{"id":12817,"date":"2024-02-06T09:20:21","date_gmt":"2024-02-06T07:20:21","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=12817"},"modified":"2024-02-06T09:20:21","modified_gmt":"2024-02-06T07:20:21","slug":"comunicare-educationala-limbajul-violent-manifestare-devianta-la-elevi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/comunicare-educationala-limbajul-violent-manifestare-devianta-la-elevi","title":{"rendered":"Comunicare educa\u021bional\u0103. Limbajul violent \u2013 manifestare deviant\u0103 la elevi"},"content":{"rendered":"<div class=\"postie-post\">\n<p>Se aud tot mai multe voci care acuz\u0103 c\u0103 limbajul genera\u0163iilor de v\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103 pare s\u0103 se deterioreze \u015fi nu doar \u00een sensul s\u0103r\u0103ciei de limbaj, ci \u015fi \u00een sensul utiliz\u0103rii limbajului ca mijloc de agresiune. \u00cen mediul \u015fcolar actual, de obicei, regulamentele \u015fi programele existente vizeaz\u0103 mai ales manifest\u0103ri ale violen\u0163ei fizice, consecin\u0163ele acesteia fiind imediat sesizate \u015fi cu un grad mai ridicat de vizibilitate, av\u00e2nd, prin urmare, un impact mai puternic. Nu trebuie uitat nici faptul c\u0103 limbajul violent poate fi un prim pas spre violen\u0163a fizic\u0103 \u015fi c\u0103 poate afecta grav echilibrul emo\u0163ional al celui agresat, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t efectele nu sunt uneori perceptibile imediat, ci apar pe termen lung, de multe ori \u00een form\u0103 agravat\u0103. <!--more--><\/p>\n<p>Pentru a identifica pozi\u0163ia devierilor de limbaj \u00een gama larg\u0103 a comportamentelor umane, sunt necesare c\u00e2teva preciz\u0103ri.<\/p>\n<p>\u00cen primul r\u00e2nd, vom prelua defini\u0163ia devierilor de comportament propus\u0103 de Emilia Albu, conform c\u0103reia comportamentul deviant este \u201e<em>orice abatere a comportamentului de la normele generale de convie\u0163uire, de la normele morale, culturale, juridice ale societ\u0103\u0163ii<\/em>\u201d; astfel devine evident de ce comportamentul agresiv este un comportament deviant.<\/p>\n<p>\u00cen al doilea r\u00e2nd, \u0163in\u00e2nd seama de simptomele devierilor de comportament, recunoa\u015ftem devierile de limbaj ca fiind manifest\u0103ri ale comportamentului agresiv \u00een sfera afectiv\u0103, a dezvolt\u0103rii intelectuale sau \u00een sfera voli\u0163ional\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen al treilea r\u00e2nd, raport\u00e2ndu-ne la clasificarea comportamentelor realizat\u0103 de I. Str\u0103chinaru \u2013 comportamente de evaziune sau de demisie, comportamente de dominare, agresive sau revendicative, \u015fi comportamente perverse \u2013 reg\u0103sim limbajul violent at\u00e2t ca manifestare a evaziunii sau a demisiei, c\u00e2t \u015fi a tendin\u0163elor de dominare, agresiv-impulsive.<\/p>\n<p>Altfel spus, cauzele ce pot determina apari\u0163ia violen\u0163elor de limbaj pot fi:<\/p>\n<ul>\n<li>lipsa afec\u0163iunii \u00een familie, \u00een colectivul de elevi, \u00een societate;<\/li>\n<li>percep\u0163ia deformat\u0103 a manifest\u0103rilor afective;<\/li>\n<li>dorin\u0163a de integrare \u00eentr-un grup \u00een care devian\u0163a este norma;<\/li>\n<li>existen\u0163a unor decalaje intelectuale sau de abilit\u0103\u0163i fa\u0163\u0103 de grupul de referin\u0163\u0103;<\/li>\n<li>confruntarea cu probleme aparent insolvabile \u015fi care amenin\u0163\u0103 statutul personal, din punct de vedere al rela\u0163iilor cu cei din jur, al viitorului propriu etc.<\/li>\n<li>frustrarea rezultat\u0103 din comportamentul injust al celor din jur;<\/li>\n<li>neconcordan\u0163a \u00eentre dorin\u0163e \u015fi capacit\u0103\u0163ile de realizare a acestora etc.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Astfel, devine evident faptul c\u0103 limbajul violent este doar un simptom, o form\u0103 de manifestare ce poate fi determinat\u0103 de o diversitate de factori, de unde \u015fi varietatea tipurilor de violen\u0163\u0103 \u00een limbaj. Limbajul violent const\u0103 \u00een:<\/p>\n<ul>\n<li>exces de vorbire;<\/li>\n<li>minciun\u0103;<\/li>\n<li>ironie, sarcasm;<\/li>\n<li>denigrare, desconsiderare fa\u0163\u0103 de cei din jur;<\/li>\n<li>injurie, amenin\u0163are, calomnie;<\/li>\n<li>refuz de a vorbi, negativism.