\u00cen Dic\u0163ionarul de psihologie, Paul Popescu-Neveanu precizeaz\u0103\u00a0 c\u0103 jocul este un mod de dob\u00e2ndire \u015fi precizare a cuno\u015ftin\u0163elor prin ac\u0163iune. Prin joc se dezvolt\u0103 procesele psihice de reflectare direct\u0103 \u015fi nemijlocit\u0103 a realit\u0103\u0163ii \u2013 percep\u0163iile (m\u00e2nuind diferite obiecte \u015fi materiale, copilului i se dezvolt\u0103 percep\u0163iile de m\u0103rime, form\u0103, culoare, greutate, distan\u0163\u0103 etc.) \u015fi reprezent\u0103rile, dar \u015fi procesele psihice intelectuale, memoria, g\u00e2ndirea, imagina\u0163ia. \u201eJocul este o activitate de g\u00e2ndire, arat\u0103 Popescu-Neveanu, \u00eentruc\u00e2t este orientat spre rezolvarea de probleme spre g\u0103sirea c\u0103ilor \u00een vederea dep\u0103\u015firii unor obstacole, ac\u0163iunea \u015fi cuv\u00e2ntul constituind principalele mijloace ale jocului\u201d (1978, p. 186). Sorin Cristea (1998, p. 157) define\u015fte jocul didactic \u201eac\u0163iune ce valorific\u0103 la nivelul instruc\u0163iei finalit\u0103\u0163ile adaptative de tip recreativ propriu activit\u0103\u0163ii umane\u201d, iar A. Manolache (1979, p. 186) consider\u0103 jocul didactic \u201especie de joc care \u00eembin\u0103 armonios elementul instructiv-educativ cu cel distractiv\u201d. <\/p>\n
\u201eTrebuie s\u0103 \u00eenzestr\u0103m copilul cu cuno\u015ftin\u0163ele de baz\u0103, dar s\u0103-l determin\u0103m s\u0103 \u015fi le \u00eensu\u015feasc\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-i trezim dorin\u0163a de a le aprofunda el \u00eensu\u015fi.\u201d – Robert Dottrens<\/p><\/blockquote>\n
Func\u0163ia principal\u0103 a jocului se exprim\u0103 \u00een:<\/p>\n
\n
- asimilarea practic\u0103 si mental\u0103 a caracteristicilor lumii \u015fi vie\u0163ii;<\/li>\n
- este o func\u0163ie de cunoa\u015ftere, care scoate \u00een eviden\u0163\u0103 amplitudinea caracteristicilor cognitive ale jocului pe parcursul dezvolt\u0103rii copilului;<\/li>\n
- exersare complex\u0103 stimulativ\u0103 a mi\u015fc\u0103rilor, de contribu\u0163ie activ\u0103 la cre\u015fterea \u015fi dezvoltarea organismului.<\/li>\n<\/ul>\n
Func\u0163ia formativ-educativ\u0103. Prin joc se dezvolt\u0103 \u00eentreaga personalitate a\u00a0 copilului. Ursula Schiopu aprecia c\u0103 \u201ejocurile constituie o \u015fcoala a energiei, a educa\u0163iei, a conduitei, a gesturilor, a imagina\u0163iei; jocul educ\u0103 aten\u0163ia, abilit\u0103\u0163i \u015fi capacit\u0103\u0163i fizice \u015fi intelectuale, tr\u0103s\u0103turile operative ale caracterului (perseveren\u0163a, promptitudinea, spiritul de ordine, d\u00e2rzenia etc.), tr\u0103s\u0103turi legate de atitudinea fa\u0163\u0103 de colectiv, corectitudinea, spiritul de dreptate, cel de competi\u0163ie, sociabilitatea \u00een genere. \u00cen felul acesta jocul modeleaz\u0103 dimensiunile etice ale conduitei<\/em>\u201d (1970, p. 132).<\/p>\n
Jocul la \u015fcolarul mic<\/strong><\/p>\n
