Sonoritatea special\u0103 a termenului, suger\u00e2nd leg\u0103turi subtile \u00eentre liter\u0103 \u0219i sens, \u00eentre actul de a g\u00e2ndi \u0219i neuroplasticitatea cerebral\u0103, a glisat din englez\u0103 \u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103, termenul rom\u00e2nesc av\u00e2nd pentru noi mai mult\u0103 gra\u021bie, dar \u0219i o zon\u0103 de \u201emister\u201d, prin aceasta amintind de structura metaforelor revelatoare blagiene<\/i>, \u00eentruc\u00e2t sensurile acestuia se desfoliaz\u0103 \u0219i se \u00eenfoliaz\u0103 \u00eenc\u0103 necurmat, ca orice concept prolific \u0219i benefic, aflat la v\u00e2rsta ivirii lui \u00eentr-o arie cultural\u0103 sau \u00eentr-un domeniu de cercetare. C\u00e2nd acest meteorit lingvistic \u0219i-a f\u0103cut apari\u021bia \u00een limba \u0219i cultura rom\u00e2n\u0103, a fost imediat asociat, facil \u0219i prea rapid, cu termenul de analfabetism func\u021bional<\/i> \u0219i a fost anexat domeniului educa\u021bional, \u00een special disciplinelor umaniste. Asocierea avea o nuan\u021b\u0103 terapeutic\u0103, nu era gre\u0219it\u0103, dar nu era exact\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Un antonim incomplet, s-ar putea spune, dac\u0103 nu ar subzista \u00eenc\u0103, \u00een c\u00e2mpul semantic al termenului de LITERA\u021aIE, acea subtil\u0103 putere de seduc\u021bie, precum \u0219i o bog\u0103\u021bie de sensuri c\u0103rora ai vrea s\u0103 le dai cumva de cap\u0103t. <\/p>\n
1. Litera\u021bia – repere teoretice<\/strong><\/p>\n Apari\u021bia la Editura Polirom, \u00een 2019, a c\u0103r\u021bii lui Mark W. Conley, \u201d\u00cen\u021belegerea textelor \u0219i ariile curriculare\u201d, a f\u0103cut un pic de lumin\u0103 \u0219i a stimulat \u0219i mai mult interesul pentru conceptul de litera\u021bie<\/i>.<\/p>\n Lectura atent\u0103 a acestei c\u0103r\u021bi, care ar putea fi considerat\u0103 pe bun\u0103 dreptate un manual al profesorilor, joac\u0103 o miz\u0103 foarte interesant\u0103, centrat\u0103 fiind pe un tandem bine temperat \u00eentre teoria \u0219i definirea conceptului de litera\u021bie<\/i>, pe de o parte, \u0219i aplicarea lui \u00een domeniul educa\u021biei \u00een SUA, pe de alta. \u00cen plus, subliniaz\u0103 autorul, aceast\u0103 teorie este fundamentat\u0103 integral pe cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 din domeniul \u0219tiin\u021belor creierului uman \u0219i pe studii de sociologie \u0219i antropologie. Obi\u0219nui\u021bi s\u0103 asociem lucrurile la \u00eent\u00e2mplare sau doar cum ni se recomand\u0103, suntem surprin\u0219i de acribia cu care autorul desfoliaz\u0103 unul c\u00e2te unul sensurile multiple, de la simplu la complex, ale conceptului. Litera\u021bia nu este, \u00een viziunea autorului, care sintetizeaz\u0103 bibliografia deja existent\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, mai ales cea de limb\u0103 englez\u0103, un scop, un produs, de\u0219i presupune unul, c\u00e2t mai ales un drum, o cale, adic\u0103 o metod\u0103 \u0219i un proces. C\u00e2t timp cite\u0219ti cartea, cu sufletul la gur\u0103 e drept, ai mereu \u00een minte \u00eentrebarea: ce ar putea s\u0103 se iveasc\u0103 sau ce se a\u0219teapt\u0103 s\u0103 se iveasc\u0103 la cap\u0103tul acestui drum, dac\u0103 el este parcurs \u00een toate etapele sale, sau dac\u0103 se actualizeaz\u0103 ca o cale spre ceva ?<\/p>\n Un prim nivel<\/b>, subliminal aproape, al litera\u021biei<\/b> este acela al \u201edeprinderilor de baz\u0103 ale litera\u021biei\u201d, afirm\u0103 autorul, cit\u00e2nd sintagma din 2004 a lui Pressley (pag. 37). Conley pleac\u0103 de la urm\u0103toarea recomandare: \u00a0<\/span>\u201dTrebuie s\u0103 ne oprim \u0219i s\u0103 analiz\u0103m ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd un individ cite\u0219te \u0219i scrie. \u00centr-o clip\u0103, diferite tipuri de informa\u021bii specifice despre limbaj sunt transpuse, conectate \u0219i aplicate pentru a crea semnifica\u021bii pentru sau printr-un text.\u201d[1]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. \u00a0<\/span>Autorul precizeaz\u0103 apoi faptul c\u0103 litera\u021bia a constituit, \u00een ultimii 30 -40 de ani, un subiect de ampl\u0103 dezbatere \u00eentre speciali\u0219ti \u0219i c\u0103 au existat trei<\/b> perspective principale asupra conceptului<\/b> \u00een discu\u021bie. Prima<\/b> (sus\u021binut\u0103 de Gough,1984; Perfetti, 1985; Carver, 1990) a fost denumit\u0103 litera\u021bie de jos \u00een sus<\/span><\/i> (bottom-up<\/i>)<\/span><\/b> \u0219i punea accentul pe importan\u021ba textului \u0219i a fluen\u021bei lecturii cititorului ca factori esen\u021biali ai realiz\u0103rii procesului de litera\u021bie: \u201dElevii pronun\u021b\u0103 \u0219i combin\u0103 literele, silabele \u0219i cuvintele, construind \u00een final semnifica\u021bii pe baza textelor citite sau prin textele pe care le scriu.