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u015fte efectele pe care aceste manifest\u0103ri le au asupra victimelor, cel mai grav afectat\u0103 este stima de sine: victimele se simt devalorizate, \u00ee\u015fi pierd \u00eencrederea \u00een for\u0163ele proprii, devin anxioase, de multe ori manifest\u00e2nd la r\u00e2ndul lor comportamente deviante \u015fi realiz\u00e2ndu-se astfel un climat tensionat \u00een care func\u0163ionalitatea normal\u0103 este afectat\u0103, un cerc vicios \u00een care victima devine apoi agresor s.a.m.d.<\/p>\n<p>Cristina Neam\u0163u preia de la D. Olweus urm\u0103toarea tipologie a victimelor:<\/p>\n<ul>\n<li>victime provocatoare, care provoac\u0103 inten\u0163ionat conflicte cu al\u0163ii, recurg\u00e2nd la violen\u0163e verbale, la tachinare la ironie;<\/li>\n<li>victime participative sau catalizatoare, care \u00ee\u015fi asum\u0103 voluntar rolul de victim\u0103 pentru a fi accepta\u0163i de ceilal\u0163i;<\/li>\n<li>false victime, care reclam\u0103 mereu incidente imaginare din nevoia de a atrage aten\u0163ia asupra sie\u015fi.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Aceast\u0103 tipologie ilustreaz\u0103 afirma\u0163ia de mai sus, referitoare la rela\u0163ia agresor-victim\u0103. \u0162in\u00e2nd seama de factorii generatori al devierilor de limbaj, de formele variate de manifestare \u015fi de efectele negative pe care au nu numai imediat, ci \u015fi pe termen lung, devine evident\u0103 necesitatea c\u0103ut\u0103rii unor solu\u0163ii, a unor metode de combatere a acestui tip de violen\u0163\u0103.<\/p>\n<p>O prim\u0103 direc\u0163ie \u00een care trebuie ac\u0163ionat este cea a leg\u0103turii \u015fcoal\u0103-familie, din mai multe considerente. Cunosc\u00e2nd familia, implicit se ob\u0163in mai multe informa\u0163ii referitoare la elev, \u00een vederea unei interven\u0163ii mai eficiente pentru neutralizarea agresivit\u0103\u0163ii limbajului. De asemenea, familia joac\u0103 un rol extrem de important \u00een dezvoltarea copilului, astfel \u00eenc\u00e2t orice ac\u0163iune ini\u0163iat\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103 este sortit\u0103 e\u015fecului f\u0103r\u0103 colaborarea familiei. Rela\u0163ia \u00eentre mediul \u015fcolar \u015fi cel familial trebuie sa fie una coerenta si continua, pentru a oferi copilului un climat afectiv-educativ propice unei dezvolt\u0103ri armonioase, \u00een spiritul idealului educa\u0163ional \u015fi al aspira\u0163iilor proprii. \u00cen cazul \u00een care familia se confrunt\u0103 cu diferite probleme, acestea vor reprezenta un factor generator al manifest\u0103rilor violente ale copilului; \u015fcoala poate ini\u0163ia \u00een astfel de cazuri programe de consiliere, educare, formare pentru a crea premisele \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii mediului familial al copilului.<\/p>\n<p>O alt\u0103 direc\u0163ie de ac\u0163iune o reprezint\u0103 programele \u015fi activit\u0103\u0163ile desf\u0103\u015furate \u00een \u015fcoal\u0103, centrate pe formele de agresiune discutate anterior. Elevul cu manifest\u0103ri comportamentale agresive poate fi implicat \u00een activit\u0103\u0163i care s\u0103-l ajute s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 starea agresiv\u0103 \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, s\u0103 consolideze rela\u0163iile pozitive \u00een cadrul grupului c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine, caz \u00een care se reduce \u015fi riscul agrav\u0103rii situa\u0163iei existente \u015fi al apari\u0163iei ulterioare a altor cazuri similare. To\u0163i elevii, nu doar cei cei agresivi, trebuie implica\u0163i activ \u00een solu\u0163ionarea unor astfel de cazuri, pentru a-\u015fi dezvolta capacitatea de a rezista, de a se opune asertiv unor eventuale manifest\u0103ri agresive \u00eendreptate \u00eempotriva lor, f\u0103r\u0103 a deveni ei \u00een\u015fi\u015fi agresori. Un alt c\u00e2\u015ftig important al unor astfel de activit\u0103\u0163i ar fi cunoa\u015fterea mai bun\u0103 de sine \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea comunic\u0103rii cu cei din jur.