Adolescen\u021ba este specific\u0103 celei de-a doua decade a vie\u021bii omului, o perioad\u0103 a transform\u0103rilor intense pe toate planurile, at\u00e2t fizic, c\u00e2t \u0219i psihic, respectiv social. Toate aceste schimb\u0103ri fac ca v\u00e2rsta adolescen\u021bei s\u0103 constituie o trecere tumultoas\u0103 dinspre copil\u0103rie spre tinere\u021be. Localizarea exact\u0103 a adolescen\u0163ei este \u00eentre 14-25 de ani \u015fi este format\u0103 din trei stadii: preadolescen\u0163a, adolescen\u0163a propriu-zis\u0103 \u015fi adolescen\u0163a prelungit\u0103 sau t\u00e2rzie.\u00a0V\u00e2rsta adolescen\u0163ei este diferit\u0103 de la o epoc\u0103 istoric\u0103 la alta. Aceasta a suferit schimb\u0103ri, extinderi respectiv restr\u00e2ngeri,\u00a0 \u00een func\u0163ie de perioada istoric\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu vremurile str\u0103vechi, c\u00e2nd, adolescen\u0163a era aproape inexistent\u0103. Copiii participau de la v\u00e2rste fragede la toate treburile casei. Astfel ei s\u0103reau peste perioada adolescen\u0163ei, trec\u00e2nd \u00een r\u00e2ndul adul\u0163ilor aproximativ pe la 14 ani. Odat\u0103 considera\u0163i adul\u0163i, ace\u015ftia erau pu\u015fi s\u0103 munceasc\u0103 la fel ca \u015fi p\u0103rin\u0163ii, poate chiar mai mult, ajung\u00e2nd de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eentemeieze propriile familii.
\nPerioada adolescen\u0163ei s-a extins odat\u0103 cu evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii. <\/p>\n
Epoca industrial\u0103 a afirmat adolescen\u0163a \u00een forma pe care o cunoa\u015ftem. Odat\u0103 cu evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii, a fost necesar\u0103 o mai lung\u0103 perioad\u0103 de preg\u0103tire pentru a deveni un adult muncitor, astfel extinz\u00e2ndu-se perioada \u015fcolar\u0103 \u015fi odat\u0103 cu ea \u015fi adolescen\u0163a ca perioad\u0103 de v\u00e2rst\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere industrializarea masiv\u0103, apari\u0163ia unor noi ma\u015fin\u0103rii cu care omul nu era obi\u015fnuit s\u0103 lucreze, societatea a fost nevoit\u0103 s\u0103-\u015fi instruiasc\u0103 o perioad\u0103 mai lung\u0103 copiii pentru a achizi\u0163iona competen\u0163ele necesare folosiri acestora. Prin aceast\u0103 \u00eent\u00e2rziere de a intra \u00een tinere\u0163e \u015fi de a-\u015fi asuma responsabilit\u0103\u0163i, adolescen\u0163a a avut \u00een sf\u00e2r\u015fit ocazia s\u0103 se manifeste. \u00cen momentul \u00een care s-a f\u0103cut trecerea de la societatea de produc\u0163ie la societatea serviciilor, stilul de via\u0163\u0103 al adolescentului a suferit o alt\u0103 schimbare. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 tot ce ne \u00eenconjoar\u0103 este operat de calculatoare, putem spune ca studiul pentru preg\u0103tirea profesional\u0103 este mai complex \u015fi drept urmare necesit\u0103 mai mul\u0163i ani de studiu, oferind adolescen\u0163ei ocazia s\u0103 se extind\u0103 din nou. Adolescen\u0163a t\u00e2rzie s-a extins, astfel, p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 25 de ani datorit\u0103 prelungirii duratei necesare de studiu, aceasta incluz\u00e2nd acum \u015fi anii de facultate.<\/p>\n
Adolescen\u0163ii contemporani tind s\u0103 ajung\u0103 mai repede la pubertate, s\u0103 prelungeasc\u0103 perioada \u00een care stau \u00een \u015fcoal\u0103, s\u0103 se separe mai mult de lumea adul\u0163ilor, iar ca tineri, s\u0103 se mute la ora\u015f, s\u0103 se integreze pe o pia\u0163\u0103 a muncii mult mai \ufb02 exibil\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte programul de lucru \u015fi oportunit\u0103\u0163ile de cre\u015ftere a carierei \u015fi s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 mai t\u00e2rziu.<\/p>\n
