{"id":12696,"date":"2023-11-07T08:17:50","date_gmt":"2023-11-07T06:17:50","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=12696"},"modified":"2023-11-07T08:17:50","modified_gmt":"2023-11-07T06:17:50","slug":"importanta-educationala-a-paradigmei-religiilor-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/importanta-educationala-a-paradigmei-religiilor-lumii","title":{"rendered":"Importan\u021ba educa\u021bional\u0103 a paradigmei religiilor lumii"},"content":{"rendered":"
\n

Recent, cre\u0219terea pluralit\u0103\u021bii religioase \u00een societatea interna\u021bional\u0103 a fost considerat\u0103 drept principala legitimare a deciziilor de politic\u0103 educa\u021bional\u0103 referitoare la didactica educa\u021biei religioase neconfesionale. \u00cen numeroase regiuni ale lumii, o consecin\u021b\u0103 a fost c\u0103 orele de religie au fost \u00eenlocuite cu lec\u021bii de studii religioase, care au fost integrate \u00een studiile de \u0219tiin\u021be naturale \u0219i sociale, fiind\u00a0 obligatorii pentru to\u021bi elevii. Pe parcursul unor evolu\u021bii similare \u00een Europa, paradigma religiilor mondiale a devenit definitorie\u00a0 discursului educa\u021bional \u0219i continu\u0103 s\u0103 influen\u021beze puternic educa\u021bia religioas\u0103. \u00cen context cre\u0219tin, acest concept a permis analiza religiilor necre\u0219tine, fiind recomandat\u0103 de organiza\u021bii europene \u0219i interna\u021bionale precum UNESCO, OSCE \u0219i Consiliul Europei, ca fiind util\u0103 pentru formare.
\n<\/p>\n

Cu toate acestea, \u00een studiul religiei exist\u0103 numeroase discu\u021bii critice despre paradigma religiilor mondiale. Ideea religiilor lumii s-a dezvoltat \u00een timpul secolului al XIX-lea \u00een contextul discursurilor coloniale \u0219i ale modernit\u0103\u021bii, precum cele ale form\u0103rii disciplinelor academice \u2013 cum ar fi studiile orientale, sociologia \u0219i studiile religioase.<\/p>\n

\u00cen scopuri comparative, savan\u021bii au plasat diferitele manifest\u0103ri ale religiei \u00een diferite categorii separate dup\u0103 criterii alese \u00een prealabil. Diviziunile ar putea fi decise dup\u0103 linii istorice, de exemplu \u201eprimitiv, clasic, viu sau geografic\u201d. Cea mai popular\u0103 tipologie \u00eemparte religiile lumii de alte religii. Religiile lumii includ \u00een general budismul, cre\u0219tinismul, hinduismul, islamul \u0219i iudaismul, cu multe liste unde se afl\u0103 inclusiv sikhismul \u0219i, de asemenea, zoroastrismul \u0219i baha\u2019i. Alte religii includ diferite mi\u0219c\u0103ri religioase noi \u0219i tradi\u021biile indigene din Africa, America de Nord, China, Japonia \u0219i a\u0219a mai departe. Suthren Hirst \u0219i Zavos descriu paradigma religiilor mondiale astfel: acest model conceptualizeaz\u0103 ideile \u0219i practica religioas\u0103 ca fiind configurate de o serie de sisteme religioase majore care pot fi identificate \u00een mod clar ca av\u00e2nd caracteristici discrete.<\/p>\n

Aceste sisteme religioase sunt v\u0103zute coexist\u00e2nd unul al\u0103turi de cel\u0103lalt \u00eentr-un spa\u021biu comun \u00een domeniile globale ale vie\u021bii culturale, sociale \u0219i politice. Aparent\u00a0 concureaz\u0103, dialogeaz\u0103 \u00eentre ele, se regenereaz\u0103 sau degenereaz\u0103 \u00een acest spa\u021biu, fiind deci o serie de sisteme,\u00a0 cu propria lor \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 istoric\u0103.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 subiectul educa\u021biei religioase se va schimba, problema religiilor lumii va persista, deoarece majoritatea oamenilor dob\u00e2ndesc cele mai multe cuno\u0219tin\u021be \u0219i \u00een\u021belegere a religiilor \u00een timp ce sunt la \u0219coal\u0103. Se poate argumenta c\u0103 educa\u021bia religioas\u0103, din \u0219coal\u0103, \u00eenva\u021b\u0103 \u201emoralitatea\u201d, \u00een timp ce disciplinele umaniste, \u00een general, urm\u0103resc s\u0103 predea g\u00e2ndirea critic\u0103. O anumit\u0103 \u00een\u021belegere a naturii educa\u021biei religioase poate eviden\u021bia problemele cu paradigma religiilor mondiale \u0219i agenda sa ascuns\u0103.<\/p>\n

