\u00cen epoca vitezei \u015fi a eficien\u0163ei prescurt\u0103rile \u015fi simbolurile \u00eencep s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 un cuv\u00e2nt, o fraz\u0103, o propozi\u0163ie. Pretindem c\u0103 socializ\u0103m, c\u0103 avem prieteni numero\u015fi, dovad\u0103 diferitele re\u0163ele de socializare de tip Facebook \u00een care mai ales cei tineri comunic\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi g\u0103sesc prieteni. \u201eMessengerul\u201d a devenit o ocupa\u0163ie devoratoare de timp care le d\u0103 multora iluzia unei comunic\u0103ri autentice. Dar \u00een via\u0163a real\u0103?
\n\u00cen scrierile tinerilor \u00eent\u00e2lne\u015fti tot mai des prescurt\u0103rile folosite \u00een conversa\u0163iile on-line. Regulile minimale ale scrierii corecte sunt uitate \u00een favoarea acestor prescurt\u0103ri. Sau, ca o compensa\u0163ie, se renun\u0163\u0103 \u00een discursul public, oficial, la simplitate, \u00een favoarea unor exprim\u0103ri pre\u0163ioase. \u00cen aceste condi\u0163ii ce va face profesorul de limba rom\u00e2n\u0103 pentru a putea cultiva exprimarea corect\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp de a fi \u00een \u201espiritul timpului\u201d?
\nExerci\u0163iile de exprimare, modelele de scriere a unor texte, corectarea eseurilor nu doar din punctul de vedere al ortografiei \u015fi punctua\u0163iei, evitarea pre\u0163iozit\u0103\u0163ii exprim\u0103rii dasc\u0103lului sunt c\u00e2teve solu\u0163ii aplicabile la clas\u0103 pentru a diminua diferen\u0163a tot mai mare dintre limba utilizat\u0103 de tineri \u00een situa\u0163iile nonformale \u015fi ceea ce cred ei c\u0103 este o exprimare \u201eoficial\u0103\u201d.
\n<\/p>\n
Suntem \u201eto\u0163i k1\u201d, \u201e4 You\u201d e \u00een regul\u0103 s\u0103 \u00eencheiem mesajul cu \u201eXXX\u201d, sau cu un\u00a0 smile.\u00a0 Dac\u0103 suntem nervo\u015fi transmitem prin\u00a0\u00a0 emoticoane \u015fi prin alte simboluri grafice. Discursul oral cu numeroase defecte se instaleaz\u0103 \u015fi \u00een domeniul scrisului. Interjec\u0163ii precum \u201eb\u0103i\u201d, \u201em\u0103\u201d, formul\u0103ri populare de tipul \u201eo s\u0103 fac\u201d, o\u201d fost\u201d, \u201ec\u0103\u015fi\u201d etc sunt folosite ca semn al \u201edemocratiz\u0103rii\u201d limbajului, al libert\u0103\u0163ii de opinie \u015fi exprimare, uit\u00e2ndu-se faptul c\u0103 st\u0103p\u00e2nirea libii \u015fi utilizarea ei sunt \u015fi semnele exterioare ale modului \u00een care g\u00e2ndim. Tehnologia nou\u0103 a invadat de asemenea spa\u0163iul limbii cu neologisme \u015fi elemente argotice \u015fi de jargon precum: \u201ecomp\u201d, \u201eIpod\u201d , \u201emp3\u201d, \u201emes\u201d, \u201ecool\u201d,\u00a0 \u201esmiley\u201d etc De la neologismele inevitabile s-a ajuns la un limbaj codificat care separ\u0103 genera\u0163iile sau grupurile sociale, astfel \u00eenc\u00e2t re\u0163eaua de comunicare se reduce doar la aceia cu care e\u015fti \u00een acela\u015fi univers lingvistic \u015fi mental.<\/p>\n
Ca o compensa\u0163ie, \u00een discursul public, oficial, se renun\u0163\u0103 la simplitate, \u00een favoarea unor exprim\u0103ri pre\u0163ioase. Se incepe cu acel pre\u0163ios \u201edeci\u201d, o concluzie la ceva nespus \u00eenc\u0103, se construiesc fraze enorme, uit\u00e2ndu-se \u00een final subiectul ini\u0163ial sau se prefer\u0103 neologismul, uneori chiar tehnic, pentru a transmite ceva simplu. Astfel, profesorul nu mai creeaz\u0103 material didactic, ci \u201esoft educa\u0163ional\u201d, care nu e dec\u00e2t o transpunere \u00een noua tehnologie a plan\u015felor de alt\u0103 dat\u0103, el d\u0103 \u201eimputuri\u201d pentru ca elevul s\u0103 \u201eabordeze ulterior problema \u00een mod multidimensional.\u201d \u201eItemii\u201d de evaluare trebuie s\u0103 fie \u015fi ei \u00een \u201etrend\u201d pentru o evaluare obiectiv\u0103 a \u201ecompeten\u0163elor intra- \u015fi interdisciplinare\u201d.<\/p>\n
