u021bie \u0219i \u00eentreb\u0103rile flexibile. Pentru a afla c\u00e2t mai bine cum g\u00e2ndesc copii, Jean Piaget formula \u00eentreb\u0103ri noi de fiecare dat\u0103 pe marginea r\u0103spunsurilor copiilor. De-a lungul observa\u021biei sale, Piaget a putut \u00een\u021belege c\u0103 dezvoltarea cognitiv\u0103 se pleac\u0103 de la capacitatea \u00eenn\u0103scut\u0103 a fiin\u021bei umane de a se adapta la mediu (Papalia et al., 2010).\u00a0 Aceast\u0103 dezvoltare cognitiv\u0103 are la baz\u0103 trei concepte fundamentale prin intermediul se realizarea acest proces: organizarea, adaptarea \u0219i echilibrarea.<\/p>\n Organizarea se refer\u0103 la crearea \u00een sisteme coerente \u015fi construirea de ra\u021bionamente prin observarea caracteristicilor pe care le au \u00een comun elementele unei clase de obiecte sau unei categori. Oamenii sunt capabili s\u0103-\u0219i creeze ni\u0219te structuri cognitive numite scheme. Aceste scheme sunt moduri de organizare folosite pentru \u201etiparele organizate de g\u00e2ndire \u0219i comportament \u00een situa\u021bii concrete\u201d (Papalia et al., 2010, p.31).<\/p>\n Adaptarea este termenul prin care se prezint\u0103 felul \u00een care lucreaz\u0103 copii cu informa\u021biile noi \u0219i cum le adapteaz\u0103 el la cel existente deja. Acest lucru se face prin intermediul a doua dou\u0103 procese: asimilarea \u0219i acomodarea. Asimilarea presupune \u00eencorporarea informa\u021biilor noi \u00eentr-o structur\u0103 cognitiv\u0103 existent\u0103, iar acomodarea se refer\u0103 la schimb\u0103rile survenite la nivelul unei structuri cognitive pentru a include informa\u021bii noi (Papalia et al., 2010).<\/p>\n Echilibrarea dicteaz\u0103 trecerea de la asimilare la acomodare, fiind tendin\u021ba de a ob\u021bine un echilibru stabil \u00eentre elementele cognitive (idem).<\/p>\n Numit\u0103 \u0219i teoria stadialit\u0103\u021bii, Piaget a descris dezvoltarea cognitiv\u0103 prin prisma a patru stadii universale: stadiul senzorio-motor, stadiul preopera\u021bional, stadiul opera\u021biilor concrete \u0219i stadiul opera\u021biilor formale.<\/p>\n Primul dintre cele patru stadii ale teoriei dezvolt\u0103rii cognitive este stadiul senzorio-motor\u00a0 (0-2 ani), iar \u00een acest stadiu sugarii \u00eenva\u021b\u0103 descoper\u0103 lumea prin contactul tactil, reac\u021bion\u00e2nd prin diferite comportamente. Potrivit lui Piaget, acest stadiu are la baz\u0103 \u201eschema stimul-r\u0103spuns \u0219i asimilarea\u201d, iar orice achizi\u021bie trebuie conceput\u0103 ca un r\u0103spuns la stimulii exteriori, ca r\u0103spuns al unui caracter asociativ (Piaget, 1968).<\/p>\n Acest stadiu a fost \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een \u0219ase substadii, fiecare av\u00e2nd propriile caracteristici \u0219i anume:<\/p>\n a. Stadiul I- folosirea reflexelor (de la na\u0219tere p\u00e2n\u0103 la o lun\u0103). \u00cen acest substadiu, sugarul \u00ee\u0219i exercit\u0103 reflexele \u00eenn\u0103scute \u0219i cap\u0103t\u0103 un anumit control asupra lor. Jean Piaget\u00a0 afirm\u0103 c\u0103 nu trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m punctul de plecare \u00een reflexele oferite de r\u0103spunsurile izolate, ci \u00een activit\u0103\u021bi spontane. Reflexul este rezultatul a ceva ce poate s\u0103 prezinte o activitate func\u021bional\u0103 ce duce la formarea unor scheme de asimilare (Piaget, 1968). Nu se poate vorbi \u00eens\u0103 de achizi\u021bii propriu-zise, deoarece exerci\u021biul asimilator nu dep\u0103\u0219e\u0219te cadrul prestabilit al factorului ereditar.