Cu toate acestea, \u00een paradigma religiilor mondiale, religiile nu sunt pur \u0219i simplu entit\u0103\u021bi neutre din punct de vedere al valorii. Cercetarea analitic\u0103 a discursului sus\u021bine c\u0103 religia cre\u0219tin\u0103 este imaginat\u0103 ca o religie occidental\u0103, deschis\u0103 iluminismului, modernit\u0103\u021bii, egalit\u0103\u021bii de gen \u0219i seculariz\u0103rii. Iudaismul, islamul, hinduismul \u0219i budismul, \u00eentre timp, sunt construite ca religii non-occidentale care sunt rezistente \u0219i \u00eenapoiate c\u00e2nd vine vorba de procese de iluminare \u0219i secularizare . Astfel, consecin\u021bele aventurilor coloniale, care au fost utilizate pentru a-\u0219i exercita puterea \u0219i controlul, sunt \u00eenc\u0103 reflectate \u00een paradigma religiilor mondiale. Segregarea discursiv\u0103 a \u201ereligiilor non-mondiale\u201d \u0219i a tradi\u021biilor religioase ale popoarelor indigene are loc \u0219i prin presupusul nivel de avansare: \u201ereligiile non-mondiale\u201d sunt tradi\u021bii religioase \u201eale a\u0219a-numitelor popoare tradi\u021bionale, \u00eenapoiate \u0219i needucate\u201d. Aceast\u0103 demarca\u021bie ilustreaz\u0103 un alt aspect al paradigmei religiilor mondiale: oamenii apar\u021bin religiilor, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pot fi clasifica\u021bi \u00een consecin\u021b\u0103. Concepte, cum ar fi \u201emembri multiple\u201d sau \u201ebricolaj\u201d, se refer\u0103 \u00een cele din urm\u0103 la ideea de religii existente, definibile. Dintr-o perspectiv\u0103 analitic\u0103 a discursului, \u201ereligia\u201d serve\u0219te astfel \u0219i ca un marker diferen\u021bial.<\/p>\n

\u00cen Anglia, de exemplu,\u00a0 \u00eendrum\u0103rile privind predarea religiei \u00een \u0219coli \u0219i \u00een comunitatea mai larg\u0103 sunt oferite de cadrul na\u021bional al Autorit\u0103\u021bii pentru Calific\u0103ri \u0219i Curriculum. Aceast\u0103 autoritate este mai pu\u021bin preocupat\u0103 de \u201ereligii\u201d dec\u00e2t de educa\u021bia religioas\u0103: \u201eAccentul cadrului este de a stabili crearea unui sistem care s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare ethosul \u0219i morala pe care le poate stabili educa\u021bia religioas\u0103, independent de orice credin\u021b\u0103\u201d (Qualifications and Curriculum Authority [QCA], 2004). Acesta este, pe scurt, scopul real al educa\u021biei religioase \u2013 de a promova pacea \u0219i armonia, nu studiul religiilor, care este doar un mijloc \u00een acest scop.<\/p>\n

R\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een spa\u021biul geografic britanic, vom ilustra cum anume educa\u021bia religioas\u0103 din Regatul Unit valorizeaz\u0103 elementele benefice propuse de paradigma religiilor mondiale. \u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar \u0219i gimnazial, programa ar trebui s\u0103 includ\u0103 trei elemente: religii \u0219i credin\u021be, teme (\u201e\u00eenv\u0103\u021bare despre\u201d \u0219i \u201e\u00eenv\u0103\u021bare din\u201d religie) \u0219i experien\u021be \u0219i oportunit\u0103\u021bi.<\/p>\n