\u00cenclinarea balan\u0163ei c\u0103tre \u00eenv\u0103\u0163are, ca activitate fundamental\u0103, creeaz\u0103 o complementaritate fericit\u0103 exprimat\u0103 \u00een faptul c\u0103 jocul devine activitate compensatorie a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, cre\u00e2nd condi\u0163ia de odihn\u0103 pentru aceasta. Este perioada c\u00e2nd cu mare pl\u0103cere, \u015fcolarul mic se \u00eendreapt\u0103 spre jocurile de construc\u0163ie (asamblare \u015fi montaj), spre jocuri \u00een care se \u00eemplete\u015fte imaginativul cu realul. Singuri dar mai ales \u00een grupuri mici, copiii se \u00eent\u00e2lnesc (fete, sau b\u0103ie\u0163i) \u015fi ini\u0163iaz\u0103 jocuri de rol (\u201ede-a \u015fcoala\u201d, \u201ede-a familia\u201d) sau de mi\u015fcare (\u201ede-a prinselea\u201d, \u201ede-a ascunselea\u201d). Nu sunt neglijate nici jocurile sociale \u00een cadrul c\u0103rora copiii socializeaz\u0103, comunic\u0103, colaboreaz\u0103.<\/p>\n
Jocul este considerat ca o activitate liber\u0103, spontan\u0103, bazat\u0103 pe comunicarea nemijlocit\u0103 \u015fi pe simpatie interpersonal\u0103, realiz\u00e2ndu-se un raport de noutate, creativitate \u015fi autodirijare ce nu permite instalarea oboselii \u015fi plictiselii iar \u00eenv\u0103\u0163area se constituie ca fiind o activitate obligatorie, cu program stabilit \u015fi efort dozat, cu opera\u0163ii \u015fi presta\u0163ii m\u0103surate prin raportare la un etalon.<\/p>\n
\u00cen dezvoltarea limbajului \u015fcolarului mic se produc transform\u0103ri ad\u00e2nci. P\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een \u015fcoal\u0103, limba este asimilat\u0103 \u00een practica nemijlocit\u0103 a vorbirii. \u00cen \u015fcoal\u0103 \u00eens\u0103, limba devine un obiect de \u00eenv\u0103\u0163am\u00e2nt organizat, sistematic. Al\u0103turi de forma oral\u0103 care se perfec\u0163ioneaz\u0103 continuu \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163amant, un rol important \u00een dezvoltarea\u00a0 con\u015ftient\u0103 a limbajului at\u00e2t ca mijloc de comunicare c\u00e2t \u015fi ca instrument de g\u00e2ndire, de asimilare a cuno\u015ftintelor \u00eei revine limbajului scris. \u00cen ceea ce prive\u015fte limbajul oral, una din laturile lui importante este conduita de ascultare.<\/p>\n
\u00cen cursul micii \u015fcolarita\u0163i, se formeaz\u0103 capacitatea de citit-scris \u015fi aceasta impulsioneaz\u0103 progresele limbajului. Copilul cap\u0103t\u0103 cuno\u015ftinte despre structura morfo-semantic\u0103 a cuvintelor. Dezvoltarea limbajului se face \u015fi \u00een contextul altor activit\u0103\u0163i \u015fcolare de munc\u0103, desen, istorie, observare a naturii, cu prilejul c\u0103rora copilul face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu o nou\u0103 terminologie care variaz\u0103 de la un domeniu la altul.<\/p>\n