\u201d[2]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a><\/p>\n \u00cen tot acest context, observ accentul radical pus pe momentul ivirii sensului, al realiz\u0103rii sinapsei neuronale, al ac\u021biunii neuroplastice a creierului uman \u0219i \u00eemi amintesc de tehnica comentariilor dictate pe caiete \u0219i din caiete \u00eenvelite cu h\u00e2rtie aspr\u0103, albastr\u0103. Pe c\u00e2t de concentrat pe momentul salvator al ivirii sensului ar fi procesul de litera\u021bie, pe at\u00e2t de nociv, periculos \u0219i patologic pare a fi reversul acestui proces, analfabetismul func\u021bional<\/i>, prezent \u00een varii forme \u00een sistemul educa\u021bional \u0219i \u00een societatea noastr\u0103. \u00cen acest ultim caz, limbajul nu mai este un vehicul, nu mai are func\u0163ie <\/i>\u015fi, ca \u00een cazul personajelor caragiale\u0219ti, are loc fenomenul de f\u0103r\u00e2mi\u021bare a acestuia, \u00eenso\u021bit, prilej de groaz\u0103 \u015fi nedumerire, de f\u0103r\u00e2mi\u021barea logicii umane. Sinapsa nu se \u00eenf\u0103ptuie\u0219te, iar creierul pasiv pare o oglind\u0103 \u00a0<\/span>ale c\u0103rei ape, limpezi la na\u0219tere, s-au spart. Fapt at\u00e2t de straniu \u015fi de clar \u00eenrudit cu cel al reeduc\u0103rii adolescentului. Cu toate acestea, \u00een practica pedagogic\u0103, prioritar la limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, dar fenomenul este generalizat, lec\u0163iile erau (sunt) dictate pe caietele elevilor care transcriau, vis\u0103tori \u015fi total absen\u0163i, interminabile texte moarte, pentru ei cuvinte f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 logic\u0103 \u00eentre ele, trimiteri serafice ale unei limbi ce nu mai este. Prin urmare, elevii \u015ftiu s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 citeasc\u0103, sunt rare cazuri de analfabetism complet, de\u015fi exist\u0103 \u015fi acesta, \u00een\u0163eleg uneori c\u00e2teva idei, dar cea mai mare parte r\u0103m\u00e2n str\u0103ini<\/i> de fenomenul firesc al \u00een\u021belegerii \u015fi lecturii. Deducem foarte simplu ideea c\u0103 educa\u021bia prin litera\u021bie este un drept al elevului \u0219i o obliga\u021bie a sistemelor educa\u021bionale de pretutindeni<\/b>.<\/p>\n Mereu trucat \u015fi camuflat, acest fenomen at\u00e2t de evident ar trebui s\u0103 \u00eei \u00eengrijoreze pe profesori, care, \u00eens\u0103, cuprin\u0219i \u015fi ei de febra<\/i> examenelor<\/i>, continu\u0103 aceast\u0103 mistificare din clas\u0103 \u015fi acas\u0103, \u00een ore de preg\u0103tire suplimentar\u0103 a examenelor na\u0163ionale, prin dicteu automat, sau chiar \u00een \u0219coal\u0103, tot prin ore de preg\u0103tire, unde nu se pune dec\u00e2t gaz peste fl\u0103c\u0103rile ce ard, \u00eencuraj\u00e2nd tehnica plagiatului.\u00a0 <\/span>\u00cen\u00a0 <\/span>aceast\u0103 saraband\u0103 se prind \u015fi directorii, dar mai ales p\u0103rin\u021bii. Din experien\u0163a mea de evaluator pentru examenul de bacalaureat, dintre cele 100 de lucr\u0103ri corectate de c\u0103tre un profesor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, 70 \u2013 75 dintre ele seam\u0103n\u0103 p\u00e2n\u0103 la identitate, cel pu\u0163in pentru subiectul III. Cei care nu reu\u0219esc s\u0103 ob\u021bin\u0103 nota de trecere, nu sunt elevi cu probleme speciale, ci elevi care nu au putut memora o cantitate colosal\u0103 de informa\u021bie. \u00cen cazul notelor de \u0219ase \u015fi \u0219apte, majoritare pe listele candida\u021bilor declara\u021bi admi\u0219i, nota este ob\u021binut\u0103 prioritar prin r\u0103spunsurile pentru S I, par\u0163ial din S II \u015fi mai deloc din S III. Notele de 7 (\u0219apte)\u00a0 <\/span>\u015fi de 8 (opt)\u00a0 <\/span>sunt \u015fi mai dureroase <\/i>\u00eentruc\u00e2t ele, de\u015fi sunt note onorabile, sunt tot semne ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii mecanice. Cu adev\u0103rat dureros \u015fi de condamnat este faptul c\u0103 chiar \u0219i notele de 9 (nou\u0103) spre 10 (zece) sunt ob\u021binute uneori cu disperate eforturi de memorare disperat\u0103. \u00cen aceste teze chiar recuno\u0219ti, cu o durere indescriptibil\u0103, pasaje identice din nu \u015ftiu ce ghid de preg\u0103tire a bacalaureatului. Dar, \u00een fine, absolventul a \u00eenvins un sistem \u015fi e fericit c\u0103 l-a p\u0103r\u0103sit. Senini \u015fi imperturbabili, orgolio\u0219i \u015fi insensibili