\u00cen \u201ereligii \u0219i credin\u021be\u201d se specific\u0103 faptul c\u0103 religia cre\u0219tin\u0103 ar trebui predat\u0103 \u00een toate etapele cheie \u0219i c\u0103 celelalte \u201ecinci religii principale\u201d (budism, hinduism, islam, iudaism \u0219i sikhism) ar trebui predate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul ultimei etapei cheie. Curriculum-ul ar trebui s\u0103 ofere, de asemenea, oportunit\u0103\u021bi elevilor de a studia ideile Baha’i, Jain, zoroastriene \u0219i umaniste. \u00centruc\u00e2t pu\u021bini profesori sunt de a\u0219teptat s\u0103 fie familiariza\u021bi cu toate cele \u0219ase \u201ecredin\u021be\u201d, acestea risc\u0103 s\u0103 fie predate superficial.<\/p>\n

Pentru elevii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 14 \u0219i 19 ani, cadrul na\u021bional subliniaz\u0103 dezvoltarea \u201eatitudinilor pozitive fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021barea religiilor \u0219i fa\u021b\u0103 de credin\u021bele \u0219i valorile celorlal\u021bi\u201d, f\u0103r\u0103 a preciza care religii ar trebui acoperite, de\u0219i, la acest nivel, cadrul se a\u0219teapt\u0103 ca elevii s\u0103 dezvolte g\u00e2ndirea critic\u0103.<\/p>\n

Confuzia \u00een scopurile educa\u021biei religioase \u00een Regatul Unit provine din temele sale: \u201e\u00eenv\u0103\u021bare despre\u201d \u0219i \u201e\u00eenv\u0103\u021bare din\u201d religie, indic\u00e2nd faptul c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 sarcini diferite, prima baz\u00e2ndu-se pe paradigma religiilor mondiale, iar cea de-a doua o form\u0103 de filozofie moral\u0103. \u00cen \u201e\u00eenv\u0103\u021barea din\u201d religii, elevii trebuie s\u0103 reflecteze \u0219i s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u201eexperien\u021bele lor \u0219i ale altora \u00een lumina \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii lor despre religie\u201d.<\/p>\n

Problema este ilustrat\u0103 \u00een mod adecvat \u00eentr-un exemplu din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar dat de Margaret Barratt c\u00e2nd discut\u0103 despre modelul \u201e\u00eenv\u0103\u021bare despre\u201d \u0219i \u201e\u00eenv\u0103\u021bare din\u201d. Lu\u00e2nd termenul sanscrit ahimsa, reprezent\u00e2nd non-violen\u021b\u0103 sau inofensiv (denumit \u00een mod \u00een\u0219el\u0103tor concept budist), ea sugereaz\u0103 s\u0103 fie studiat prin raportare la \u00eengrijirea animalelor de companie de c\u0103tre copii, ceea ce distorsioneaz\u0103 ideea de ahimsa. Prin urmare, ideea de a \u201e\u00eenv\u0103\u021ba din\u201d religii are pu\u021bin de-a face cu religiile \u00een sine, dar are totul de-a face cu \u00eencurajarea anumitor tipuri de comportament la copii.<\/p>\n

Critica actual\u0103 a educa\u021biei confesionale, \u0219i a educa\u021biei religioase confesionale \u00een special, risc\u0103 s\u0103 submineze locul acestei discipline de baz\u0103 \u00een toate \u0219colile, tocmai \u00eentr-un moment \u00een care o reflec\u021bie mai profund\u0103 asupra religiei, credin\u021belor, spiritualit\u0103\u021bii \u0219i eticii ar putea contribui enorm la apari\u021bia unei societ\u0103\u021bi care caut\u0103 s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze diferen\u021bele \u0219i s\u0103 accepte prezen\u021ba unei variet\u0103\u021bi de sisteme religioase \u0219i de alte credin\u021be.<\/p>\n