La limba rom\u00e2n\u0103, jocurile ajut\u0103 la corectarea deficien\u0163elor de vorbire, pronun\u0163area corect\u0103 a sunetelor, silabelor, cuvintelor, dezvoltarea \u015fi \u00eembog\u0103\u0163irea vocabularului, aplicarea corect\u0103 a semnelor gramaticale. Ca sarcini se urmare\u015fte dezvoltarea auzului fonematic, pronun\u0163area corect\u0103 a cuvintelor sub aspect morfologic, exprimarea logic\u0103, coerent\u0103 \u015fi \u00een\u0163elegerea aspectului semantic a tuturor cuvintelor. Stimula\u0163i fiind \u00een g\u0103sirea mai multor solu\u0163ii \u00een combinarea cuvintelor pentru a realiza o comunicare, implicit se realizeaz\u0103 \u015fi probleme ale acordului, aleg\u00e2nd forme care se potrivesc situa\u0163iei date. Aceste tipuri de exerci\u0163ii contribuie la formarea capacit\u0103\u0163ilor de exprimare a ideilor \u00een propozi\u0163ii, rezultat observat \u00een verbalizarea independent\u0103 a celor percepute din tablourile, plan\u015fele folosite la lecturi, lecturi dup\u0103 imagini sau povestiri citite.<\/p>\n
Comunicarea ca disciplina de studiu cuprinde cunostin\u0163e din disciplinele dezvoltarea vorbirii, compunere si gramatica, corelate \u00eentr-o viziune integratoare. Deprinderile de vorbire corect\u0103 \u015fi expresiv\u0103, activit\u0103\u0163ile de elaborare creativ\u0103, la care se adaug\u0103 celelalte componente , ale limbii rom\u00e2ne (citire, lectura, scriere)urmaresc formarea la elevi a capacit\u0103\u0163ii lingvistice \u015fi sociale de comunicare. \u00cen comunicarea \u015fcolar\u0103 un rol fundamental \u00eel are comunicarea oral\u0103 \u015fi comunicarea scris\u0103. Comunicarea oral\u0103 sau verbal\u0103 presupune schimbul de mesaje, prin dialog \u00eentre doi sau mai mul\u0163i parteneri, care iau alternativ rolul de ascult\u0103tor \u015fi vorbitor.<\/p>\n
Abilitatea de exprimare oral\u0103 se realizeaz\u0103 prin \u00eensu\u015firea capacit\u0103\u0163ii de conversa\u0163ie, de povestire \u015fi de comentare. Pentru maturizarea progresiv\u0103 a acestei abilita\u0163i se impune un exerci\u0163iu permanent de \u00eembog\u0103\u0163ire \u015fi nuan\u0163are vocabularului, de structurare a mesajelor \u00een discurs coerent, de promovare \u015fi provocare a comunic\u0103rii orale pentru a \u00eenfr\u00e2nge inhibi\u0163iile \u015fi a disciplina dialogul, de a aprecia corectitudinea, limpezimea \u015fi precizia enun\u0163urilor proprii sau a celor receptate. Comunicarea \u00een scris, spre deosebire de comunicare oral\u0103, presupune mai multa rigoare reu\u015fit\u0103 chiar din natura canalului de vehiculare a mesajului. Oralul se caracterizeaz\u0103 prin libertatea de exprimare, aceasta fiind dependent\u0103 de un context situa\u0163ional, prin posibilitatea de rectific\u0103ri \u015fi relu\u0103ri prin folosirea conduitei nonverbale \u015fi paraverbale, prin construc\u0163ia sa spontan\u0103, prin subiectivismul evident a1 discursului \u015fi chiar prin abatere de la vorbirea corect\u0103.<\/p>\n
\u00cen clasele primare, prin orele de comunicare se va urm\u0103ri formarea capacit\u0103\u0163ii de comunicare prin dialog, observare, pronun\u0163are, interpretare de rol, povestire, denumire, memorare, alc\u0103tuire de mesaje, ordonare, recunoa\u015ftere \u015fi completare.<\/p>\n
