Competen\u021bele transversale reprezint\u0103 un concept al pedagogiei moderne. Dup\u0103 cum este definit de Clasificarea European\u0103 a Abilit\u0103\u021bilor, Competen\u021belor, Calific\u0103rilor \u0219i Ocupa\u021biilor (ESCO), \u201eAbilit\u0103\u021bile \u0219i competen\u021bele transversale (TSC) sunt acel tip de abilit\u0103\u021bi \u00eenv\u0103\u021bate \u0219i dovedite, care sunt considerate \u00een mod obi\u0219nuit ca necesare sau valoroase pentru o ac\u021biune eficient\u0103 \u00een aproape orice tip de munc\u0103, \u00eenv\u0103\u021bare sau activitate de via\u021b\u0103. Sunt \u201etransversale\u201d deoarece nu sunt legate exclusiv de un anumit context (post, ocupa\u021bie, disciplin\u0103 academic\u0103, implicare civic\u0103 sau comunitar\u0103, sector ocupa\u021bional, grup de sectoare ocupa\u021bionale etc.).\u201d
\nTransdisciplinaritatea reprezint\u0103 gradul cel mai elevat de integrare a curriculumului, merg\u00e2nd adesea p\u00e2n\u0103 la fuziune. Fuziunea este, a\u0219adar, faza cea mai complex\u0103 \u0219i mai radical\u0103 a integr\u0103rii.\u00a0 Termenul de ter\u021b inclus (finalitatea acestui tip de demers) este introdus de Basarab Nicolescu \u00een Manifest pentru transdisciplinaritate. <\/p>\n
Ne este de mare folos delimitarea semantic\u0103 a no\u021biunii de crono-topos. Conform lui Mircea Vulc\u0103nescu,\u00a0 \u00een limbajul obi\u015fnuit, poporul rom\u00e2n (prin acesta se \u00een\u0163elege \u0163\u0103ranul\u00a0 cu pu\u0163in \u00eenainte de 1900) echivaleaz\u0103 spa\u0163iul \u015fi timpul (prea abstracte) cu locul \u015fi vremea. Exist\u0103 un arhaism \u00een limba rom\u00e2nului tradi\u0163ional care refuz\u0103 conven\u0163iile lingvistice. Spa\u0163iul e loc, timpul \u2013 vreme. Orice se petrece \u00eentr-o parte a lumii are reverbera\u021bii \u00een cealalt\u0103 parte. Timpul \u0219i spa\u021biul sunt dou\u0103 concepte ce relev\u0103 tendin\u0163ele dezvolt\u0103rii epicii care sunt considerate printre cele mai importante \u00eencep\u00e2nd cu Antichitatea, dar se observ\u0103 ezit\u0103ri privind \u00eencadrarea specificit\u0103\u021bii cronotopiei. \u00cen lucrarea Termenii filozofiei grece\u015fti, Francis E. Peters define\u015fte cele dou\u0103 sintagme aduc\u00e2nd \u00een aten\u0163ia lectorului coordonatele fundamentale ale lumii, condi\u0163ii transcendentale ale experien\u0163ei. Toposul este asociat termenului de fiin\u0163\u0103, iar timpul chronosul cu cel de mi\u015fcare. Teoreticianul literar M. Bahtin \u00een Probleme de literatur\u0103 \u015fi estetic\u0103 define\u0219te conceptul de cronotop, astfel: \u201eVom numi cronotop (ceea ce \u00een traducere ad litteram \u00eenseamn\u0103 timp-spa\u0163iu) conexiunea esen\u0163ial\u0103 a rela\u0163iilor temporale \u015fi spa\u0163iale, valorificate artistic \u00een literatur\u0103\u201d.<\/p>\n
Spa\u0163iul \u015fi timpul constituie dou\u0103 coordonate ale textului literar, fiind semne ale crea\u0163iei unei lumi pluridimensionale bazate pe noi coordonate ce evoc\u0103 un anumit cadru \u015fi anumite situa\u0163ii narative. Categoria spa\u0163iului, ca \u015fi cea a timpului, se refer\u0103 la dou\u0103 realit\u0103\u0163i un spa\u0163iu exterior, real, obiectiv, al scriitorului \u015fi al lectorului \u015fi un spa\u0163iu interior al universului fictiv care transform\u0103 cele dou\u0103 dimensiuni \u00een una singur\u0103 (vezi no\u0163iunea de spa\u0163iu-timp a lui\u00a0 Stephan Hawking ). Spa\u0163iul universului fictiv poate fi \u00eenchis, deschis, fantastic, citadin, circular, oblic, ini\u0163iatic, interior.<\/p>\n