la frumuse\u021bea min\u021bii umane, profesorii \u00een\u0219i\u0219i \u00eentre\u021bin un mecanism al eroziunii spiritului \u015fi a pleromei. Dac\u0103 aceasta este o problem\u0103, de ce nu am c\u0103uta \u015fi solu\u021bii? Trebuie s\u0103 putem recunoa\u0219te mai \u00eent\u00e2i c\u0103 ea exist\u0103. Dac\u0103 \u00een ciclul primar elevul func\u0163ioneaz\u0103<\/i> \u00a0<\/span>\u00eenc\u0103 natural \u015fi corect<\/i>, \u00eencep\u00e2nd din clasa a VII \u2013 a \u00eencepe febra preg\u0103tirii examenelor<\/i> na\u0163ionale \u015fi unica tehnic\u0103 a dicteului automat intr\u0103 \u00een func\u021biune. C\u00e2nd ajunge \u00een clasa a IX-a, adolescentul este gata formatat<\/i>, de\u0163in\u00e2nd reflexul automat al scrierii automate, cu foarte mici \u0219anse de a putea fi vindecat sau salvat, dac\u0103 nu reu\u0219e\u0219te sau nu este ajutat, prin dezvoltare emo\u021bional\u0103, prin educa\u021bie non-formal\u0103 sau prin bookterapy, de exemplu, s\u0103 formeze o motiva\u021bie real\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u021bare. Reformularea itemilor Subiectului III pentru Examenul de Bacalaureat ar fi obligatorie, \u00een consens cu defini\u021biile date conceptelor de litera\u021bie \u0219i de analfabetism func\u021bional.<\/p>\n A doua perspectiv\u0103 asupra litera\u021biei<\/b> (Anderson \u0219i Pearson, 1984) pe care autorul o prezint\u0103 este cea a litera\u021biei de sus \u00een jos<\/i> (top-down<\/i>)<\/b>, care acord\u0103 credit celor care construiesc sensuri citind \u0219i scriind activ, \u201dutiliz\u00e2ndu-\u0219i cuno\u0219tin\u021bele anterioare pentru a crea semnifica\u021bii din text sau cu ajutorul textului<\/b>. (\u2026). Cei care citesc \u0219i scriu proceseaz\u0103 selectiv textele, oferind interpret\u0103ri multiple.\u201d[3]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> O concluzie a acestei abord\u0103ri a fenomenului numit litera\u021bie ar fi faptul c\u0103 \u00een acest tip de litera\u021bie, textele se actualizeaz\u0103 diferen\u021biat pentru persoanele diferite care citesc, iar tr\u0103s\u0103tura unui asemenea text ar fi plurisemantismul, caracterul lui deschis. Actul lecturii este, prin urmare, un act de litera\u021bie, de organizare osmotic\u0103 a lumii subiective cerebrale \u0219i a re\u021belelor neuronale ale unei persoane.<\/p>\n O perspectiv\u0103 mai detaliat\u0103 asupra acestui subiect ofer\u0103 cartea lui Joe Dispenza, \u201dAntreneaz\u0103-\u021bi creierul. Strategii \u0219i tehnici de transformare mental\u0103\u201d[4]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. \u00cen acest context, a\u0219 vrea s\u0103 aduc \u00een discu\u021bie un concept conex al litera\u021biei, care este \u00eenv\u0103\u021barea diferen\u021biat\u0103<\/i>. Autorul insist\u0103 asupra unei gre\u0219eli pe care o f\u0103cea sistemul educa\u021bional american tradi\u021bional atunci c\u00e2nd aplica acest concept, gre\u0219eal\u0103 pe care cred c\u0103 o mai facem azi \u0219i profesorii rom\u00e2ni, implic\u00e2ndu-l \u00een construirea de activit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare \u00een echipe construite \u00een func\u021bie de \u00a0<\/span>IQ-ul diferen\u021biat al elevilor. Conceptul de neuroplasticitate din neuro\u0219tiin\u021be ar permite o abordare nuan\u021bat\u0103 a acestuia ca un criteriu diferen\u021biator doar \u00een sensul c\u0103 dezvoltarea neuronal\u0103 este un proces continuu, iar formarea de re\u021bele neuronale poate continua oric\u00e2t. Prin urmare, IQ-ul unei persoane nu reprezint\u0103 o etichet\u0103 etern\u0103, ci un scor de reactivitate a creierului la un moment dat, \u00een fa\u021ba unei provoc\u0103ri existen\u021biale, reale sau abstracte: situa\u021bie de via\u021b\u0103 sau problem\u0103 de matematic\u0103 sau de cunoa\u0219tere. \u00cen viziunea lui Conley, corelat\u0103 cu defini\u021bia litera\u021biei de sus \u00een jos<\/i>, \u00eenv\u0103\u021barea diferen\u021biat\u0103 ar fi chiar aceast\u0103 reactivitate diferit\u0103, \u00een func\u021bie de fundalul personal de cunoa\u0219tere al fiec\u0103rui elev, \u00een, prin \u0219i pentru textele citite sau scrise, adic\u0103 pentru sensurile generate prin scris \u0219i citit. \u00centr-o clas\u0103 de elevi, chiar dac\u0103 pot exista acelea\u0219i idei comunicate ca sensuri ale textelor citite sau create, ele au o aur\u0103 specific\u0103, \u00een func\u021bie de con\u021binutul cognitiv sau emo\u021bional al fiec\u0103rui adolescent, iar litera\u021bia implic\u0103 chiar aceast\u0103 reac\u021bie bio-mental\u0103, fizico-chimic\u0103, ecou personal al unei idei abstracte, obiective, devenit\u0103, prin miracolul litera\u021biei, trans-subiectiv\u0103. C\u00e2nd acest miracol are loc, suntem siguri c\u0103 exist\u0103 \u00een clas\u0103 o stare de bine prin cunoa\u0219tere la elevi \u0219i profesor, dar \u0219i c\u0103 elevii \u00eencep s\u0103 aib\u0103 motiva\u021bia \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii pentru a cunoa\u0219te, nu pentru a dep\u0103\u0219i, oricum \u0219i c\u00e2t mai repede, un examen pe care \u00eel consider\u0103 f\u0103r\u0103 sens.