Limbajul verbal const\u0103 \u00een exprimarea orala a omului \u00een diferite situatii, este o activitate specific uman\u0103, prin care se realizeaza cu ajutorul limbii at\u00e2t comunicarea verbala \u00eentre oameni, c\u00e2t \u015fi procesul de g\u00e2ndire no\u0163ional\u0103. Cel mai greu de activat este domeniul verbal \u00eentruc\u00e2t crea\u0163ia verbal\u0103 este condi\u0163ionat\u0103 de st\u0103p\u00e2nirea limbii. Limbajul este cheia care deschide poarta cunoa\u015fterii, a \u00een\u0163elegerii lumii \u00eenconjur\u0103toare \u015fi a naturii umane.<\/p>\n
Plec\u00e2nd de la premisa \u015ftiut\u0103 c\u0103 un copil mai \u00eent\u00e2i vorbe\u015fte, apoi cite\u015fte, e necesar ca \u015fi prin joc, s\u0103 form\u0103m \u015fi s\u0103 \u00eembog\u0103\u0163im vocabularul copiilor, s\u0103 se exprime corect \u015fi fluent, s\u0103 con\u015ftientizeze sensul cuvintelor pentru a le folosi \u00een noi enun\u0163uri.<\/p>\n
\u00cen continuare, voi prezenta jocuri didatice folosite \u00een predarea no\u0163iunilor de vocabular, al \u00eembog\u0103\u0163irii acestuia \u015fi a tot ce \u0163ine de formarea la elevi a unei exprim\u0103ri corecte, expresive \u015fi con\u015ftiente.<\/p>\n
Jocul \u201eGhemul bucluca\u015f\u201d<\/strong>
\nSarcin\u0103 didactic\u0103: descoperirea cuvintelor cu \u00een\u0163eles asem\u0103n\u0103tor pentru cuvinte date;
\nDesf\u0103\u015furarea jocului: Profesorul spune un cuv\u00e2nt \u015fi arunc\u0103 ghemul printre elevi. Cel la care ajunge ghemul trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un sinonim; dac\u0103 este corect elevul arunc\u0103 ghemul(cu ghinion) mai departe, dac\u0103 nu, este depunctat \u015fi pedepsit de c\u0103tre ceilal\u0163i copii (s\u0103 recite, s\u0103 execute diferite mi\u015fc\u0103ri, s\u0103 imite etc.)
\nExemplu : drum \u2013 cale, c\u0103rare, alee, traseu, strad\u0103;
\npoveste \u2013 istorisire, basm, povestire;
\na \u00eenv\u00e2rti – …………….
\na arunca – …………………….<\/p>\nJocul \u201ePot \u00eensemna \u015fi altceva\u201d<\/strong>
\nSarcin\u0103 didactic\u0103:\u00a0 identificarea \u00een\u0163elesurilor unui cuv\u00e2nt dat ;
\nDesf\u0103\u015furarea jocului: Profesorul cite\u015fte poezia, iar elevii trebuie s\u0103 precizeze sensul cuvintelor identice ca form\u0103, dar cu \u00een\u0163eles diferit.
\nExemplu :
\nA. Iste\u0163il\u0103-i un pu\u015ftan
\nArgint viu, un n\u0103zdr\u0103van\u2026
\n– Ce cau\u0163i, m\u0103i frate-n car?
\n– Vreau ni\u015fte bostani s\u0103 car!
\n– Multe \u0163i se-v\u00e2rt \u00een cap\u2026
\n– Hainele nu m\u0103 \u00eencap.
\n– Taci, \u015fi-\u0163i dau \u00een schimb un leu.
\n– Nu-s balaur \u015fi nici leu\u2026
\n– Iada peste cas\u0103 sare?
\n– Doar de-i pui pe coad\u0103 sare!
\n– Co\u015farii pe horn ce-\u0163i par?
\n– Parc\u0103-s ur\u015fi \u00een v\u00e2rf de par!
\n– Poate-\u0163i faci din carton un zmeu\u2026
\n– F\u0103t-Frumos l-a-nvins pe zmeu
\n– \u015ei-i viteaz\u2026\u00een general,
\n– Parc-ar fi chiar general!
\n– Te-am v\u0103zut vara la mare.
\n– Da, am fost cu mama-mare!
\n– M\u0103, tu n-ai s\u0103 mori \u00een pat.
