{"id":12753,"date":"2023-12-17T19:27:27","date_gmt":"2023-12-17T17:27:27","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=12753"},"modified":"2023-12-17T19:27:27","modified_gmt":"2023-12-17T17:27:27","slug":"strategii-de-dezvoltare-a-competentelor-cheie-evaluate-prin-intermediul-testelor-pisa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/strategii-de-dezvoltare-a-competentelor-cheie-evaluate-prin-intermediul-testelor-pisa","title":{"rendered":"Strategii de dezvoltare a competen\u021belor-cheie evaluate prin intermediul testelor PISA"},"content":{"rendered":"
\n

PISA este acronim pentru \u201eProgramme for International Student Assessment\u201d \u0219i const\u0103 \u00eentr-un program interna\u021bional de evaluare standardizat\u0103 a elevilor, ini\u021biat de c\u0103tre Organiza\u0163ia pentru Cooperare \u0219i Dezvoltare Economic\u0103 (OCDE). Finalitatea este aceea ca, prin prisma rezultatelor, sistemele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt s\u0103 anticipeze c\u00e2t mai precis dac\u0103 elevii no\u0219tri sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103 ob\u021bin\u0103 un loc de munc\u0103 \u00een secolul XXI. Ele nu sunt concepute precum testele tipice de la clas\u0103; ele au menirea s\u0103 evalueze g\u00e2ndirea critic\u0103, rezolvarea de probleme \u0219i metaemo\u021bia. <\/p>\n

\u201eScorurile \u00eenregistrate \u00een 2018 sunt mai mari \u00een raport cu rezultatele din anii 2006 \u0219i 2009, dar u\u0219or mai mici comparativ cu cele \u00eenregistrate \u00een 2015. Scorurile medii ob\u021binute de elevii din Rom\u00e2nia \u00een 2022 au fost similare cu cele \u00eenregistrate \u00een 2018 la matematic\u0103, lectur\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021be. Spre deosebire de multe alte state, Rom\u00e2nia nu a \u00eenregistrat pierderi semnificative \u00een performan\u021bele elevilor, ceea ce demonstreaz\u0103 c\u0103 avem un sistem de educa\u021bie rezilient \u0219i c\u0103 \u021bara noastr\u0103 a reu\u0219it s\u0103 reduc\u0103 impactul pandemiei. Scorul mediu ob\u021binut de elevii rom\u00e2ni \u00een 2022 este 428 la oricare dintre domeniile investigate – matematic\u0103, lectur\u0103 sau \u0219tiin\u021be.<\/em>\u201d (edu.ro). Pe baza acestor rezultate, putem observa faptul c\u0103 accentul cade mai mult pe transmiterea de cuno\u0219tin\u021be, \u0219i mai pu\u021bin pe formarea de competen\u021be. Cu toate c\u0103 pe alocuri, se remarc\u0103 anumite progrese, \u00eendreptarea c\u0103tre formarea de competen\u021be nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eenc\u0103 organic.<\/p>\n

Dintre strategiile care pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi g\u00e2ndirea critic\u0103 \u2013 una din cele trei competen\u021be-cheie pe care testele PISA le evalueaz\u0103 o data la trei ani \u2013 men\u021bionez: oferirea elevilor contexte de prioritizare \u0219i alegere \u00eentre dou\u0103-trei op\u021biuni dezirabile \u0219i validarea imediat\u0103 a deciziei. Diminuarea greut\u0103\u021bii pe care \u201egre\u0219eala\u201d o poart\u0103 de at\u00e2t de mul\u021bi ani \u00een sistemul nostru de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i chiar \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103; sublinierea ideii conform c\u0103reia gre\u0219eala este faptic o oportunitate de \u00eenv\u0103\u021bare. A\u0219 pune accentul pe modul \u00een care putem solu\u021biona o problem\u0103 creat\u0103 voit sau nu, p\u00e2n\u0103 elevii ating punctul de a-\u0219i automatiza obiceiul g\u0103sirii solu\u021biilor imediat dup\u0103 ce problema a fost identificat\u0103 \u0219i a\u0219 implementa c\u00e2t mai organic \u00eentrebarea \u201ecum a\u0219 putea repara?\u201d Tot sub unghiul g\u00e2ndirii critice, a\u0219 aloca cel pu\u021bin o or\u0103 \u00een care s\u0103 \u00eei \u00eenv\u0103\u021b pe elevi partea educativ\u0103 a internetului; surse, sfaturi \u0219i modalit\u0103\u021bi de a identifica r\u0103spunsuri pe o platform\u0103 care poate fi at\u00e2t de ofertant\u0103. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, a\u0219 evita oferirea lucr\u0103rilor-model la activit\u0103\u021bile artistice \u0219i a\u0219 \u00eencuraja elevii s\u0103 priveasc\u0103 o situa\u021bie din mai multe unghiuri, a\u0219a cum ne \u00eenva\u021b\u0103 Eduard de Bono prin prisma \u201eP\u0103l\u0103riilor g\u00e2nditoare\u201d.<\/p>\n

Rezolvarea de probleme este o alt\u0103 competen\u021b\u0103 de care un individ are nevoie pentru a ob\u021bine un loc de munc\u0103, independent de natura sa. Pentru a o dezvolta, propun urm\u0103toarele strategii: completarea de pattern-uri de exemplu cu figuri geometrice dar \u0219i identificarea pattern-urilor din istorie sau din poezii ale unui autor specific, at\u00e2t la nivel frontal c\u00e2t \u0219i individual copiilor cu tulbur\u0103ri specifice de \u00eenv\u0103\u021bare cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t de cele mai multe ori ace\u0219tia \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een a realiza astfel de sarcini; \u00een continuare a\u0219 propune prezentarea unei metode de rezolvare a unei probleme at\u00e2t la modul inductiv c\u00e2t \u0219i la modul deductiv, subliniind astfel ideea conform c\u0103reia o situa\u021bie problematic\u0103 are mai multe c\u0103i de solu\u021bionare; nu \u00een ultimul r\u00e2nd, a\u0219 crea o list\u0103 de organizare a modului de lucru pentru un proiect de grup, cu sarcinile specifice, cu persoanele alocate fiec\u0103rei sarcini \u0219i cu termenele limit\u0103 aferente care s\u0103 le serveasc\u0103 drept model.<\/p>\n