<\/p>\n Cea de-a treia perspectiv\u0103<\/b> le integreaz\u0103 pe primele dou\u0103 (bottom-up \u0219i top-down<\/i><\/b>), fiind, dup\u0103 formularea lui Rumelhart (1994), o litera\u021bie interactiv\u0103<\/i>. Conley o caracterizeaz\u0103 astfel: \u201dUneori, mai ales atunci c\u00e2nd lectura este abstract\u0103 sau complex\u0103, cei care citesc \u0219i scriu reduc ritmul \u0219i acord\u0103 mult\u0103 aten\u021bie cuvintelor. Alteori, c\u00e2nd tema este familiar\u0103 \u0219i mai pu\u021bin complex\u0103, indivizii extrag esen\u021ba, omit cuvinte, propozi\u021bii \u0219i chiar paragrafe \u00eentregi \u0219i scriu rapid, f\u0103r\u0103 a se g\u00e2ndi, pentru c\u0103 se bazeaz\u0103 pe ceea ce \u0219tiu\u201d[5]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/p>\n 2. Este litera\u021bia o metod\u0103 de educa\u021bie interdisciplinar\u0103?\u00a0<\/strong><\/p>\n Se consider\u0103, \u00een mod gre\u0219it, c\u0103 procesul de litera\u021bie ar fi specific doar disciplinelor umaniste, confund\u00e2ndu-se ideea de educa\u021bie umanist\u0103 cu cea de litera\u021bie. Competen\u021ba de a reflecta era atribuit\u0103, eronat, doar umani\u0219tilor \u0219i, accidental, celor care, dep\u0103\u0219ind unidisciplinaritatea unui domeniu de cunoa\u0219tere exact\u0103 \u2013 fizic\u0103, matematic\u0103, etc. \u2013 , ajungeau s\u0103 proiecteze domeniul propriu \u00een conexiune cu filosofia sau istoria ideilor. Prin urmare, doar filosofia, literatura, artele sau istoria ar putea \u00eencuraja \u0219i dezvolta, prin lucru cu textele, competen\u021ba litera\u021biei, adic\u0103 acea abilitate \u0219i acel proces de a genera sens prin lectura textului \u0219i prin scriere de text ? Cu un cuv\u00e2nt mai complex, care impune un target \u00eenalt elevilor, am asocia litera\u021biei capacitatea, abilitatea sau competen\u021ba de a reflecta, at\u00e2t la con\u021binutul cunoa\u0219terii, c\u00e2t \u0219i la strategiile \u0219i formele cunoa\u0219terii \/ \u00een\u021belegerii acestui con\u021binut. Ceea ce este surprinz\u0103tor de simplu de remarcat este faptul c\u0103 litera\u021bia, chiar prin aluzia la unitatea\u00a0 <\/span>numenal\u0103<\/i> pe care o poart\u0103 \u00een numele s\u0103u, litera, \u201dbozonul X\u201d al textului \u0219i al sememelor, sugereaz\u0103 ideea c\u0103 poarta regal\u0103 de intrare \u00een cunoa\u0219tere r\u0103m\u00e2n textul \u0219i corelatul lui, lectura, din orice direc\u021bie ai veni spre cunoa\u0219tere.<\/p>\n Exist\u0103 aici ceva foarte simplu de \u00een\u021beles, un adev\u0103r ce \u021bine de filosofia limbajului \u0219i de antropologia cultural\u0103: omul \u0219i umanitatea se definesc prin g\u00e2ndire \u0219i prin corelatul ei, limbajul. \u00cen aceast\u0103 abordare holistic\u0103 a condi\u021biei umane, toate disciplinele, ca domenii conexe de cunoa\u0219tere a fiin\u021bei umane \u0219i a Universului locuit de ea, \u021bin de sfera larg\u0103 a antropologiei \u0219i fiecare este o disciplin\u0103 umanist\u0103. Era firesc, prin urmare, ca abord\u00e2nd litera\u021bia, Conley s\u0103 se refere \u0219i la ariile curriculare anexate sau care s\u0103 o anexeze – ce mai conteaz\u0103 ierarhiile ? Pentru acest autor, litera\u021bia, ca form\u0103 de reac\u021bie a creierului uman, ca \u00een\u021belegere \u0219i generare de sensuri subiective \u0219i trans-subiective, este calea prin care se poate realiza educa\u021bia (transformarea individului din simpl\u0103 existen\u021b\u0103 uman\u0103 \u00een esen\u021b\u0103 uman\u0103) \u00een cadrul tuturor ariilor curriculare. \u00cen\u021belesurile ivite, ca stele luminoase pe cerul misterios \u0219i infinit \u00eentunecat al sufletului individual, \u00een cadrul unei lec\u021bii construit\u0103 ca exerci\u021biu de litera\u021bie realizat\u0103 \u00eentr-o arie curricular\u0103 va constitui un background pentru alt\u0103 lec\u021bie de litera\u021bie dintr-o alt\u0103 arie curricular\u0103. \u00cen cosmosul interior, filosofia devine fizic\u0103 a universului, frumuse\u021bea unui poem corespunde idealit\u0103\u021bii unei formule matematice, toate concur\u00e2nd la