Astfel, putem caracteriza adolescen\u021ba ca fiind trecerea spre maturizare \u015fi integrare \u00een societatea adult\u0103 \u015fi intensa dezvoltare a personalit\u0103\u0163ii. Dup\u0103 ie\u015firea din pubertate are loc \u00een mod intens ie\u015firea din societatea de tip tutelar, familiar \u015fi \u015fcolar \u015fi intrarea \u00een via\u0163a cultural-social\u0103 mai larg\u0103 a \u015fcolii \u015fi chiar a ora\u015fului. Aceast\u0103 intrare este complex\u0103 \u015fi dependent\u0103 de gradul de integrare a \u015fcolii \u00een via\u0163a social\u0103.<\/p>\n
Datorit\u0103 acestor schimb\u0103ri rapide \u0219i dramatice ce au loc \u00een perioada adolescen\u021bei, ace\u0219tia vor deveni, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mic\u0103 dificili, av\u00e2nd schimb\u0103ri emo\u021bionale bru\u0219te, devenind tri\u0219ti, anxio\u0219i, iritabili. Pentru a trece mai u\u0219or peste aceast\u0103 perioad\u0103 de schimb\u0103ri, adolescen\u021bii au o serie de nevoi ce trebuiesc satisf\u0103cute.<\/p>\n
Cred ca una dintre nevoile principale ale adolescen\u021bilor este aceea de autocunoa\u0219tere<\/strong>. De multe ori, adolescen\u021bii \u00ee\u0219i pun \u00eentrebarea \u201eCine sunt eu?\u201d. Con\u0219tiin\u021ba de sine este un proces complex care include, pe de-o parte, raportarea subiectului la sine \u00eensu\u015fi, la propriile tr\u0103iri, iar pe de alt\u0103 parte, confruntarea acestora, compararea lor cu lumea \u00een mijlocul c\u0103reia tr\u0103ie\u015fte. Satisfacerea acestei nevoi este foarte important\u0103 \u00een vederea form\u0103rii propriei identit\u0103\u021bi. Formarea identit\u0103\u0163ii poate fi explicat\u0103 ca un proces de integrare a tuturor identific\u0103rilor anterioare \u015fi a tuturor imaginilor de sine. Nu este doar o integrare, ci o restructurare a lor \u00een lumina viitorului anticipat. Autocunoa\u0219terea conduce a\u0219adar la formarea imaginii de sine \u0219i la structurarea identit\u0103\u021bii proprii. Nesatisfacerea acestei nevoi poate duce la numeroase probleme cum ar fi: tehnici de \u00eenv\u0103\u0163are ineficiente, conflicte \u00een familie si la \u015fcoal\u0103, influenta negativa a grupului de prieteni, dificult\u0103\u0163i \u00een luarea deciziilor, stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103, emotivitate, agresivitate etc. Insuficienta autocunoa\u015ftere poate men\u0163ine \u015fi agrava problemele cu care adolescentul se confrunt\u0103, \u0219i poate avea numeroase efecte pe termen scurt \u015fi lung (slab\u0103 adaptare la cerin\u0163ele \u015fcolare \u015fi mai t\u00e2rziu la locul de munc\u0103, dificult\u0103\u0163i \u00een rezolvarea problemelor \u015fi luarea deciziilor, accentuarea conflictelor cu cei din jur, randament sc\u0103zut la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103).\u00a0 Ameliorarea acestor probleme s-ar putea realiza printr-o cunoa\u0219tere adecvat\u0103 \u0219i depinde \u00een primul r\u00e2nd de atitudinea celor din jur, \u00een special a p\u0103rin\u0163ilor, fra\u0163ilor, prietenilor, dar nu \u00een ultimul r\u00e2nd a cadrelor didactice.