\u00cen perioada circula\u0163iei orale, nara\u0163iunile, mai ales cele de mare \u00eentindere, multiepisodice (din care face parte \u015fi basmul) au nevoie de elemente ordonatoare, care s\u0103 faciliteze memorarea \u015fi \u00een\u0163elegerea lor. Punctul de plecare al demersului critic \u00eel constituie defini\u0163ia lui Jung, care consider\u0103 simbolurile structuri ordonatoare la nivelul imaginii \u015fi al limbajului, forma timpului descris\u0103 \u015fi analizat\u0103 de St. Hawking, plec\u00e2nd de la reprezentarea newtonian\u0103 a spa\u0163iului \u015fi timpului, dar \u015fi contradic\u0163ia g\u0103sit\u0103 de Kant \u00een analiza temporalit\u0103\u0163ii, despre care afirm\u0103 c\u0103 este o \u201eantinomie a ra\u0163iunii pure\u201d. \u00cen lucrarea sa Stereotipia basmului, Nicolae Rosianu, dorind s\u0103 sublinieze specificitatea structurilor basmelor, arat\u0103, cit\u00e2ndu-l pe Axel Obrik, c\u0103: naratiunile populare se supun unor legi epice necunoscute literaturii culte [Rosianu 1973]. \u00centr-o astfel de structur\u0103 ce trebuie mereu s\u0103 se adapteze unui model impus de tradi\u0163ie, creativitatea se manifest\u0103 mai ales la nivelul \u00eembin\u0103rii motivelor, iar rolul acestora \u00een definirea unui model de comunicare devine esen\u0163ial.<\/p>\n
Ideea analizei transdiciplinare a drumului a pornit de la lectura unei c\u0103r\u021bi a lui Solomon Marcus : este cunoscut\u0103 \u015fi suficient folosit\u0103 de mecanica didactic\u0103, imaginea fibonaccian\u0103 a reprezent\u0103rii \u201ePove\u015ftii celor cinci p\u00e2ini\u201d, f\u0103cut\u0103 de Solomon Marcus. Alegerea s-a datorat faptului c\u0103 drumul este un simbol fundamental al etosului folcloric tradi\u0163ional, foarte multe produc\u0163ii folclorice de diverse tipuri, balade, basme, dar \u015fi unele colinde textualizeaz\u0103 acest simbol. Aceast\u0103 ipotez\u0103 de lucru a fost generat\u0103 \u015fi de foarte bogata simbolistic\u0103 a drumului \u015fi de modul \u00een care acesta rela\u0163ioneaz\u0103 cu alte aspecte ale culturii populare, unde drumul apare legat de simbolismul trecerii (marile treceri, botezul, nunta, \u00eenmorm\u00e2ntarea, dar \u015fi cele din via\u0163a de zi cu zi). El se coreleaz\u0103 cu simbolul centrului \u015fi are la nivelul culturilor tradi\u0163ionale o func\u0163ie operatorie; este motiv literar structurant al epicului. Descifrarea semnifica\u0163iilor acestui simbol conduce la unificarea nivelelor realului \u015fi imaginarului, prefigur\u00e2nd initierea, adic\u0103 ter\u0163ul inclus. \u00cen unele variante, simbolul \u015fi-a pierdut func\u0163ia ini\u0163ial\u0103 \u015fi s-a transformat \u00een simplu motiv literar, ceea ce face ca descifrarea func\u0163iei ordonatoare s\u0103 fie mai dificil\u0103. Dumitru Tiutiuca \u00een Teoria literar\u0103, define\u015fte no\u0163iunea de drum prin motiv \u015fi cronotop \u00een acela\u015fi timp, detaliind semnifica\u0163iile multiple ale acesteia, \u00een Povestea lui Harap-Alb. Dumitru Tiutiuc\u0103 \u00een Literatura marilor clasici