<\/p>\n b. Stadiul II- reac\u021biile circulare primare (de la una la patru luni). Sugarul repet\u0103 comportamentele pl\u0103cute care se produc ini\u021bial \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, iar ac\u021biunile se focalizeaz\u0103 pe corpul propriu. Piaget precizeaz\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 o \u201ediferen\u021biere \u00eentre mijloace \u0219i scopuri, scopul nefiind atins \u00een acest caz dec\u00e2t printr-o succesiune obligatorie de mi\u0219c\u0103ri care conduc spre el\u201d (Piaget, 1968)<\/p>\n c. Stadiul III- reac\u021biile circulare secundare (de la 4 la 8 luni). Pe sugar \u00eencepe s\u0103-l intereseze mi mult mediul, repet\u0103 ac\u021biunile ce aduc rezultate interesante \u0219i prelunge\u0219te experien\u021bele interesante. Un subiect de aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 apuc\u0103 de exemplu un \u0219nur care at\u00e2rn\u0103 de acoper\u0103m\u00e2ntul leag\u0103nului s\u0103u, determin\u00e2nd mi\u0219carea juc\u0103riilor (Piaget, 1952).<\/p>\n d. Stadiul IV- coordonarea schemelor secundare (de la 8 la 12 luni). Comportamentul este mai inten\u021bionat \u0219i cu scop, iar sugarul coordoneaz\u0103 schemele \u00eenv\u0103\u021bate anterior. \u00cen acest interval, copilul poate s\u0103 anticipeze evenimentele.<\/p>\n e.\u00a0 Stadiul V- reac\u021biile circulare ter\u021biare (de la 12 la 18 luni). Copilul mic devine tot mai curios \u0219i experimenteaz\u0103 tot felul de ac\u021biuni pentru a vedea rezultatele.<\/p>\n f. Stadiul VI- combina\u021biile mintale (de la 18 la 24 de luni). Acest stadiu marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u0219itul perioadei senzori-motorii \u0219i totodat\u0103 introduce copilul \u00een ceea ce urmeaz\u0103. Copilul este capabil s\u0103-\u0219i reprezinte mental evenimentele, iar g\u00e2ndirea simbolic\u0103 \u00eei permite s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la evenimente \u0219i s\u0103 le anticipeze. Piaget sus\u021bine c\u0103 \u00een aceast\u0103 etap\u0103 copilul devine capabil s\u0103 g\u0103seasc\u0103 mijloace noi prin combin\u0103ri interiorizate, care duc la o \u00een\u021belegere sau la insight (Piaget, 1968).<\/p>\n Cel de-al doilea stadiu este numit stadiul preopera\u021bional (2-6 ani), caracterizat prin centrare, ireversibilitate, egocentrism \u0219i animism. Piaget este de p\u0103rere c\u0103 \u00een acest stadiu se dezvolt\u0103 func\u021bia \u201esimbolic\u0103\u201d, dar mai ales g\u00e2ndirea \u0219i reprezent\u0103rile (Piaget, 1964).<\/p>\n Ireversibilitatea este incapacitatea de a \u00een\u021belege c\u0103 o opera\u021bie sau o ac\u021biune poate fi f\u0103cut\u0103 \u00een dou\u0103 sau mai multe sensuri. \u00cen acest stadiu, copilul se concentreaz\u0103 asupra st\u0103rilor succesive \u0219i nu identific\u0103 transform\u0103rile dintr-o stare \u00een alta (Piaget, 1964).<\/p>\n Una dintre importantele caracteristici ale acestui stadiu este centrarea, care presupune tendin\u021ba copilului de a se concentra asupra unui singur aspect al unei situa\u021bii \u0219i de a le neglija pe celelalte.<\/p>\n O form\u0103 a acestui fapt este egocentrismul, iar potrivit lui Piaget, copii mici se centreaz\u0103 mult pe propriul punct de vedere, \u00eenc\u00e2t nu pot s\u0103-l ia \u00een considerare \u0219i pe cel al altcuiva.<\/p>\n Tot \u00een acest interval, Piaget sus\u021bine c\u0103 se produce o acomodare prelungit\u0103 \u00een schi\u021be imitative, c\u0103rora jocul simbolic sau inteligen\u021ba s\u0103 le aplice diferite semnifica\u021bi. Astfel, \u201ejocul simbolic va implica \u00eentotdeauna un element de imitare, ce func\u021bioneaz\u0103 ca semnificant\u201d (Piaget, 1965, p.171)<\/p>\n Al treilea stadiu este cel al opera\u021biilor concrete (6-11 ani), \u00een cadrul c\u0103ruia copiii \u00een\u021beleg conceptele spa\u021biale, cauzalitatea, clasificarea, conservarea \u0219i numerele. Piaget spune c\u0103 \u00een acest interval de v\u00e2rst\u0103 \u201est\u0103rile sunt acum subordonate transform\u0103rilor, fiind decentrate de pe ac\u021biunea proprie, pentru a deveni reversibile\u201d (Piaget, 1968, p.83). Caracteristic\u0103 acestui stadiu este faptul c\u0103 apar \u00eenl\u0103n\u021buiri progresive \u00een ceea ce prive\u0219te dezvoltarea cognitiv\u0103. A\u0219adar, copilul este capabil s\u0103 conserve masa \u0219i a a\u0219eza \u00een serie.