realizarea acelui deziderat umanist: starea de bine a elevului prin cunoa\u0219tere \u0219i fericirea individului \u00een lume. Pluridisciplinaritatea devine astfel o consecin\u021b\u0103 a litera\u021biei, aplicate constant \u0219i inteligent de c\u0103tre to\u021bi profesorii, ei \u00een\u0219i\u0219i capabili de a tr\u0103i litera\u021bia ca pe un proces de iluminare \u0219i de Transdisciplinaritate (Basarab Nicolesco, 2007): \u201dUn cuv\u00e2nt de o frumuse\u021be virginal\u0103, \u00eenc\u0103 neatins de uzura vremii\u201d[6]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/p>\n \u00cenc\u0103rc\u0103tura semantic\u0103 a prefixelor \u201dtrans-\u201d \u0219i \u201dpost-\u201d din conceptele culturale recente \u2013 postmodernism, \u00a0<\/span>transmodernism, transumanism\/ postumanism sau transdisciplinaritate – au menirea s\u0103 aten\u021bioneze con\u0219tiin\u021ba omului contemporan asupra schimb\u0103rilor majore legate de nivelul de cunoa\u0219tere a lumii \u00een care tr\u0103im, de imersiunea radical\u0103 a cunoa\u0219terii p\u00e2n\u0103 dincolo de materie, \u00een energia subcuantic\u0103, dar \u0219i \u00een infrastructura biologic\u0103 a creierului sau a con\u0219tiin\u021bei umane. \u00cen acest context cultural \u0219i de nou\u0103 mentalitate, litera\u021bia devine un instrument de egalizare a \u0219anselor de acces la cunoa\u0219tere a fiec\u0103rui individ \u00een parte<\/b>. Aceast\u0103 l\u0103rgire democratic\u0103 \u0219i insisten\u021ba asupra normalit\u0103\u021bii\/ firescului actului de litera\u021bie sunt semnele evidente ale unei schimb\u0103ri uluitoare \u00een mentalitatea omului<\/b>, prima dup\u0103 cea a na\u0219terii tragediei \u0219i a filosofiei din umanismul clasic grecesc, prin faptul c\u0103, retr\u0103g\u00e2ndu-se un pas din centrul lumii \u00een care s-a aflat timp de 2000 de ani, cu excep\u021bia perioadei de teocentrism medieval, a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 loc l\u00e2ng\u0103 el \u0219i Celuilalt, indiferent cine este aceast\u0103 alteritate: natura, infinitul dintre stele sau dintre cuantele energetice, semenul s\u0103rac, negru, de alt\u0103 religie, etc. Pluralitatea centrelor anuleaz\u0103 absolutul centrului unic, iar individul, fiecare \u00een parte, are lumina lui infinit de frumoas\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i reg\u0103seasc\u0103 sensul fericirii proprii de a fi. Iar calea nu mai este competi\u021bia, confruntarea r\u0103zboinic\u0103, ci toleran\u021ba, cooperarea \u0219i cunoa\u0219terea prin activarea litera\u021biei, \u00eentru cunoa\u0219tere transdisciplinar\u0103.\u00a0 <\/span><\/p>\n 3. Un exerci\u021biu de litera\u021bie interdisciplinar\u0103 folosind metoda Cornell<\/strong><\/p>\n Pentru c\u0103 personal, ca umanist \u0219i \u00een calitate de profesor, sunt convins\u0103 de validitatea acestei configura\u021bii ideatice, care ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca stare evolutiv\u0103 \u00een istoria speciei umane, a\u0219 vrea s\u0103 pot realiza ore de litera\u021bie \u00een cadrul ariei curriculare limb\u0103 \u0219i comunicare. Ca punct de plecare, pentru clasele a IX-a \u0219i a X-a, am accentuat lucrul pe texte \u00een mai multe variante, dar cele mai bune rezultate au fost ob\u021binute atunci c\u00e2nd am folosit cu elevii 2 instrumente de lucru care i-au rupt efectiv de obiceiul de a plagia \u0219i de a \u00eenv\u0103\u021ba mecanic. Fie c\u0103 lectura era a unui text literar, a unui text de descriere sau de analiz\u0103 a acestui text literar, a unui text non-literar uni sau multimodal, imprimat sau digital, interesul meu era ca elevul s\u0103 lucreze cu ideile, adic\u0103 s\u0103 plasticizeze.<\/p>\n Am numit primul instrument Mapa mea de idei<\/b> \/ Buzunarul cu idei \/ Borcanul de idei (fiecare elev \u00ee\u0219i nume\u0219te cumva colec\u021bia de idei pe care o culege cu penseta min\u021bii sale dintr-un text). Singura condi\u021bie este ca acestea s\u0103 fie simple \u0219i s\u0103 respecte regulile de scriere \u0219i exprimare corect\u0103. De asemenea, la \u00eenceput se lucreaz\u0103 pe un num\u0103r de idei, \u00een func\u021bie de viteza de procesare a elevilor. Ulterior, selec\u021bia cuprinde tot ceea ce ei \u00een\u021beleg \u0219i pot procesa. Sunt lec\u021bii de cufundare \u00een text, de identificare a cuvintelor necunoscute \u0219i de explicare a lor, de nuan\u021bare a sensurilor din fiecare propozi\u021bie sau fraz\u0103 \u00een\u021beleas\u0103. Este de fapt o activitate de documentare[7]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. Le propun mai multe surse de informare \u0219i