structureaz\u0103 capitolul despre opera lui Ion Creang\u0103 pe baza conceptului de Weltanschauung afirm\u00e2nd c\u0103 \u201e\u00cen defini\u021bia noastr\u0103, or\u00e2nduiala este deopotriv\u0103 un criteriu (\u0219i concept) filozofic, un Weltanschauung altfel spus, dar \u0219i un principiu estetic de structurare a operei, dup\u0103 cum \u0219i unul moral\u201d – \u201cWeltanschauungul popular\u201d(basmul prezent\u00e2nd un alt termen luat \u00een discu\u0163ie cel al cronotopului drum concep\u021bie despre lume), termen care a dob\u00e2ndit un statut de-sine-st\u0103t\u0103tor \u00een literatura de specialitate, \u00een jurul anului 1800.<\/p>\n
Basmul este din perspectiva lui G. C\u0103linescu \u201eo oglindire a lumii \u00een moduri fabuloase\u201d, o poveste dincolo de timp si spa\u021biu. Avem de-a face cu un drum \u015fi un timp curbate sub influen\u0163a factorilor ce pot fi decoda\u0163i doar metaforic. To\u0163i ace\u015fti factori realizeaz\u0103 o textur\u0103 a semnifica\u0163iei basmului dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103 dec\u00e2t cea clasic\u0103 \u015fi obi\u015fnuit\u0103.
\nPutem interpreta drumul \u015fi \u00eencerc\u0103rile lui Harap-Alb, ca fiind o alegorie a ritualului de ini\u0163iere. Drumul trece prin mai multe etape, reprezentate alegoric \u00een basm prin cele trei \u00eencerc\u0103ri la care e supus eroul de c\u0103tre omul sp\u00e2n: ob\u0163inerea salatei din gr\u0103dina ursului, a cerbului de aur \u015fi a fetei lui Ro\u015f-\u00cemp\u0103rat. La cap\u0103tul acestui \u015fir de ini\u0163ieri \u015fi purific\u0103ri, eroul atinge starea de ini\u0163iat, de sf\u00e2nt, reprezentat\u0103 \u00een basm prin \u00eencoronarea sa \u015fi c\u0103s\u0103toria cu fata lui Ro\u015f-\u00cemp\u0103rat, adic\u0103 parcurge distan\u0163a dintre sacru \u015fi profan. Din aceast\u0103 cauz\u0103 avem de-a face cu un drum c\u0103tre centru. Aparent redat\u0103 geografic \u2013 \u201cde la o margine a p\u0103m\u00e2ntului la alta\u201d \u2013 aceast\u0103 reprezentare linear\u0103 a drumului trebuie coroborat\u0103 cu replica n\u0103zdr\u0103vanului cal: \u201c\u015ftiu eu pe unde te-oi duce la \u00cemp\u0103ratul-Ro\u015f, pentru c\u0103 m-au mai purtat o dat\u0103 p\u0103catele pe acolo cu tat\u0103-t\u0103u \u00een tinere\u0163ele lui\u201d. Afirma\u0163ia constituie nu numai o reprezentare a \u201c\u00eentoarcerii\u201d, a circularului, dar \u015fi a ie\u015firii din real \u015fi penetrarea fabulosului prin tinere\u0163ea ve\u015fnic\u0103 \u015fi vorbirea animalului totemic. Este primul dintre indiciile spa\u0163iului rotund \u015fi \u00eentoarcerii (curbare a timpului ce influen\u0163eaz\u0103 spa\u0163iul). Adic\u0103 Harap-Alb, \u201eboboc \u00een felul s\u0103u\u201d, cum \u00eel nume\u0219te Sf\u00e2nta Duminic\u0103, pleac\u0103 din spa\u021biul ap\u0103r\u0103rii totale, al protec\u021biei maternale, reprezentat\u0103 de castelul p\u0103rintesc, pe un drum \u2013 podul- cu direc\u021bia numai \u00eenainte, spre cap\u0103tul lumii \u2013 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Verde-\u00cemp\u0103rat. De acolo, la \u00eendemnul\/porunca Sp\u00e2nului, va pleca c\u0103tre Ro\u0219-\u00cemp\u0103rat s\u0103 aduc\u0103 fata, farmazoana cu care se va c\u0103s\u0103tori.<\/p>\n
