{"id":12851,"date":"2024-03-08T19:29:13","date_gmt":"2024-03-08T17:29:13","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=12851"},"modified":"2024-03-16T10:57:39","modified_gmt":"2024-03-16T08:57:39","slug":"influenta-stilului-de-parenting-asupra-dezvoltarii-copiilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/influenta-stilului-de-parenting-asupra-dezvoltarii-copiilor","title":{"rendered":"Influen\u021ba stilului de parenting asupra dezvolt\u0103rii copiilor"},"content":{"rendered":"<p>Speciali\u0219tii \u00een psihologia dezvolt\u0103rii copilului studiaz\u0103 de mult\u0103 vreme modul \u00een care stilul de parenting \u00ee\u0219i pune amprenta pe dezvoltarea copilului. Astfel c\u0103 putem vorbi cu siguran\u021b\u0103 despre o influen\u021b\u0103 a stilului de parenting asupra dezvolt\u0103rii copilului. Copilul se va dezvolta pe plan personal \u00een func\u021bie de stilul parental abordat. Aceast\u0103 dezvoltare este reflectat\u0103 \u201ede atitudinea deschis\u0103 fa\u021b\u0103 de experien\u021bele noi, \u00een valorizarea poten\u021bialului propriu, capacitatea de autoreflec\u021bie, percep\u021bia schimb\u0103rilor de sine pozitive, eficien\u021b\u0103, flexibilitate, creativitate, \u00een nevoia de provoc\u0103ri \u0219i respingerea rutinei\u201d (Roman, 2011).<!--more--><\/p>\n<p>A\u0219adar, un stil <strong>exigent<\/strong> este asociat cu rezultate pozitive. Copiii care sunt crescu\u021bi cu un astfel de stil au tendin\u021ba de a fi independen\u021bi, de a \u00eenregistra valori ridicate ale stimei de sine \u0219i au o dorin\u021b\u0103 mai mare de afirmare. La \u0219coal\u0103 se descurc\u0103 bine, manifest\u0103 curiozitate, sunt cooperan\u021bi \u0219i receptivi.<\/p>\n<p>Atitudinea <strong>autoritar\u0103<\/strong> se soldeaz\u0103 cu efecte negative. Copiii crescu\u021bi de p\u0103rin\u021bi \u00een acest stil sunt lipsi\u021bi de spontaneitate, dovedesc competen\u021be \u0219i responsabilit\u0103\u021bi moderate \u0219i va fi lipsit de ini\u021biative. Sunt \u00eens\u0103 \u0219i alte elemente care au o influen\u021b\u0103 negativ\u0103, \u0219i anume neimplicarea copilului care poate fi \u00eenceputul unui stadiu regresiv. Pe fondul acestor rela\u021bii, copilul poate manifesta dou\u0103 tipuri de comportament: fie se va interioriza \u0219i va deveni timid, fie se poate manifesta ca o persoan\u0103 rebel\u0103 \u0219i autoritar\u0103. Acest tip de climat este nepotrivit \u0219i este un stil de parenting care produce cel mai des conflicte intrafamiliale.<\/p>\n<p>P\u0103rin\u021bii care manifest\u0103 un stil de parenting <strong>indulgent<\/strong> \u00eei ajut\u0103 pe copii \u00een a manifesta frecvent o bun\u0103-dispozi\u021bie. \u00cen schimb, ace\u0219ti copii vor avea o \u00eencredere de sine sc\u0103zut\u0103, vor manifesta o absen\u021b\u0103 a responsabilit\u0103\u021bii sociale \u0219i nu vor putea persevera atunci c\u00e2nd se confrunt\u0103 cu sarcini dificile. Ei vor avea tendin\u021ba de a fi impulsivi, imaturi \u0219i dependen\u021bi de adul\u021bi. La \u0219coal\u0103 vor avea probleme de adaptare \u0219i vor \u00eent\u00e2mpina greut\u0103\u021bi \u00een activit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>\n<p>\u0218i ultimul stil de parenting, stilul <strong>neimplicat<\/strong> pare a fi asociat cu rezultate negative. Ace\u0219ti p\u0103rin\u021bi sunt centra\u021bi asupra propriei persoane \u0219i asupra propriilor activit\u0103\u021bi, neimplic\u00e2ndu-se \u00een activit\u0103\u021bile copiilor, ceea ce duce la un ata\u0219ament insecurizant. Copiii crescu\u021bi \u00een acest stil vor manifesta o slab\u0103 competen\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i sunt predispu\u0219i la consum de droguri, delicven\u021b\u0103 \u0219i probleme de s\u0103n\u0103tate psihic\u0103.<\/p>\n<p>Se consider\u0103 c\u0103 semnifica\u021bia unui stil de parenting nu ar consta doar \u00een aceste atribute men\u021bionate mai sus, ci \u0219i \u00een modul \u00een care copilul interpreteaz\u0103 practicile parentale care sunt influen\u021bate de contextul cultural general \u00een care acestea apar \u0219i se manifest\u0103. Deci familia are un rol \u201eesen\u021bial \u00een educarea copilului pentru adaptarea optim\u0103 la mediul social, \u00een men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mentale \u0219i emo\u021bionale, \u00een dezvoltarea \u0219i men\u021binerea st\u0103rii de bine\u201d (D. Roman, 2011, p.79).<\/p>\n<p>Adriana B\u0103ban (2001) definea starea de bine ca fiind format\u0103 din mai multe elemente: acceptarea de sine, rela\u021bii pozitive cu ceilal\u021bi, autonomie, control, sens \u0219i scop \u00een via\u021b\u0103 \u0219i dezvoltare personal\u0103 (Ibidem, p. 79).