le cer s\u0103 justifice alegerea sursei pe care vor lucra. M\u0103rturisesc faptul c\u0103 ceea ce m\u0103 intereseaz\u0103 \u00een aceast\u0103 etap\u0103 nu este neap\u0103rat corectitudinea unei idei, ci demersul cognitiv, efortul \u0219i mi\u0219carea min\u021bii elevilor pentru a \u00een\u021belege ideile, de a le formula din ce \u00een ce mai repede, cursiv \u0219i coerent. Sigur c\u0103 exist\u0103 \u0219i ore \u00een care se comenteaz\u0103, se lucreaz\u0103 \u00een echipe, folosindu-se metodele didactice interactive: Metoda Mozaicului, Metoda Cubului, Metoda Turnirului, Dezbaterea Karl Popper, cele \u0219ase P\u0103l\u0103rii g\u00e2nditoare<\/i>, 3\/6\/5, dar prioritar \u0219i mai ales folosit la \u00eenceputul abord\u0103rii unui text literar, imediat dup\u0103 lectur\u0103 sau \u00een timpul lecturii unui text, r\u0103m\u00e2ne acest exerci\u021biu de litera\u021bie prin lectur\u0103, scriere \u0219i formulare corect\u0103 a sensurilor. Aceast\u0103 etap\u0103 ar corespunde, \u00een sistemul lui Conley, litera\u021biei de jos \u00een sus. Ulterior, aplic celelalte metode. Creativitatea productiv\u0103, care ar trebui s\u0103 fie stimulat\u0103 prioritar prin educa\u021bia formal\u0103, presupune descoperirea \u0219i asimilarea personal\u0103 a ideilor din tezaurul cultural \u0219i experien\u021bial al umanit\u0103\u021bii. \u00cen afara acestui exerci\u021biu preliminar nu exist\u0103 \u00een\u021belegere, creativitate, cunoa\u0219tere, fericire personal\u0103 \u0219i empatie sau coeziune social\u0103. Titlul c\u0103r\u021bii lui Conley ar sugera c\u0103 aceast\u0103 etap\u0103 ar trebui s\u0103 fie una preliminar\u0103 pentru toate ariile curriculare.<\/p>\n Ideea acestui instrument s-a n\u0103scut din identificarea \u00een cartea lui Conley a primei defini\u021bii a litera\u021biei, cea de jos \u00een sus, dar \u0219i a altui concept interesant: ideile de baz\u0103<\/i>. Acestea nu sunt ideile principale dintr-un discurs, oricare ar fi ele, \u0219i nu corespund ideilor principale din planul de idei al unui discurs. Sunt mai cur\u00e2nd concepte, idei interesante pentru elevi, idei care intr\u0103 mai repede \u0219i firesc \u00een orizontul lor mintal \u0219i cognitiv. Ele l\u0103rgesc, prin activitatea de reprezentare mental\u0103, abstract\u0103 sau vizual\u0103, a creierului fundalul de cunoa\u0219tere, constituind puncte \u0219i repere pentru generarea de noi conexiuni neuronale stimulate prin reflec\u021bie sau de formularea de r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103ri. Explica\u021biile \u00a0<\/span>privind specificul metodei folosite \u0219i despre rolul folosirii ei la clas\u0103 sunt inerente \u00a0<\/span>exerci\u021biului \u00een sine \u0219i elevii \u00een\u021beleg c\u0103 vor folosi o metod\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare. Competen\u021bei litera\u021biei i se al\u0103tur\u0103 astfel competen\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii de a \u00eenv\u0103\u021ba, un demers metacognitiv care stimuleaz\u0103 \u0219i activeaz\u0103 procesul con\u0219tientiz\u0103rii, at\u00e2t de important \u00een dezvoltarea moral\u0103 a unui individ.<\/p>\n \u00cen ciclul superior al liceului am folosit, cu rezultate de litera\u021bie foarte bune, Metoda Cornell<\/b>: \u201dMetoda Cornell<\/span> este o metod\u0103<\/span> eficient\u0103 de luare de noti\u021be, \u00eentruc\u00e2t permite restructurarea materialului de \u00eenv\u0103\u021bat dup\u0103 ce a fost redactat, precum \u0219i reflectarea asupra acestuia prin identificarea cuvintelor sau ideilor cheie, a unor exemple la idei sau a unor \u00eentreb\u0103ri cu privire la materialul de \u00eenv\u0103\u021bat\u201d<\/span>[8]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. \u00a0<\/span>Pagina A4 se \u00eemparte \u00een patru cadrane inegale, fiecare av\u00e2nd rolul de a determina o anume raportare a elevului la con\u021binuturi organizate \u00een mape de idei, prin exerci\u021biul lecturii individuale \/ \u00een grupe de lucru. Primul cadran cuprinde datele de referin\u021b\u0103: autor, titlul de articol \/ oper\u0103 literar\u0103 \/ site, tip de text. Are forma unui antet de pagin\u0103. Urm\u0103toarele dou\u0103 casete, care ocup\u0103 cea mai mare parte a unei pagini, reprezint\u0103 dou\u0103 coloane inegale: restr\u00e2ns\u0103, \u00een st\u00e2nga, mai larg\u0103, \u00een dreapta. Cea din dreapta este un spa\u021biu de redactare a ideilor citite sau audiate, de reformulare a acestora, \u00een forma unei Mape de idei. \u00cen st\u00e2nga, se lucreaz\u0103 pe identificarea unor titluri de referin\u021b\u0103 care s\u0103 uneasc\u0103 mai multe idei, prin folosirea unor concepte de sintez\u0103, sau pe explicare de concepte noi. Este \u201dpagina de note, adnot\u0103ri \u0219i \u00eentreb\u0103ri\u201d. Ultima sec\u021biune are forma unui pied de page<\/i> mai \u00eenalt \u0219i ocup\u0103 1\/5 din pagina A4. Aici, dup\u0103 lectura \u0219i \u00een\u021belegerea ideilor, elevii pot exprima opinii proprii, pot argumenta sau polemiza cu idele selectate \u00een mapa lor de idei, pot reflecta sau men\u021biona orice idei corelate cu ideile de baz\u0103. Lucr\u00e2nd astfel, elevii trec u\u0219or spre litera\u021bia de sus \u00een jos, iar mai apoi spre litera\u021bia interactiv\u0103, \u00een varii stadii.