<\/p>\n Serierea se refer\u0103 la ordonarea elementelor dup\u0103 m\u0103rimile lor cresc\u0103toare sau descresc\u0103toare, iar conservarea masei presupune \u00een\u021belegerea principiului identit\u0103\u021bii \u0219i cel al reversibilit\u0103\u021bii. \u00cen jurul v\u00e2rstei de 7 ani, copii pot s\u0103 numere \u00een minte \u0219i stiu drumul spre \u0219coal\u0103 \u0219i \u00eenapoi (Papalia, et al., 2010).<\/p>\n Potrivit lui Piaget, copiii afla\u021bi \u00een stadiul opera\u021biilor concrete au un ra\u021bionament inductiv, \u0219i trag concluzii generale despre o anumit\u0103 clas\u0103 pornind de la un element concret al ei.<\/p>\n Cel de-al patrulea stadiu, \u0219i ultimul din perspectiva lui Piaget este stadiul opera\u021biilor formale (11-18 ani). \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 copilului i se dezvolt\u0103 g\u00e2ndirea abstract, ceea ce le poate oferi ocazia de a opera cu informa\u021biile \u00een mod ipotetico-deductiv explor\u00e2nd totodat\u0103 viitorul.\u00a0 Piaget sus\u021bine \u00een cartea sa Psihologia copilului c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 copilul \u201edevine capabil s\u0103 trag\u0103 concluziile necesare din adev\u0103ruri care nu sunt dec\u00e2t posibile\u201d (Piaget, 1968).<\/p>\n \u00cenceputul acestei g\u00e2ndiri ipotetico-deductive sau formale are ca \u0219i prim rezultat combinatorica ce const\u0103 \u00een eliberarea rela\u021biilor \u0219i a clasific\u0103rilor de leg\u0103turile lor concrete sau intuitive. Aceasta are o importan\u021b\u0103 primordinat\u0103 \u00een l\u0103rgirea \u0219i \u00eent\u0103rirea posibilit\u0103\u021bilor g\u00e2ndirii pentru c\u0103 ea permite combinarea \u00eentre obiecte.<\/p>\n Acest interval eviden\u021biaz\u0103 o mai bun\u0103 utilizare a cuvintelor, fiind utilizate \u00een propozi\u021bii mai complexe. Un alt element prezent \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 sunt no\u021biunile probabiliste ce sunt rezultate dintr-o asimilare a \u00eent\u00e2mpl\u0103rii\u00a0 prin scheme operatorii fundamentale (Piaget, 1968).<\/p>\n Prin intermediul acestor stadii, Jean Piaget aduce o viziunea nou\u0103 asupra dezvolt\u0103rii cognitive a fiin\u021bei umane, \u00eens\u0103 istoric vorbind, Teoria dezvolt\u0103rii cognitive prime\u0219te \u0219i c\u00e2teva critici din partea neopiagenilor printre care putem men\u021biona faptul c\u0103 Jean Piaget nu ia \u00een calcul diferen\u021bele individuale dintre copii \u0219i c\u0103 dezvoltarea nu s-ar opri la v\u00e2rsta de 18 ani.<\/p>\n \u00cen concluzie, prin studiile sale \u0219i cercet\u0103rile am\u0103nun\u021bite din domeniul psihologiei, Jean Piaget reu\u0219e\u0219te s\u0103 explice \u00eentregii omenirii faptul c\u0103 dezvoltarea cognitiv\u0103 este universal\u0103 \u0219i copilul traverseaz\u0103 o serie de stadii psihice bine conturate, de la na\u0219tere \u0219i p\u00e2n\u0103 la maturizare.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Jean Piaget este una dintre personalit\u0103\u021bile de seam\u0103 ale cercet\u0103rilor din domeniul psihologic, elabor\u00e2nd de-a lungul carierei sale numeroase lucr\u0103ri \u0219i articole ce vizeaz\u0103 dezvoltarea psihic\u0103 uman\u0103, iar acestea sunt indispensabile pentru noile cercet\u0103ri din domeniu. Piaget a fost un … Cite\u0219te continuarea
\nAndriescu, Gabriela (2021). Teoria dezvolt\u0103rii cognitive a lui Jean Piaget<\/a>. EDICT- Revista educa\u021biei, Nr. 8\/ 2021. Online: https:\/\/edict.ro\/teoria-dezvoltarii-cognitive-a-lui-jean-piaget\/
\nPiaget, J. & B\u00e4rbel, I.(1968).Psihologia copilului. Press Universitaires de France: Paris
\nPiaget, J.(1965).Psihologia inteligen\u021bei.Editura \u0218tiin\u021bific\u0103: Bucure\u0219ti
\nPiaget, J.(1952).The origins of intelligence in children.New York: International Universites Press
\nPiaget, J.(1964).Development and Learning. Journal of Research in science teaching,2,176-184
\nPapalia, D., Olds, S. & Feldman, R.(2010).Dezvoltare uman\u0103. Editura\u00a0 Trei: Bucure\u0219ti<\/p>\n