<\/p>\n Modalitatea prin care sistemul educativ ar putea s\u0103 r\u0103spund\u0103 acestei nevoi ar fi implementarea unor proiecte educa\u021bionale<\/em> ce au ca scop cre\u0219terea capacit\u0103\u021bii de autocunoa\u0219tere a elevilor. Personalul didactic implicat \u00een implementarea acestor proiecte ar putea fi reprezentat at\u00e2t de consilierii educativi, psihologi \u0219i dirigin\u021bi dar \u0219i de c\u0103tre celelalte cadre didactice. De asemenea, la aceste activit\u0103\u021bi ar fi indicat s\u0103 fie implica\u021bi \u0219i p\u0103rin\u021bii elevilor. \u00cen felul acesta, p\u0103rin\u021bii vor fi implica\u021bi activ \u00een procesul de cunoa\u0219tere al propriilor copii, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te personalitatea acestora c\u00e2t \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te interesele acestora. \u00cen cadrul acestui program, se pot desf\u0103\u0219ura diverse activit\u0103\u021bi ce vor avea ca scop autocunoa\u0219terea de c\u0103tre elevi a propriului temperament, a aptitudinilor, a stimei de sine, a stilului de \u00eenv\u0103\u021bare etc. La finalul acestor activit\u0103\u021bi, elevii vor dob\u00e2ndi informa\u0163ii despre propria persoan\u0103, \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se mai bine, ceea ce va avea ca efect o mai bun\u0103 adaptare la cerin\u0163ele \u015fcolare, o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a abilit\u0103\u021bilor de rezolvare a problemelor \u015fi luarea deciziilor, rela\u021bii mai eficiente cu cei din jur, tehnici eficiente de \u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>\n O alt\u0103 metod\u0103 prin care sistemul educativ rom\u00e2nesc ar putea s\u0103 r\u0103spund\u0103 acestei nevoi ar fi implicarea \u00een vederea \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii rela\u021biilor dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i elevi<\/em>. Se cunoa\u0219te faptul c\u0103 rela\u021biile dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i adolescen\u021bi sunt din ce \u00een ce mai dificile \u00een contextul evolu\u021biei rapide a societ\u0103\u021bii, schimb\u0103rii valorilor sociale, invad\u0103rii tehnologice.<\/p>\n Dificultatea acestei perioade nu se rezum\u0103 doar la oscilarea \u00eentre diferite st\u0103ri, ci \u015fi impulsivitate, nesiguran\u0163a pe care o simt \u015fi dorin\u0163a de a fi rebeli, pentru faptul c\u0103 se simt deseori ne\u00een\u0163ele\u015fi, dar \u015fi pentru problemele care apar \u00een comunicarea cu p\u0103rin\u0163ii. Astfel, calit\u0103\u0163ile esen\u0163iale ale comunic\u0103rii eficiente se pierd de cele mai multe ori, iar rela\u0163iile p\u0103rinte-copil devin deficitare. Barierele de comunicare submineaz\u0103 \u00een\u0163elegerea reciproc\u0103, nivelul de acceptare \u015fi rela\u0163ionarea empatic\u0103 dintre membrii familiei \u015fi creeaz\u0103 diverse st\u0103ri tensionate, frustrante \u015fi conflictuale. Aceste rela\u021bii deficitare ce se stabilesc \u00eentre p\u0103rin\u021bi \u0219i adolescen\u021bi au un impact negativ asupra form\u0103rii propriei imagini\u00a0 a elevului, deci, implicit \u0219i asupra procesului de autocunoa\u0219tere.<\/p>\n \u00cen traseul de dezvoltare al adolescen\u021bilor din Rom\u00e2nia, pe l\u00e2ng\u0103 nevoia de autocunoa\u0219tere, ace\u0219tia au \u0219i alte nevoi, cum ar fi nevoia de a fi asculta\u021bi<\/strong>. De multe ori, societatea identific\u0103 sursa de dificultate \u00een comunicare, la adolescen\u021bi. Adolescen\u021bii sunt cataloga\u021bi ca fiind prea rebeli, prea lene\u0219i, prea dezinteresa\u021bi, de aceea nu se poate realiza o comunicare eficient\u0103. De fapt, sursa problemelor este alta. De multe ori adolescen\u021bii nu sunt asculta\u021bi sau nu sunt pe deplin asculta\u021bi, uneori chiar fals-asculta\u021bi.