<\/span><\/p>\n 4. Concluzii<\/strong><\/p>\n Aplic\u00e2nd constant, \u00een clasele IX-XII, metoda document\u0103rii prin metoda Cornell, ca etap\u0103 preliminar\u0103 pentru discutarea textelor literare, am constatat o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire vizibil\u0103 a competen\u021bei de litera\u021bie a elevilor, dar \u0219i o luminare interioar\u0103, un progres evident \u0219i o motiva\u021bie a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii ameliorat\u0103 a acestora. Cel pu\u021bin pentru LLR, chiar dac\u0103 doar pentru a trece un examen de bacalaureat, nu \u0219i pentru bucuria de a citi. Majoritatea elevilor devin ferici\u021bi c\u0103 au un instrument util, care s\u0103 le ofere \u00een\u021belegerea a aceea ce citesc. Mai greu la \u00eenceput de determinat s\u0103 fac\u0103 efortul de a sta 30-50 minute \u00een fa\u021ba unui text (indiferent de tipul acestuia), timp \u00een care trebuie s\u0103 \u0219i noteze, elevul descoper\u0103 treptat faptul c\u0103 poate \u00een\u021belege orice. De exemplu, un elev recalcitrant la \u00eenceput, chiar p\u00e2n\u0103 la finalul clasei a IX \u2013 a, a devenit dintr-odat\u0103, spre jum\u0103tatea anului \u0219colar din clasa a X \u2013 a, unul dintre elevii care rezolv\u0103 u\u0219or aceast\u0103 cerin\u021b\u0103. Explic aceast\u0103 transformare prin faptul c\u0103, realiz\u00e2nd exerci\u021bii de litera\u021bie tip Cornell (\u00een clas\u0103 mai \u00eent\u00e2i, \u00eempreun\u0103 cu profesorul – prima jum\u0103tate a clasei a IX \u2013 a -, sau individual \/ \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 clasa, la tabl\u0103, apoi individual, acas\u0103), are loc, din ce \u00een ce mai puternic, procesul de neuroplasticitate. Acesta nu poate fi sus\u021binut doar prin \u00eentreb\u0103ri simple, prin prelegeri realizate, de pe pozi\u021bia ex cathedra, <\/i>de profesor, ale c\u0103rui idei \u0219i cuvinte rico\u0219eaz\u0103 pe mintea unui elev ca \u00een refrac\u021bia unei raze de lumin\u0103, sau doar prin stimularea reac\u021biei emo\u021bionale, personale, \u00een fa\u021ba unui text. Metoda Cornell faciliteaz\u0103 accesul la idei complexe \u0219i reprezint\u0103 o form\u0103 de a stimula creativitatea productiv\u0103 (stimularea unei reac\u021bii personale pentru a re\u021bine, a \u00een\u021belege \u0219i a reflecta asupra unei idei apar\u021bin\u00e2nd arealului cultural uman). C\u00e2nd procesul de neuroplasticitate, exersat pe material curricular destul de complex (nu foarte complex), \u00eencepe s\u0103 se activeze, elevul este salvat ca o con\u0219tiin\u021b\u0103 metacognitiv\u0103 \u0219i ca individ ce aspir\u0103 la \u0219ansa fericirii sale.\u00a0 <\/span>\u00a0<\/span><\/p>\n Primele rezultate notabile le-am identificat \u00een prima jum\u0103tate a clasei a X-a, c\u00e2nd elevul devine deja sigur pe el, poate folosi \u0219i coagula ideile \u00eentr-un discurs propriu. \u00cencepe s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u0219i chiar are opinii personale \u0219i argumente. \u00cen plus, poate folosi instrumentul acesta \u0219i pentru alte discipline curriculare. \u00cen clasa a XI-a, pe la finalul anului \u0219colar, elevii st\u0103p\u00e2nesc excelent acest instrument, pot citi orice text \u0219i pot rezolva destul de u\u0219or \u0219i corect itemul de a construi un text argumentativ (Subiectul I B din Variantele BAC pentru LLR). Dintr-un num\u0103r de elevi de 25, 12-13 elevi ajung s\u0103 foloseasc\u0103 cu oarecare vitez\u0103 acest instrument, 4-5 elevi \u00eel folosesc destul de u\u0219or \u0219i doar foarte pu\u021bin au dificult\u0103\u021bi reale \u00een a-l folosi. \u00cen clasa a XII-a elevii \u00eel folosesc deja frecvent, chiar dac\u0103 profesorul nu mai recomand\u0103. Ei \u0219tiu c\u0103 prima etap\u0103, dup\u0103 contactul cu textul (integral sau fragmente) este aceea de a realiza Mapa lor de idei<\/i> dintr-un material de prezentare, oferit sau recomandat de profesor, sau identificat de elev. Ulterior, plec\u00e2nd de la ideile complexe pe care le-au ales \u0219i le-au \u00een\u021beles, este o pl\u0103cere s\u0103-i ascul\u021bi cum polemizeaz\u0103, cum argumenteaz\u0103, cum explic\u0103 de ce le place sau nu o oper\u0103 literar\u0103. Iar unele \u00eentreb\u0103ri sunt de-a dreptul minunate : \u201dCum p\u0103streaz\u0103 limbajul poetic leg\u0103tura cu limbajul originar <\/i>?