\u00cen aceste condi\u0163ii, ce va face profesorul de limba rom\u00e2n\u0103 pentru a putea cultiva exprimarea corect\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp de a fi \u00een \u201espiritul timpului\u201d? Pentru a fi \u201ecool\u201d, discursul oral poate utiliza elemente din limbajul tinerilor, dar acest lucru nu va face dec\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 obi\u015fnuin\u0163ele gre\u015fite \u00een folosirea limbajului. Din dorin\u0163a de a ar\u0103ta preg\u0103tirea academic\u0103 \u015fi elevarea, profesorul poate utiliza \u00een comunicare o exprimare pre\u0163ioas\u0103 care s\u0103-l fac\u0103 pe elev s\u0103 cread\u0103 c\u0103 exist\u0103 o ruptur\u0103 \u00eentre spa\u0163iul lingvistic \u015fcolar\/ oficial \u015fi cel privat. Manualele \u015fcolare, r\u0103mase oarecum \u00een sfera tradi\u0163iei, propun lec\u0163ii de dezvolatare a vocabularului bazate pe explicarea unor cuvinte \u015fi g\u0103sirea de sinonime, dar de multe ori aceste cuvinte se repet\u0103 de-a lungul claselor, devenind doar un exerci\u0163iu de memorie. \u00cencadrarea \u00een contexte r\u0103m\u00e2ne deficitar\u0103, propozi\u0163ia g\u0103sit\u0103 fiind izolat\u0103 de actul vorbirii. O solu\u0163ie ar putea fi exerci\u0163iile care s\u0103 impun\u0103 folosirea cuvintelor \u00een context. Dec\u00e2t o list\u0103 de sinonime, mai bine alc\u0103tuirea unui text de c\u00e2teva r\u00e2nduri \u00een care s\u0103 se utilizeze cuvintele respective. Pentru elevii mai mici, exerci\u0163iile de completare a propozi\u0163iilor pot fi o form\u0103 de a le ar\u0103ta sensul \u015fi contextul \u00een care se poate utiliza un cuv\u00e2nt. \u00cens\u0103 este de dorit ca modelele oferite s\u0103 aib\u0103 structuri diferite pentru a nu deveni cli\u015fee.<\/p>\n
\u015ei \u00een trecut construirea unui text era o problem\u0103, dar ast\u0103zi, \u015fi din cauza comunic\u0103rii prin internet, formularea unor fraze corecte \u015fi construirea unui text coerent a devenit o adev\u0103rat\u0103 provocare. Solu\u0163ia simpl\u0103 oferit\u0103 de examenele \u015fcolare a fost \u015fablonul. Eseul argumentativ, ca parte a examenului de bacalaureat, a impus structurile: \u201e\u00cen opinia mea…\u201d, \u201e\u00een primul r\u00e2nd\u201d, \u201e\u00een concluzie\u201d. Aceste elemente sunt punctate generos, \u00een detrimentul originalit\u0103\u0163ii \u015fi al argument\u0103rii veritabile. Doar folosirea lor asigur\u0103 un num\u0103r de puncte, independent de con\u0163inut.\u00a0 De asemenea, p\u00e2n\u0103 deun\u0103zi, subiectele de examen la sf\u00e2r\u015fitul clasei a VIII-a erau legate de ilustrarea unei specii literare. De aceea, toate eseurile \u00eencepeau de defini\u0163ia speciei respective, urmat\u0103 de un comentariu oarecare, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu defini\u0163ia respectiv\u0103, care func\u0163iona mai degrab\u0103 ca antet, dar aducea puncte. O astfel de obi\u015fnuin\u0163\u0103 a f\u0103cut ca \u015fi \u00een clasa a XII-a unii elevi s\u0103-\u015fi \u00eenceap\u0103 eseul cu definirea speciei literare. \u00cenv\u0103\u0163at\u0103 de timpuriu, fraza \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu figuri de stil, lung\u0103 de c\u00e2teva r\u00e2nduri, devine un semn al pre\u0163iozit\u0103\u0163ii. Frazele imense au devenit \u201esemnul\u201d inteligen\u0163ei. De aceea exerci\u0163iile de construire a enun\u0163urilor, corectarea eseurilor elevilor nu doar din punctul de vedere al ortografiei \u015fi punctua\u0163iei sunt forme de aten\u0163ionare \u015fi corectare ale unor gre\u015feli de exprimare. Un plan corect al compunerii \u015fi exersarea aplic\u0103rii lui pe texte mai scurte poate de asemenea fi un punct de plecare pentru construirea unor eseuri mai ample.<\/p>\n
\u00cen concluzie, apari\u0163ia mijloacelor de comunicare on-line a dus \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 la modificarea limbajului \u015fi a structurilor de comunicare tradi\u0163ionale. Tinerilor le este tot mai reu s\u0103 construiasc\u0103 enun\u0163uri \u015fi texte, astfel \u00eenc\u00e2t cerin\u0163ele unei comunic\u0103ri oficiale par s\u0103 nu aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu deprinderile de vorbire cotidiene. Totu\u015fi, a\u015fa cum spunea Wittgenstein : \u201eLimitele lumii mele sunt limitele limbajului meu.\u201d, modul de a \u00een\u0163elege lumea, de a reflecta asupra ei \u015fi de a se dezvolta \u00een lume este dependent de nuna st\u0103p\u00e2nire a limbajului, de aceea profesorul are un rol major \u00een cultivarea limbii corecte.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em> \u00cen epoca vitezei \u015fi a eficien\u0163ei prescurt\u0103rile \u015fi simbolurile \u00eencep s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 un cuv\u00e2nt, o fraz\u0103, o propozi\u0163ie. Pretindem c\u0103 socializ\u0103m, c\u0103 avem prieteni numero\u015fi, dovad\u0103 diferitele re\u0163ele de socializare de tip Facebook \u00een care mai ales cei tineri comunic\u0103 … Cite\u0219te continuarea
\nFerreol, Gilles & Flageul, Noel. Metode \u015fi tehnici de exprimare scris\u0103 \u015fi oral\u0103<\/em>. Ia\u0219i: Polirom, 2007.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"