<\/p>\n Din p\u0103cate, \u00een societatea noastr\u0103 adolescen\u021bii sunt o categorie cumva inferioar\u0103, ni\u0219te fiin\u021be \u201enu-\u00eenc\u0103-persoane\u201d, c\u0103rora nu li se rezerv\u0103\u00a0 niciun alt scop dec\u00e2t acela de a se supune a\u0219tept\u0103rilor \u0219i cerin\u021belor adul\u021bilor din jurul lor. \u00cen mod normal, un dialog real poate ap\u0103rea doar \u00eentre dou\u0103 persoane care \u00ee\u0219i recunosc reciproc statutul de persoan\u0103. Principala cauz\u0103 pentru lipsa dialogului \u00eentre genera\u021bii \u00een Rom\u00e2nia este percep\u021bia \u201ebulk\u201d, la gr\u0103mad\u0103, a adolescen\u021bilor, al\u0103turi de aceast\u0103 m\u00e2ndrie a adul\u021bilor care le permite s\u0103 se pozi\u021bioneze pe alt\u0103 treapt\u0103 social\u0103 fa\u021b\u0103 de adolescen\u021bi. Asta le \u00eenchide adul\u021bilor canalele de comunicare, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, c\u0103ci tinerii nu r\u0103spund pozitiv \u00eentr-un climat bazat pe autoritate, cu parteneri de \u201edialog\u201d care le neag\u0103 at\u00e2t problemele, c\u00e2t \u0219i propunerile de solu\u021bii.<\/p>\n Pentru satisfacerea acestei nevoi, cred ca \u0219coala ar trebui s\u0103 aib\u0103 un impact foarte mare<\/em>. \u0218coala sau educa\u021bia nu \u00eenseamn\u0103 doar transmiterea de cuno\u0219tin\u021be, pe care ulterior elevii s\u0103 le memoreze, de multe ori mecanic, iar ulterior, pentru a fi nota\u021bi, ace\u0219tia s\u0103 reproduc\u0103 \u201emot-a-mot\u201d ceea ce le-a spus profesorul. Educa\u021bia \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Cadrele didactice ar trebui s\u0103 fie mai atente la nevoile elevilor. Ar trebui s\u0103 le ofere \u0219ansa de a se remarca, de a-\u0219i spune p\u0103rerea. Din p\u0103cate, acest lucru, \u00een \u0219colile rom\u00e2ne\u0219ti, uneori lipse\u0219te. \u00cenc\u0103 mai sunt profesori care nu \u021bin ritmul cu dezvoltarea societ\u0103\u021bii \u0219i a tinerilor, profesori care nu permit elevilor s\u0103 se exprime, profesori care nu sunt la punct cu nout\u0103\u021bile din metodologia \u0219i didactica materiei pe care o predau \u0219i chiar profesori care contest\u0103 metodele moderne de predare. Cred c\u0103 ar trebui g\u00e2ndit un sistem prin care fie ace\u0219ti profesori s\u0103 fie elimina\u021bi din sistemul educativ, fie s\u0103 con\u0219tientizeze importan\u021ba acestei nevoi \u0219i implicit s\u0103 aduc\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri actului educativ.<\/p>\n Ceea ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 sistemul educativ pentru a satisface aceast\u0103 nevoie a adolescen\u021bilor, ar fi s\u0103 le ofere posibilitatea adolescen\u021bilor de a-\u0219i exprima p\u0103rerea<\/em>, s\u0103 \u00eei asculte \u0219i s\u0103 \u00eei \u00een\u021beleag\u0103. Aceste lucruri au un impact puternic \u00een dezvoltarea adolescentului, \u0219i implicit, \u00een formarea viitorului adult. Cum ar putea s\u0103 se realizeze acest lucru? O metod\u0103 de predare ce ar putea fi utilizat\u0103 cu succes ar fi dezbaterea. Profesorul ar putea s\u0103 \u00eei angreneze pe elevi \u00een discu\u021bii pe o anumit\u0103 tem\u0103 dat\u0103. S\u0103 \u00eei grupeze \u00een func\u021bie de interese, iar ace\u0219tia s\u0103 aduc\u0103 argumente pro sau contra subiectului dat.<\/p>\n Pentru a satisface aceast\u0103 nevoie, profesorul ar trebui s\u0103 fie atent<\/em> \u0219i s\u0103 ofere posibilitatea fiec\u0103rui membru al grupului s\u0103-\u0219i exprime p\u0103rerea<\/em> \u0219i chiar s\u0103 \u00eencurajeze elevii mai timizi \u00een a-\u0219i spune p\u0103rerea, s\u0103 nu-i judece \u0219i s\u0103 nu le permit\u0103 celorlal\u021bi participan\u021bi la discu\u021bie s\u0103 ia \u00een der\u00e2dere pe cei ce au dificult\u0103\u021bi \u00een exprimare<\/em>. Acestia ar trebui s\u0103 fie asculta\u021bi \u0219i ajuta\u021bi s\u0103-\u0219i dezvolte aceast\u0103 latur\u0103, a comunic\u0103rii. De asemenea, \u00een cadrul \u0219colilor, s-ar putea