\n– Da, c\u00e2ndva era s-o pat
\n– C-a venit tiptil o capr\u0103
\n– \u015ei\u00a0 m-a azv\u00e2rlit pe-o capr\u0103,
\n– Sus, pe-o schel\u0103, la o cas\u0103 \u2026
\n– Asta spui, desigur, ca\u00a0 s\u0103
\n– Ne ar\u0103\u0163i c\u0103 e\u015fti un pici
\n– \u015eugub\u0103\u0163 , iste\u0163 de pici\u2026
\n– M\u0103i\u2026de\u015ftept \u00eentre de\u015ftep\u0163i
\n– Multe g\u00e2nduri \u00eemi de\u015ftep\u0163i\u2026
\n– Place-mi-e c\u0103 e\u015fti cu minte,
\n– \u00cens\u0103 \u015fi-un copil cuminte\u2026
\n– Eu car cu un car merele m\u0103rului, nu m\u0103rar.
\n– \u00cen vii sunt mul\u0163i pui vii de vulpe
\n\u015ei dac\u0103 tu vii cu copiii,
\nVi-i ar\u0103t a\u015fa cum vi-i dorin\u0163a .\u201d
\n– C\u00e2te ou\u0103 vechi \u015fi c\u00e2te noua
\nC\u00e2te nou\u0103, c\u00e2te vou\u0103?
\nVechi sunt nou\u0103, nou\u0103 dou\u0103;
\nDou\u0103\u00a0 nou\u0103, vou\u0103 nou\u0103;
\nNou\u0103 dou\u0103 ou\u0103 nou\u0103
\nVou\u0103 nou\u0103 ou\u0103\u00a0 vechi !\u201c
\n(Iste\u0163il\u0103 de\u00a0 Irimie Str\u0103u\u0163)<\/p>\nJocul \u201eCe cuvinte-s antonime?\u201d<\/strong>
\nSarcin\u0103 didactic\u0103: identificarea cuvintelor cu sens opus \u015fi form\u0103 diferit\u0103 \u00eentr-un text dat;
\n\u201eTr\u0103im bucurii ori m\u00e2hniri
\nNop\u0163i zbuciumate ori calme,
\nZile voioase ori triste
\nAlbe \u015fi negre cocoare.\u201d
\n(N. Labi\u015f \u2013 Versuri de diminea\u0163\u0103)<\/em><\/p>\nJocul \u201eCuvintele s-au \u00eenrudit\u201d<\/strong>
\nSarcina didactic\u0103: g\u0103sirea unor cuvinte \u00eenrudite(familia lexical\u0103) cu un cuv\u00e2nt dat;
\nDesf\u0103\u015furarea jocului: elevii sunt organiza\u0163i \u00een trei echipe. Ei \u00ee\u015fi trimit la tabl\u0103 reprezentan\u0163ii. Se stabile\u015fte cuv\u00e2ntul sau cuvintele care au familie lexical\u0103 \u015fi se organizeaz\u0103 \u00eentreceri \u00eentre grupe. Fiecare cuv\u00e2nt din familie prime\u015fte un punct. Grupa cu cele mai multe puncte c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00eentrecerea. Se dau comenzile \u201eSTART\u201d \u015fi \u201eSTOP\u201d.
\nOm\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 p\u0103m\u00e2nt\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0carte\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0p\u0103dure
\nomenie\u00a0 \u00a0 \u00a0 ………….\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0…………..\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0………………
\nomenire\u00a0 \u00a0 \u00a0 ………….\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0…………..\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0………………
\nomenesc\u00a0 \u00a0 \u00a0 ………….\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0…………..\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0………………
\nomene\u015fte\u00a0 \u00a0 \u00a0 ………….\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0…………..\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0………………
\nneomenos\u00a0 \u00a0 \u00a0 ………….\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0…………..\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0………………
\n………….\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0………….\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0…………..\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0………………<\/p>\nJocul \u201eLan\u0163ul cuvintelor\u201d<\/strong>
\nSarcina didactic\u0103: g\u0103sirea unor denumiri de animale, localit\u0103\u0163i, nume de persoane \u015fi \u00eenl\u0103n\u0163uirea lor dup\u0103 litera final\u0103.