Aceasta \u00eenseamn\u0103, desigur, respectarea credin\u021belor lumii \u0219i munc\u0103 su\u021binut\u0103 pentru a contribui la alfabetizarea religioas\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a tuturor tinerilor \u0219i a adul\u021bilor.
\nUnele comentarii recente par s\u0103 indice o lips\u0103 de cunoa\u0219tere sau poate de interes pentru transformarea educa\u021biei religioase dup\u0103 re\u00eennoirea. Noile practici educa\u021bionale au schimbat \u00een\u021belegerea educa\u021biei religioase confesionale: de la o materie axat\u0103 \u00een \u00eentregime pe con\u021binut la una axat\u0103 pe elev; de la \u00eenv\u0103\u021barea \u00eentreb\u0103rilor \u0219i r\u0103spunsurilor la discu\u021biile despre experien\u021ba personal\u0103 \u0219i r\u0103spunsuri practice.<\/p>\n

Educa\u021bie religioas\u0103 \u00een \u0219coli contribuie nu numai la reflec\u021bia \u0219i dezvoltarea personal\u0103 a tinerilor, dar ar trebui, de asemenea, s\u0103 sporeasc\u0103 respectul fa\u021b\u0103 de credin\u021bele celuilalt \u0219i s\u0103 contribuie la construirea unei societ\u0103\u021bi diverse, dar coezive. A neglija educa\u021bia religioas\u0103 \u00eenseamn\u0103 a neglija viitorul.<\/p>\n

\u00cen paradigma religiilor lumii, ideea de apartenen\u021b\u0103 la o religie este imanent\u0103 \u0219i astfel reprezentarea prototipului devota\u021bilor musulmani, hindu\u0219i etc. este diferen\u021biat\u0103 de un \u201enoi\u201d cre\u0219tin \u0219i desemnat\u0103 ca un colectiv. Acest lucru poate fi g\u0103sit \u0219i \u00een structura materialelor didactice. De exemplu, elevii \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 \u00een iudaism exist\u0103 \u201eevrei ortodoc\u0219i, evrei conservatori \u0219i evrei reforma\u021bi care \u00ee\u0219i tr\u0103iesc credin\u021ba \u00een grade diferite\u201d. Cu toate acestea, sunt descri\u0219i evreii \u201eortodoc\u0219i stricti\u201d sau \u201ereligio\u0219i\u201d care ating mezuzah atunci c\u00e2nd intr\u0103 \u00eentr-o cas\u0103. Aceast\u0103 descriere este introdus\u0103 dup\u0103 cum urmeaz\u0103: \u201e\u00centr-o cas\u0103 evreiasc\u0103, lucrurile se fac altfel dec\u00e2t ceea ce suntem familiariza\u021bi<\/em>\u201d. Nic\u0103ieri nu se men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 oamenii \u00ee\u0219i schimb\u0103 atitudinile religioase \u0219i afilierile religioase sau practicile vii care ar putea fi asociate cu diferite tradi\u021bii.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/em>
\n1. Eberhardt, Villas (2018). Representations of Religion and Culture in Children\u2019s Literature. An Analysis of Othering Processes in Texts and Illustrations. Journal for Religion, Film, and Media.
\n2. Bleisch, Pascal, \u0219i Sund, Bietenhard (2018b). Teaching \u2018Religion\u2019 and \u2018Religious Experience\u2019: Conceptualisations and Didactical Challenges \u00een Religious Experience and Experiencing Religion in Religious Education, edited by U. Riegel, E. M. Leven, and D. Fleming, 157\u2013172. M\u00fcnster: Waxmann.
\n3. Havlicek, Jusif (2018). World Religions Paradigm, Legal System and Education. The Case of the Czech Republic. Journal of Beliefs & Values.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Recent, cre\u0219terea pluralit\u0103\u021bii religioase \u00een societatea interna\u021bional\u0103 a fost considerat\u0103 drept principala legitimare a deciziilor de politic\u0103 educa\u021bional\u0103 referitoare la didactica educa\u021biei religioase neconfesionale. \u00cen numeroase regiuni ale lumii, o consecin\u021b\u0103 a fost c\u0103 orele de religie au fost \u00eenlocuite … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1160,827,1018,1807,1787,777],"tags":[1808],"class_list":["post-12696","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-competente-pentru-viata","category-didactica-religiei","category-educatie-interculturala","category-educatie-religioasa","category-inteligenta-spirituala","category-politici-educationale","tag-eusebiu-chereches"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12696","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12696"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12696\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12698,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12696\/revisions\/12698"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12696"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12696"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12696"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}