realiza mese rotunde, pe diferite subiecte, la care ar putea fi invita\u021bi \u0219i p\u0103rin\u021bii. O importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 o are \u0219i psihologul \u0219colar, dac\u0103 acesta exist\u0103. Acesta ar putea s\u0103 \u00eei consilieze at\u00e2t pe elevi, c\u00e2t \u0219i pe p\u0103rin\u021bi, \u00een vederea \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii comunic\u0103rii dintre ace\u0219tia. P\u0103rintele ar trebui s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 nevoia adolescentului de a fi ascultat, de a i se lua \u00een considerare p\u0103rerile.<\/p>\n O alt\u0103 nevoie a adolescen\u021bilor rom\u00e2ni, ar fi nevoia de a avea intimitate \u0219i via\u021b\u0103 personal\u0103, inclusiv via\u021b\u0103 sexual\u0103<\/strong>. De multe ori, p\u0103rin\u021bii nu realizeaz\u0103 faptul c\u0103 al lor copil de ieri s-a transformat \u00een adolescentul de ast\u0103zi \u0219i \u00eenc\u0103 sunt tenta\u021bi s\u0103 \u00eel controleze la orice pas. Desigur, inten\u021bia p\u0103rin\u021bilor nu este una rea, fac acest lucru din dorin\u021ba de a-i proteja. Totu\u0219i, ace\u0219tia ar trebui s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 nevoia adolescen\u021bilor de intimitate \u0219i s\u0103 le ofere acestora spa\u021biul pe care \u0219i-l doresc, s\u0103 le ofere \u00eencredere, propria camer\u0103 \u0219i s\u0103 le respecte regulile stabilite pentru aceasta. Aceast\u0103 nevoie de intimitate se datoreaz\u0103 \u0219i schimb\u0103rilor corporale aduse de pubertate, dar \u0219i emo\u021biilor noi pe care le tr\u0103iesc \u0219i care \u00eei fac pe adolescen\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i apere dreptul la intimitate. Orice \u00eencercare neargumentat\u0103 \u015fi nenegociat\u0103 a adultului de a interveni \u00een via\u0163a adolescentului este perceput\u0103 de acesta ca o \u00eenc\u0103lcare a intimit\u0103\u0163ii, risc\u00e2nd s\u0103 duc\u0103 la perturbarea profund\u0103 a rela\u0163iei cu adultul. Cu c\u00e2t p\u0103rin\u021bii vor respecta aceast\u0103 nevoie, cu at\u00e2t adolescen\u021bi vor fi mai dispu\u0219i s\u0103 comunice cu ace\u0219tia despre ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103. P\u0103rin\u021bii trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 a respecta dreptul adolescen\u021bilor la intimitate nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt nep\u0103s\u0103tori fa\u021b\u0103 de ceea ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103, ci c\u0103 le arat\u0103 c\u0103 sunt dispu\u0219i s\u0103 \u00eei asculte, f\u0103r\u0103 ca ace\u0219tia s\u0103 insiste prea mult asupra subiectului.<\/p>\n Discu\u021biile despre via\u021ba sexual\u0103 la adolescen\u021bi sunt \u00eenc\u0103 un subiect tabu \u00een \u021bara noastr\u0103. \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103 cred c\u0103 \u0219coala ar trebui s\u0103 aib\u0103 un impact mai mare asupra pre-adolescen\u021bilot \u0219i adolescen\u021bilor \u0219i ar trebui s\u0103 fie mai implicat\u0103. Cred c\u0103 educa\u021bia sexual\u0103 \u00een \u0219coli este imperios necesar\u0103<\/em>. Dac\u0103 se face educa\u021bie sexual\u0103 \u00een \u0219coal\u0103 asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 elevii vor fi \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi cum s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 raporturi sexuale, ci vor primi r\u0103spunsuri la nenum\u0103ratele \u00eentreb\u0103ri \u0219i curiozit\u0103\u021bi. Multe persoane cred c\u0103 dac\u0103 se va face educa\u021bie sexual\u0103 \u00een \u0219coal\u0103, ace\u0219tia vor fi mai curio\u0219i. Ceea ce este complet