<\/p>\n<p>Formele unor astfel de activit\u0103\u0163i variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de resursele umane, financiare \u015fi materiale implicate \u015fi de obiectivele vizate. Poate fi vorba despre grupuri de lucru, module de consiliere, cercuri de comunicare \u015fi negociere, redactarea de jurnale personale etc. Implicarea elevilor poate fi individual\u0103, la nivel de clas\u0103, inter-clase, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii, \u00eempreun\u0103 cu profesorii, depinz\u00e2nd de particularit\u0103\u0163ile cazurilor abordate.<\/p>\n<p>Este de dorit ca \u00een astfel de activit\u0103\u0163i s\u0103 fie implicat consilierul\/ psihologul \u015fcolar, \u00een mod evident calificat pentru a ac\u0163iona eficient \u00een asemenea situa\u0163ii, cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi abilit\u0103\u0163ile personalului didactic nefiind \u00eentotdeauna suficiente pentru o rezolvare profesionist\u0103.<\/p>\n<p>Comunicarea permanent\u0103 cu elevii, \u00eencurajarea lor s\u0103-\u015fi exprime punctele de vedere f\u0103r\u0103 a se teme de consecin\u0163e nepl\u0103cute, pot fi tot at\u00e2tea c\u0103i de deschidere spre prevenirea \u015fi combaterea conflictelor, fie ele \u015fi la nivelul vorbei, nu neap\u0103rat al faptei.<\/p>\n<p>\u00cen concluzie, simpla reprimare prin for\u0163\u0103, \u00een\u0103bu\u015firea limbajului violent nu este o solu\u0163ie, deoarece cauza nu dispare astfel \u015fi, \u00een plus, se acumuleaz\u0103 \u015fi frustrarea sau dorin\u0163a de r\u0103zbunare care ulterior pot declan\u015fa forme mai dure de manifest\u0103ri agresive.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie<\/strong><\/em><br \/>\n1. Albu, E., Manifest\u0103ri tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescen\u0163i. Prevenire \u015fi terapie, ed. Aramis, Bucure\u015fti, 2002<br \/>\n2. DePino, C., Violen\u0163a \u00een \u015fcoal\u0103. Ajut\u0103-\u0163i copilul s\u0103-i fac\u0103 fa\u0163\u0103, ed. Trei, 2013<br \/>\n3. Doering, A., Higgins, M., Bullyingul nu este amuzant, ed. Bookzone, Bucure\u015fti, 2021<br \/>\n4. Neam\u0163u, C., Conduite agresive \u00een \u015fcoal\u0103, \u00een Agresivitatea \u00een \u015fcoal\u0103, coord. L. \u015eoitu si C. H\u0103v\u00e2rneanu, Institutul European, Ia\u015fi, 2001<br \/>\n5. Ozunu, D., Psihopedagogia comportamentului normal \u015fi deviant, ed. Genesis, Cluj-Napoca, 1995<br \/>\n6. Smith, P., Bullying. Psihologia bullying-ului \u015fcolar, ed. Prior &amp; Books, 2021<br \/>\n7. \u015eoitu, L. &amp;. H\u0103v\u00e2rneanu, C.,\u00a0\u00a0 Agresivitatea \u00een \u015fcoal\u0103, Institutul European, Iasi, 2001<br \/>\n8. \u015eoitu, L., Pedagogia comunic\u0103rii, Institutul European, Ia\u015fi, 2001<br \/>\n9. Str\u0103chinaru, I., Devierile de conduit\u0103 la copii, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1969<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Se aud tot mai multe voci care acuz\u0103 c\u0103 limbajul genera\u0163iilor de v\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103 pare s\u0103 se deterioreze \u015fi nu doar \u00een sensul s\u0103r\u0103ciei de limbaj, ci \u015fi \u00een sensul utiliz\u0103rii limbajului ca mijloc de agresiune. \u00cen mediul \u015fcolar actual, &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/comunicare-educationala-limbajul-violent-manifestare-devianta-la-elevi\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1048,1060,1111,797,783,1112,802,863,1688,1689],"tags":[1281],"class_list":["post-12817","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-bullying","category-climat-educational","category-consiliere-psihopedagogica","category-educatia-in-familie","category-educatie-sociala-si-emotionala","category-management-educational","category-managementul-clasei","category-parteneriat-educational","category-prevenirea-agresivitatii","category-violenta-scolara","tag-denisa-dumitrescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12817","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12817"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12817\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12818,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12817\/revisions\/12818"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12817"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12817"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12817"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}