\nDesf\u0103\u015furarea jocului: elevii sunt \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i pe grupe. Li se explic\u0103 c\u0103 \u00een func\u0163ie de ultima liter\u0103 a cuv\u00e2ntului pe care profesorul \u00eel va scrie pe tabl\u0103, membri aceleia\u015fi grupe vor trebui s\u0103 g\u0103seasc\u0103 alte denumiri care s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu litera respectiv\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 repete \u00eens\u0103 vreunul din cuvintele scrise. Urmeaz\u0103 la tabl\u0103 grupele. Va c\u0103\u015ftiga grupa care a realizat lan\u0163ul cel mai lung \u015fi mai corect.
\nExemplu : Nume de animale : \u015facal \u2013 lup \u2013 porc \u2013 cal \u2013 leu \u2013 urs;
\nNume de localit\u0103\u0163i : Ia\u015fi \u2013 Isaccea \u2013 Arad \u2013 Deva \u2013 Alba Iulia;
\nNume de persoane : Maria \u2013 Andrei \u2013 Ion \u2013 Nae \u2013 Emil \u2013 Laura.<\/p>\nJocul \u201eMai spune ceva despre….\u201d<\/strong>
\nSarcin\u0103 didactic\u0103: ad\u0103ugarea unor cuvinte care s\u0103 exprime \u00eensu\u015firile cuv\u00e2ntului dat.
\nDesf\u0103\u015furarea jocului: profesorul spune ceva despre o fiin\u0163\u0103, despre un lucru. Elevii vor completa \u015fi cu alte aspecte care contureaz\u0103 tr\u0103s\u0103turile generale \u015fi particulare ale fiin\u0163ei sau lucrului.
\nExemplu : Marea este nem\u0103rginit\u0103.
\nMarea este \u00eenvolburat\u0103.
\n………………….<\/p>\nJocul \u201eCompletarea versurilor\u201d<\/strong>
\nSarcina didactic\u0103: completarea unor versuri dintr-o poezie cu cuvintele cele mai potrivite.
\nDesf\u0103\u015furarea jocului: se scrie pe tab\u0103 o poezie cu unele versuri incomplete, pe care trebuie s\u0103 o \u00eenve\u0163e elevii. Pentru aceasta \u00eens\u0103 est nevoie mai \u00eent\u00e2i ca poezia s\u0103 fie complet\u0103. Fiecare elev trebuie s\u0103 citeasc\u0103 cu aten\u0163ie fiecare vers, fiecare strof\u0103, dup\u0103 care s\u0103 copieze poezia \u015fi s\u0103 pun\u0103 \u00een locul punctelor cuvintele cele mai nimerite.
\nExemplu : Iarna
\n\u201eFulgii mari cobor alene
\nDin v\u0103zduhul …………… (\u00eennourat)
\n\u015ei s-a\u015faz\u0103 \u00een troiene
\nPeste c\u00e2mpul ………………. (\u00eenghe\u0163at).<\/p>\nCasele par adormite
\nIar din co\u015furi iese …………………(fumul)
\n\u015ei-n coloane r\u0103sucite,
\nC\u0103tre cer \u00ee\u015fi afl\u0103 ………………………(drumul).<\/p>\nJocul \u201eCuvintele magice\u201d<\/strong>
\nSarcina didactic\u0103: crearea unei pove\u015fti pornind de la trei cuvinte date.
\nDesf\u0103\u015furarea jocului: alegem trei cuvinte, \u00eentre care s\u0103 fie o anumit\u0103 distant\u0103. Spre exemplu, m\u0103r \u015fi portocal\u0103 sunt prea apropiate, fac parte din aceea\u015fi no\u0163iune.