FALS! Adolescen\u021bii sunt foarte curio\u0219i \u0219i vor cauta informa\u021bii pe siteuri neautorizate. Vor fi tenta\u021bi s\u0103 experimenteze f\u0103r\u0103 a avea cuno\u0219tin\u021be despre riscurile la care se expun. La orele de educa\u021bie sexual\u0103 elevii vor \u00eenv\u0103\u021ba c\u0103 nimeni nu are voie s\u0103 \u00eei ating\u0103 \u00eentr-un mod care li se pare nepotrivit. Vor \u00eenv\u0103\u021ba cum s\u0103 cear\u0103 ajutor \u0219i vor primi informa\u021bii despre persoanele care trebuie s\u0103 \u00eei ajute \u0219i s\u0103 \u00eei apere. Vor \u00eenv\u0103\u021ba despre igien\u0103, s\u0103n\u0103tate \u0219i cum s\u0103 recunoasc\u0103 problemele, cum s\u0103 recunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 evite situa\u021biile periculoase pentru ei, \u00eentr-o lume plin\u0103 de pr\u0103d\u0103tori sexuali, online, pe strad\u0103 sau \u00een propria familie. De asemenea, vor \u00eenv\u0103\u021ba despre utilitatea prezervativului \u0219i despre bolile cu transmitere sexual\u0103. Nu doar gonoreea \u0219i sifilisul se transmit pe cale sexual\u0103 ci \u0219i hepatitele virale \u0219i Hiv-ul \u0219i c\u0103 odat\u0103 contactate din neaten\u021bie, vor deveni pacien\u021bi sub tratament \u00eentreaga via\u021b\u0103.<\/p>\n Adolescentele vor afla ce \u00eenseamn\u0103 o sarcin\u0103 nedorit\u0103 \u0219i c\u0103 un copil, nu numai c\u0103 schimb\u0103 pentru totdeauna via\u021ba unei fete, dar este o responsabilitate pentru ambii parteneri sexuali. Vor \u00een\u021belege c\u0103 avortul este o experien\u021b\u0103 ur\u00e2t\u0103, traumatizant\u0103 at\u00e2t fizic c\u00e2t \u0219i psihic \u0219i c\u0103 exist\u0103 alte solu\u021bii la \u00eendem\u00e2n\u0103 s\u0103 nu ajung\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u021bie. Din p\u0103cate prea pu\u021bini adolescen\u021bi rom\u00e2ni sunt informa\u021bi cu privire la toate aceste aspecte iar \u0219coala este mai mult absent\u0103 dec\u00e2t prezent\u0103. \u00cen lipsa educa\u021biei sexuale adolescen\u021bii \u00een\u021beleg total gre\u0219it via\u021ba sexual\u0103. Fac anumite compromisuri \u0219i lucruri pe care nu \u0219i le doresc, doar din dorin\u021ba de a fi accepta\u021bi de grup. A le vorbi copiilor despre sex este important pentru a-i ajuta s\u0103-\u0219i formeze atitudini s\u0103n\u0103toase despre sexualitate, identitate sexual\u0103, rela\u021bii s\u0103n\u0103toase, comportament responsabil \u0219i via\u021ba intim\u0103. \u00cen plus suntem siguri c\u0103, informa\u021bile oferite provin din surse de \u00eencredere. De asemenea este important ca adolescen\u021bii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 emo\u021biile ce \u00eenso\u021besc actul sexual, iubirea \u0219i respectul fa\u021b\u0103 de partener, chiar \u00eenainte de a fi activi sexual. Educa\u021bia sexual\u0103 \u00eei ajut\u0103 de asemenea s\u0103 se protejeze de abuzul sexual \u0219i de a deveni la r\u00e2ndul lor persoane care abuzeaz\u0103 sexual. De aici, se na\u0219te o alt\u0103 nevoie a adolescen\u021bilor, aceea de a fi informa\u021bi. \u00cen prezent sistemul educativ nu satisface aceast\u0103 nevoie a elevilor, \u0219i anume, de a fi informa\u021bi cu privire la sexualitate.<\/p>\n Consider c\u0103 nu ar mai trebui s\u0103 li se \u00eengr\u0103deasc\u0103 elevilor dreptul de a fi informa\u021bi cu privire la sexualitate<\/em> \u0219i ar trebui s\u0103 se introduc\u0103 educa\u021bia sexual\u0103 \u00een \u0219coli. Cu toate c\u0103 acest lucru este, a\u0219 putea spune eu, mai mult dec\u00e2t urgent, trebuie mare aten\u021bie la cum se va aplica \u0219i implementa acest proiect. Consider c\u0103 aceast\u0103 materia trebuie s\u0103 fie predat\u0103 de speciali\u0219ti. Nu trebuie s\u0103 fie lasat\u0103 la nivel de \u0219coala, s\u0103 se dea \u00een completarea catedrei \u00een cazul profesorilor cu norm\u0103 incomplet\u0103. Dac\u0103 nu se va trata cu mare seriozitate acest subiect, iar ora nu va fi f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre speciali\u0219ti, atunci vom putea spune c\u0103 eficien\u021ba ei va fi foarte mic\u0103 sau chiar va tinde spre zero.