<\/p>\n<p>\u201eAcceptarea de sine este o atitudine pozitiv\u0103 fa\u021b\u0103 de propria persoan\u0103, care presupune acceptarea punctelor tari, dar \u0219i a celor slabe, percep\u021bia pozitiv\u0103 a experien\u021belor trecute \u0219i a viitorului\u201d (D. Roman, 2011, p.79). Astfel, copiii crescu\u021bi de p\u0103rin\u021bi exigen\u021bi vor \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 manifeste o atitudine adecvat\u0103 indiferent de situa\u021bie \u0219i vor \u00een\u021belege c\u0103 o \u201eexperien\u021b\u0103 negativ\u0103 nu trebuie perceput\u0103 ca un simptom al nonvalorii, ci ca o situa\u021bie ce trebuie dep\u0103\u0219it\u0103\u201d (Ibidem, p.79). Pentru a facilita acceptarea de sine p\u0103rin\u021bii ar trebui s\u0103-l \u00eencurajeze pe copil, s\u0103-l laude, s\u0103-l asculte \u0219i s\u0103-i vorbeasc\u0103 cu respect. Aceste lucruri sunt indicii unui stil de parenting eficient. Copiii se vor sim\u021bi aprecia\u021bi, iar motivele care stau la baza laudei vor fi prilej de descoperire a criteriilor ce \u00eel vor ajuta \u00een autoevaluarea sa. Experin\u021bele tr\u0103ite \u00een preajma p\u0103rin\u021bilor \u00eei vor ajuta pe copii s\u0103 g\u0103seasc\u0103 singuri drumul c\u0103tre propria dezvoltare, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 de ce resurse dispun \u0219i s\u0103-\u0219i formeze o imagine de sine pozitiv\u0103 \u0219i realist\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, av\u00e2nd o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 cu imaginea de sine, se formeaz\u0103 \u0219i stima de sine.<\/p>\n<p>Indicii rela\u021biilor pozitive sunt: toleran\u021ba, sociabilitatea, \u00eencrederea \u00een oameni, atitudinea empatic\u0103 \u0219i nevoia de a primi \u0219i oferi afec\u021biune. Foarte important pentru un copil este s\u0103 se simt\u0103 \u00een\u021beles \u0219i acceptat, acest lucru fiind un indicator al empatiei. Empatia \u00eenseamn\u0103 \u201ea fi al\u0103turi\u201d de cineva, atitudine care faciliteaz\u0103 exprimarea emo\u021biilor, valorilor, convingerilor \u0219i care \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te comunicarea dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii.<\/p>\n<p>Controlul sau autodisciplina se dob\u00e2nde\u0219te cu ajutorul interven\u021biei calde, \u00eencurajatoare, dar \u00een acela\u0219i timp ferme a p\u0103rin\u021bilor. Acestea fiind caracteristice stilului de parenting exigent. Tot pe fondul acestei dimensiuni se dezvolt\u0103 \u0219i autonomia, prin exersarea acesteia. Autonomia se dezvolt\u0103 ca urmare a unei atitudini educative adecvate\u00a0 a p\u0103rin\u021bilor. Ace\u0219tia ar trebui \u201es\u0103 explice clar \u0219i concis ra\u021biunea aplic\u0103rii unor interdic\u021bii, dar \u0219i oportunitatea momentului ales\u201d (D. Roman, 2011, p. 81).<\/p>\n<p><strong>\u00cen concluzie, <\/strong>prin procesul de interac\u021biune cu p\u0103rin\u021bii care are la baz\u0103 \u00eencercarea de a da sens lumii, copilul \u00ee\u0219i stabile\u0219te scopurile \u00een via\u021b\u0103. Prin stilul parental abordat de p\u0103rin\u021bi, copilul se bucur\u0103 de prezent \u0219i are \u00eencredere \u00een viitor, consider\u00e2nd implicarea un element prin care va reu\u0219i.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie<\/strong><\/em><br \/>\n1. Bonchi\u0219, E., Familia \u0219i rolul ei \u00een educare copilului, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2011.<br \/>\n2. Mitrofan, I., Mitrofan, N., Familia de la A &#8211; la Z, Mic dic\u021bionar al vie\u021bii de familie, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, Bucure\u0219ti, 1991.<br \/>\n3. Roman, D., Stiluri de parenting, \u00een Bonchi\u0219, E., (coord), Familia \u0219i rolul ei \u00een educarea copilului, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2011, pp. 65-89<br \/>\n4. <a href=\"http:\/\/www.tribunainvatamantului.ro\/relatia-scoala-familie-in-contextul-actual\/\">www.tribunainvatamantului.ro\/relatia-scoala-familie-in-contextul-actual\/<\/a> .<br \/>\n5. <a href=\"http:\/\/www.la-psiholog.ro\/info\/tipurile-de-personaltate-ale-unui-copil-dupa-myers-briggs\">www.la-psiholog.ro\/info\/tipurile-de-personaltate-ale-unui-copil-dupa-myers-briggs<\/a>.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Speciali\u0219tii \u00een psihologia dezvolt\u0103rii copilului studiaz\u0103 de mult\u0103 vreme modul \u00een care stilul de parenting \u00ee\u0219i pune amprenta pe dezvoltarea copilului. Astfel c\u0103 putem vorbi cu siguran\u021b\u0103 despre o influen\u021b\u0103 a stilului de parenting asupra dezvolt\u0103rii copilului. Copilul se va &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/influenta-stilului-de-parenting-asupra-dezvoltarii-copiilor\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[797,1667,862,775,1587],"tags":[1852],"class_list":["post-12851","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-educatia-in-familie","category-elevi","category-parinti","category-psihologia-educatiei","category-succes-scolar","tag-andreea-gulie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12851","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12851"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12851\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12858,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12851\/revisions\/12858"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12851"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12851"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12851"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}