\u201d (Ana Maria, clasa a XII-a) \u00a0<\/span><\/p>\n O problem\u0103 care r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 este aceea c\u0103 apari\u021bia unei singure flori nu \u00eenseamn\u0103 venirea prim\u0103verii. Titlul c\u0103r\u021bii lui Conley, \u201d\u00cen\u021belegerea textelor \u0219i ariile curriculare\u201d, subliniaz\u0103 de fapt ideea c\u0103 exersarea litera\u021biei, adic\u0103 a neuplasticit\u0103\u021bii, ar trebui sus\u021binut\u0103 constant, din multiple direc\u021bii (arii curriculare \u0219i experien\u021be extracurriculare),\u00a0 <\/span>p\u00e2n\u0103 la un punct critic, \u00een care aceasta s\u0103 se produc\u0103 puternic. Este necesar\u0103 o mas\u0103 critic\u0103 de discipline care s\u0103 o exerseze pentru a se atinge punctul critic al ivirii ei ca func\u021bie definitiv\u0103 a min\u021bii adolescentului. Din acest punct de vedere, profesorul devine un neuroplastician, iar profesia de dasc\u0103l, o asumare moral\u0103, etic\u0103, empatic\u0103 \u0219i estetic\u0103 a form\u0103rii inteligen\u021bei pleromei.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n 1. Chown, Marcus, Magicienii. Min\u021bi geniale \u0219i miracolul central al \u0219tiin\u021bei, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 2022. Trad. Walter Fotescu [1]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Mark W. Conley, \u201d\u00cen\u021belegerea textelor \u0219i ariile curriculare\u201d, Editura Polirom, Bucure\u0219ti, 2019, pag. 37. Trad. Liliana Romaniuc (coord), Drago\u0219 Rusu \u0219i Raluca Ungureanu <\/span><\/p>\n<\/div>\n [2]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Ibidem, pag. 38<\/span><\/p>\n<\/div>\n [3]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Ibidem<\/span><\/p>\n<\/div>\n [4]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Joe Dispenza, \u201dAntreneaz\u0103-\u021bi creierul. Strategii \u0219i tehnici de transformare mental\u0103\u201d, Editura Cartea veche, Bucure\u0219ti, 2007. Trad. Mihaiela Vacariu<\/span><\/p>\n<\/div>\n [5]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Mark W. Conley, \u201d\u00cen\u021belegerea textelor \u0219i ariile curriculare\u201d, Editura Polirom, Bucure\u0219ti, 2019, pag. 38. Trad. Liliana Romaniuc (coord), Drago\u0219 Rusu \u0219i Raluca Ungureanu<\/span><\/p>\n<\/div>\n [6]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Basarab Nicolescu, \u201dTransdisciplinaritatea. Manifest\u201d, Editura Junimea, Ia\u0219i, 2007, pag. 5<\/span><\/p>\n<\/div>\n [7]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>On line:\u00a0 <\/span><\/span>https:\/\/view.livresq.com\/view\/6016b56501f06b00076b7fdc\/<\/span><\/a>\u00a0 <\/span>Identifica\u021bi \u00een pagin\u0103 documentul despre \u201dCum s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b con\u0219tient\u201d. Ultima accesare: 27. 10. 2023<\/span><\/p>\n<\/div>\n [8]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> On line (<\/span>https:\/\/www.google.com\/search?client=firefox-b-d&q=Metoda+Cornell<\/span><\/a>). Data ultimei acces\u0103ri: 27, 10. 2023<\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Sonoritatea special\u0103 a termenului, suger\u00e2nd leg\u0103turi subtile \u00eentre liter\u0103 \u0219i sens, \u00eentre actul de a g\u00e2ndi \u0219i neuroplasticitatea cerebral\u0103, a glisat din englez\u0103 \u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103, termenul rom\u00e2nesc av\u00e2nd pentru noi mai mult\u0103 gra\u021bie, dar \u0219i o zon\u0103 de … Cite\u0219te continuarea
\n2. Conley, Mark W., \u201d\u00cen\u021belegerea textelor \u0219i ariile curriculare\u201d, Editura Polirom, Bucure\u0219ti, 2019. Trad. Liliana Romaniuc (coord.), Drago\u0219 Rusu \u0219i Raluca Ungureanu
\n3. D\u0103n\u0103il\u0103, Leon, \u201dNeuroplasticitatea. Secretul longevit\u0103\u021bii creierului\u201d, Editura Bookzoom, Bucure\u0219ti, 2023
\n4. Dispenza, Joe \u201dAntreneaz\u0103-\u021bi creierul. Strategii \u0219i tehnici de transformare mental\u0103\u201d, Editura Cartea veche, Bucure\u0219ti, 2007. Trad. Mihaiela Vacariu
\n5. Nicolescu, Basarab, \u201dTransdisciplinaritatea. Manifest\u201d, Editura Junimea, Ia\u0219i, 2007<\/p>\n
\n