<\/p>\n O alt\u0103 nevoie a preadolescen\u021bilor \u0219i adolescen\u021bilor din Rom\u00e2nia este aceea de apartenen\u021b\u0103<\/strong>. A\u0219 putea spune c\u0103 aceasta este una dintre cele mai puternice nevoi ale adolescen\u021bilor. Ei simt nevoia de a apar\u021bine unui loc, de a se asem\u0103na cuiva, de a g\u0103si acele persoane care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc acelea\u0219i probleme \u0219i bucurii ca ale lui \u0219i de a g\u0103si modele demne de urmat. \u00cen cazul \u00een care aceast\u0103 nevoie nu va fi satisf\u0103cut\u0103, adolescentul va dezvolta sentimente de inutilitate \u0219i inadecvare, se va sim\u021bi respins, singur, toate acestea duc\u00e2nd la apari\u021bia unor tulbur\u0103ri anxios-depresive.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 toate aceste nevoi, mai exist\u0103 o necesitate esen\u021bial\u0103 pentru supravie\u021buirea lor, \u0219i anume cea material\u0103<\/strong>. De obicei aceast\u0103 necesitate este privit\u0103 ca o necesitate, \u00een mod special, \u00een mediul rural. Dac\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te mediul urban, adolescen\u021bii nu consider\u0103 c\u0103 partea material\u0103 cum ar fi hrana, \u00eembr\u0103c\u0103mintea, ad\u0103postul, medica\u021bia, siguran\u021ba sau protec\u021bia reprezint\u0103 o necesitate, acest fapt reprezent\u00e2nd de fapt o obliga\u021bie a p\u0103rin\u021bilor, \u00een mediul rural \u00eent\u00e2lnim, anumite zone unde aceste necesit\u0103\u021bi esen\u021biale pentru supravie\u021buire \u0219i dezvoltare fizic\u0103 normal\u0103 lipsesc. Zone limitrofe, unde oamenii tr\u0103iesc la limita s\u0103r\u0103ciei, unde adolescen\u021bii muncesc cot la cot cu p\u0103rin\u021bii sau chiar mai mult, unde, a\u0219 putea spune eu c\u0103 mul\u021bi dintre copii sar peste aceast\u0103 etap\u0103 a adolescen\u021bei, \u0219i devin, for\u021ba\u021bi de \u00eemprejur\u0103ri, adul\u021bi maturi. Cred c\u0103, societatea \u0219i sistemul educativ ar trebui s\u0103 acorde o mai mare aten\u021bie acestor copii, s\u0103 identifice aceste situa\u021bii \u0219i s\u0103 elaboreze un plan de interven\u021bie. Suntem tenta\u021bi s\u0103 credem c\u0103 aceasta nu ar trebui s\u0103 fie o provocare cu care s\u0103 se confrunte adolescen\u021bii de ast\u0103zi. \u0218i a\u0219a ar trebui s\u0103 fie! Adolescen\u021bii nu ar trebui s\u0103 duc\u0103 grija zilei de m\u00e2ine \u0219i povara grijilor unui adult. Ace\u0219tia ar trebui s\u0103 se bucure de frumuse\u021bile v\u00e2rstei, s\u0103 caute, s\u0103 exploreze, s\u0103-\u0219i pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 r\u0103spunsuri. Din p\u0103cate, oric\u00e2t de multe eforturi fac organiza\u021biile non-guvernamentale, Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 se mai confrunt\u0103 cu astfel de situa\u021bii. Pentru a reduce \u0219i chiar a elimina aceast\u0103 problem\u0103 din r\u00e2ndul adolescen\u021bilor, nu ar trebui s\u0103 intervin\u0103 doar \u0219coala, ci \u0219i societatea. Cred c\u0103 ar trebui s\u0103 fim mai empatici, mai \u00een\u021beleg\u0103tori \u0219i mai implica\u021bi \u00een a acorda ajutor celor din jurul nostru.<\/p>\n Cum r\u0103spunde sistemul educativ nevoilor \u0219i provoc\u0103rilor adolescen\u021bilor rom\u00e2ni?