\u201eElevii care sunt mai capabili s\u0103-\u0219i \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i gestioneze emo\u021biile \u00een mod eficient, o abilitate cunoscut\u0103 sub numele de inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103, se descurc\u0103 mai bine la \u0219coal\u0103 dec\u00e2t colegii lor mai pu\u021bin califica\u021bi, m\u0103surat\u0103 prin note \u0219i scoruri standardizate la teste, potrivit cercet\u0103rilor publicate de Asocia\u021bia American\u0103 de Psihologie.\u201d (apa.org<\/a>) Desigur c\u0103 exist\u0103 situa\u021bii \u00een care lec\u021bia de predat este prioritar\u0103 sau situa\u021bii \u00een care un elev prin prisma unei conduite indezirabile perturb\u0103 ora \u0219i \u00een cazul acesta se impune de multe ori metoda time-out-ului; cu toate acestea, pentru a dezvolta metaemo\u021bia, consider imperios necesar ca fiecare cadru didactic s\u0103 aloce ore \u00een care s\u0103 discute despre identificarea emo\u021biilor, \u0219i strategii de auto-reglare.<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, a\u0219 deschide o astfel de discu\u021bie cu p\u0103rin\u021bii \u2013 co-edudactor \u0219i element central \u00een procesul educativ \u2013 pe baza metaemo\u021biei \u00een care s\u0103 fie dezb\u0103tute problemele \u0219i provoc\u0103rile frecvente dar mai ales s\u0103 fie redate posibile solu\u021bii. Formarea unui set de competen\u021be care s\u0103 faciliteze integrarea elevilor pe pia\u021ba muncii, poate \u00eencepe chiar din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul pre\u0219colar: le putem sugera p\u0103rin\u021bilor s\u0103 ofere recompense copiilor dup\u0103 metoda \u201ereward chart<\/em>\/ labirintul recompenselor\u201d pentru a sublinia idea conform c\u0103reia este nevoie de efort sus\u021binut p\u00e2n\u0103 la ob\u021binerea unei gratifica\u021bii;\u00a0 \u00eei putem \u00eendruma s\u0103 evite punerea oferirea unui num\u0103r mare de juc\u0103rii \u00een acela\u0219i timp deoarece exist\u0103 capcana ca elevul s\u0103 renun\u021be u\u0219or la finalizarea unei juc\u0103rii (de exemplu a unui puzzle) pentru o alt\u0103 juc\u0103rie mai u\u0219or de m\u00e2nuit \u0219i astfel evolu\u021bia rezisten\u021bei la frustrare este diminuat\u0103; a\u0219 insista asupra timpului pe care \u00eel oferim copiilor \u00een fa\u021ba gadget-urilor \u0219i cum poate afecta acest obicei hipotalamusul.<\/p>\n

Sintagma \u201eabilit\u0103\u021bi socio-emo\u021bionale\u201d reprezint\u0103 un concept umbrel\u0103 folosit pentru a desemna un set larg de diferen\u021be individuale, cum ar fi tr\u0103s\u0103turile de personalitate, motiva\u021bia \u0219i valorile morale. \u201eAdev\u0103rata menire a psihologiei este de a contribui la asigurarea unei existen\u021bei omene\u0219ti, a unei con\u0219tiin\u021be demne, a unui \u00absuflet\u00bb \u00eenaripat de idealuri nobile \u0219i \u00eendr\u0103zne\u021be, \u00eenso\u021bit de capacitatea de a le traduce \u00een fapt.” (Zlate, 1988, p. 321)<\/p>\n

Cu aceste sugestii \u00een minte, \u0219i nu numai, cu perseveren\u021b\u0103 \u0219i flexibilitate, cu implicarea \u00eentregii echipe multidisciplinare, rezultatele PISA pot cunoa\u0219te progrese semnificative la urm\u0103toarea evaluare.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/em>
\n– ZLATE, M. (1988), Omul fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu lumea, Editura Albatros, Bucure\u0219ti
\n– www.apa.org<\/a>
\n– www.edu.ro<\/a>
\n– www.tedcenter.fi<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

PISA este acronim pentru \u201eProgramme for International Student Assessment\u201d \u0219i const\u0103 \u00eentr-un program interna\u021bional de evaluare standardizat\u0103 a elevilor, ini\u021biat de c\u0103tre Organiza\u0163ia pentru Cooperare \u0219i Dezvoltare Economic\u0103 (OCDE). Finalitatea este aceea ca, prin prisma rezultatelor, sistemele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt s\u0103 … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1225,783,1819,835,1817,1820,1112,1818,777,921],"tags":[1821],"class_list":["post-12753","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-competente-cheie","category-educatie-sociala-si-emotionala","category-evaluare-de-proiecte-si-programe","category-evaluare-scolara","category-inteligenta-emotionala","category-inteligenta-sociala","category-management-educational","category-pisa","category-politici-educationale","category-sistem-de-invatamant","tag-raluca-stan1"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12753","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12753"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12753\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12755,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12753\/revisions\/12755"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12753"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12753"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12753"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}