\nPentru alegerea cuvintelor se recomand\u0103 urm\u0103torul procedeu: fiecare elev va scrie un cuv\u00e2nt pe o h\u00e2rtiu\u0163\u0103 pe care o va \u00eemp\u0103turi. Se amestec\u0103 toate bile\u0163elele \u015fi se extrag trei la \u00eent\u00e2mplare. Primul, spre exemplu, nor,\u00a0 al doilea cas\u0103, iar al treilea, c\u0103rpioar\u0103. Cu ajutorul acestor cuvinte, elevii trebuie s\u0103 creeze o poveste.<\/p>\nConcluzii<\/strong><\/p>\n
Jocul este activitatea fundamental\u0103 la v\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103 \u015fi se realizeaz\u0103 f\u0103r\u0103 nici un scop, ca pl\u0103cere gratuit\u0103. De la jocul legat de obiecte la v\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103 mic\u0103, \u00eencet se ajunge la jocul cu subiect \u015fi cu rol, care presupune adaptare la rol \u015fi la parteneri, la regulile jocului. Jocul r\u0103m\u00e2ne o preocupare principal\u0103 \u015fi la \u015fcolarul mic, dar este mai complex.<\/p>\n
Conduita verbal\u0103 \u015fi afirmarea personalit\u0103\u0163ii fac progrese prin dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de exprimare verbal\u0103:<\/p>\n
\n
- Cre\u015fte volumul vocabularului activ;<\/li>\n
- Se manifest\u0103 intens limbajul situa\u0163ional;<\/li>\n
- Se exerseaz\u0103 structurile gramaticale corecte ale limbii.<\/li>\n<\/ul>\n
A\u015fadar, \u00een perioada \u015fcolar\u0103 mic\u0103, se dezvolt\u0103 toate formele de limbaj. Conduitele verbale \u00eencep din ce \u00een ce mai mult s\u0103 subordoneze toate celelalte comportamente, s\u0103 le organizeze \u015fi s\u0103 le dinamizeze.<\/p>\n
Rolul profesorului este foarte important deoarece el, prin metodele didactice\u00a0 activ-participative folosite \u00een cadrul activit\u0103\u0163ilor ce se desf\u0103\u015foar\u0103 la clas\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een activit\u0103\u0163ile extracurriculare, poate elevilor s\u0103 le \u00eenfrumuse\u0163eze \u015fi s\u0103 le \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 vocabularul la un nivel ridicat, nivel ce va fi o ramp\u0103 de lansare pentru o via\u0163\u0103 frumoas\u0103. Jocul didactic \u00ee\u015fi dovede\u015fte eficien\u0163a \u00een dezvoltarea conduitei verbale la \u015fcolarul mic prin facilitarea procesului de asimilare \u015fi consolidare a cuno\u015ftin\u0163elor \u00een condi\u0163ii agreabile, relaxante, f\u0103r\u0103 con\u015ftintizarea de c\u0103tre elevi a efortului intelectual depus.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em>
\nCristea, S., Dic\u0163ionar de termeni pedagogici, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti,1998;
\nManolache, A., Dic\u0163ionar de pedagogie, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1979;
\nPopescu-Neveau P., Dictionar de psihologie, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1978;
\nSimionic\u0103 E., Bogdan F., Gramatica prin joc, Editura Polirom, Ia\u015fi, 1998;
\n\u015echiopu, U., Probleme psihologice ale jocului \u015fi distrac\u0163iilor, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1970.<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen Dic\u0163ionarul de psihologie, Paul Popescu-Neveanu precizeaz\u0103\u00a0 c\u0103 jocul este un mod de dob\u00e2ndire \u015fi precizare a cuno\u015ftin\u0163elor prin ac\u0163iune. Prin joc se dezvolt\u0103 procesele psihice de reflectare direct\u0103 \u015fi nemijlocit\u0103 a realit\u0103\u0163ii \u2013 percep\u0163iile (m\u00e2nuind diferite obiecte \u015fi materiale, … Cite\u0219te continuarea