<\/em> Cele mai frecvente sunt activit\u0103\u021bile organizate cu scopul de a-i ajuta pe adolescen\u021bi s\u0103-\u0219i dezvolte cuno\u0219tin\u021bele, \u00eencrederea \u0219i abilit\u0103\u021bile; activit\u0103\u021bi care s\u0103 le ofere adolescen\u021bilor oportunitatea de a \u00eenv\u0103\u021ba at\u00e2t prin deduc\u021bii logice, c\u00e2t \u0219i prin emo\u021bii; activit\u0103\u021bi ce au \u00een vedere at\u00e2t dezvoltarea competen\u021belor, dar \u0219i a cuno\u0219tin\u021belor. Activit\u0103\u0163ile pot fi utilizate pentru a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe adolescen\u0163i lucruri noi, nu doar \u00een teorie, ci \u015fi \u00een practic\u0103, sprijinindu-i s\u0103 se dezvolte din punct de vedere emo\u0163ional. Adolescen\u0163ii pot fi ajuta\u0163i s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 competen\u0163ele \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele de care au nevoie, prin diverse metode active cum ar fi: discu\u021bii, brainstorming: generarea spontan\u0103 a unei liste de idei cu privire la un anumit subiect (se vor aduna c\u00e2t mai multe idei \u015fi se va \u00eencuraja chiar \u015fi pe cele mai neobi\u015fnuite, se va am\u00e2na analiza critic\u0103 pentru o etap\u0103 ulterioar\u0103), activit\u0103\u0163i sportive \u015fi jocuri de echip\u0103 \u00een care adolescen\u0163ii experimenteaz\u0103 provoc\u0103ri, \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 coopereze, s\u0103 lucreze \u00een echipe, s\u0103 \u00eei asculte pe ceilal\u021bi, s\u0103 accepte \u0219i ideile celorlal\u021bi ca fiind bune, \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 se exprime \u0219i s\u0103 se fac\u0103 \u00een\u021bele\u0219i. Sistemul educativ trebuie s\u0103 fie preocupat \u00een a-i ajuta pe elevi s\u0103-\u015fi descopere interesele \u015fi s\u0103 se dezvolte din punct de vedere fizic \u015fi intelectual. De asemenea, au nevoie s\u0103-\u015fi dezvolte abilit\u0103\u0163ile sociale \u015fi sim\u0163ul responsabilit\u0103\u0163ii.<\/p>\n \u00cen concluzie, consider c\u0103 sistemul educativ rom\u00e2nesc nu este pe deplin preg\u0103tit pentru a r\u0103spunde tuturor nevoilor \u0219i provoc\u0103rilor adolescen\u021bilor, dar cu ajutorul oamenilor (fie ei mini\u0219tri, educatori, directori, psihopedagogi sau alte cadre didactice) cu viziune, acest lucru se poate schimba, satisf\u0103c\u00e2nd nevoile acestora.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Adolescen\u021ba este specific\u0103 celei de-a doua decade a vie\u021bii omului, o perioad\u0103 a transform\u0103rilor intense pe toate planurile, at\u00e2t fizic, c\u00e2t \u0219i psihic, respectiv social. Toate aceste schimb\u0103ri fac ca v\u00e2rsta adolescen\u021bei s\u0103 constituie o trecere tumultoas\u0103 dinspre copil\u0103rie spre … Cite\u0219te continuarea
\nGra\u021biela Sion, Psihologia adolescen\u021bei \u0219i a tinere\u021bii. Dezvoltare, educa\u021bie \u0219i interven\u021bie, Ed. Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, 2018
\nBuzdugan T, Avertismentele adolescen\u021bei, Ed. Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 2009
\nMunteanu A, Psihologia dezvolt\u0103rii umane, edi\u021bia a II-a, rev, Ed. Polirom, Ia\u0219i, 2006
\n\u0218chiopu U, Verza E, Psihosociologia v\u00e2rstelor \u2013 ciclurile vie\u021bii, Ed. Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 1995
\nSteingerg L., Silk J S, Parenting adolescents. In hoandbook of parenting: Children and parenting, Vol. 1, 2, Ed. Lawrence Erlbaum Associates Publishers, 2002
\nRobu V Psihologia personalit\u0103\u021bii \u2013 note de curs, Ed. Lumen, 2017<\/p>\n