Fantasticul personaj Sf\u00e2nta Duminic\u0103, acea \u201cbab\u0103 g\u00e2rbov\u0103 de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d, care \u00eel ajut\u0103 pe Harap Alb s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 unele obstacole ale drumului s\u0103u, poate reprezenta pe cel ce ini\u0163iaz\u0103 novicele, \u015famanul, vraciul, b\u0103tr\u00e2nul tribului, sau maestrul spiritual. Intereseaz\u0103 prezen\u021ba ei \u00een economia basmului \u00een m\u0103sura \u00een care apari\u0163iile coincid cu intrarea \u00een fabulous, dar \u015fi pentru c\u0103 aceste apari\u0163ii schi\u0163eaz\u0103 un desen al axei temporare: apare \u015fi dispare ca un jalon \u00eentr-un cerc al \u00eencerc\u0103rilor eroului, tocmai \u00een momentul c\u00e2nd trebuie ajutat. Ea \u00eel sf\u0103tuie\u015fte pe Harap-Alb s\u0103 cear\u0103 tat\u0103lui s\u0103u armele, calul \u015fi hainele din tinere\u0163e. Acestea simbolizeaz\u0103 patrimoniul str\u0103mo\u015fesc sau calit\u0103\u0163ile spiritual ereditare (cum ar fi voin\u0163a, setea de cunoa\u015ftere, dragostea de adev\u0103r, puterea de lupt\u0103 etc). \u00cen alt\u0103 ordine de idei, ele sunt reperele necesare pentru o parcurgere \u00een interior a drumului, adic\u0103, spre sine, din nou element al curb\u0103rii liniei itinerante.<\/p>\n
A\u0219adar, Harap-Alb parcurge linear un drum p\u00e2n\u0103 la un punct (Verde-\u00cemp\u0103rat), apoi mai departe (Ro\u0219-\u00cemp\u0103rat) \u0219i se \u00eentoarece. Aplic\u00e2nd elemente de baz\u0103 ale opticii, verdele reprezint\u0103 frecven\u021ba luminii din centrul spectrului ROGVAIV, singura pe care noi o putem percepe cu ochiul liber, element de echilibru \u0219i idealul pe care trebuie s\u0103-l ating\u0103 eroul fabulous. Harap-Alb va revigora \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia centrului lumii, dup\u0103 trecerea prin ritualul ini\u021bierii. Dar p\u00e2n\u0103 la echilibru, parcurge un alt dum, mai departe, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 ro\u0219ul reprezint\u0103 culoarea cu cea mai lung\u0103 lungime de und\u0103, dar cu cea mai slab\u0103 surs\u0103 de fotoni. Deci, Harap-Alb, nu r\u0103m\u00e2ne la cap\u0103tul spectrului optic, ci se \u00eentoarce \u00een starea de echilibru pentru a \u00eemp\u0103r\u0103\u021bi conform eticii de bun-sim\u021b a poporului rom\u00e2n, el reprezent\u00e2nd exponentul cel mai vizibil al acestei mentalit\u0103\u021bi, un model propus tinerilor \u00een formare.<\/p>\n
\u00cen concluzie, pentru a defini acest \u201edrum rotund\u201d, bogat \u00een con\u0163inut \u015fi semnifica\u0163ii putem utiliza sintagma drum kairotic\u00a0 sau drumul evenimentelor cruciale, dup\u0103 expresia sociologului american Ph. Rieff, citat de I. B\u0103descu. Men\u021bion\u0103m c\u0103 \u00een lucrarea de baz\u0103, termenul este aplicat timpului, dar timpul \u0219i spa\u021biul sunt o singur\u0103 dimensiune \u00een fizica modern\u0103. No\u0163iune antonimic\u0103 timpului cronologic (istoric), timpul kairotic (sau \u00eemplinitor) este timpul eroului excep\u0163ional, timpul lui Harap-Alb, cel dominat de o existen\u0163\u0103 dual\u0103: trecerea din orizontul timpului profan (al stingerii) \u00een cel kairotic, al \u00eemplinirii \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firii de sine.<\/p>\n
\u00cen acest sens, se poate vorbi de o lectur\u0103 a drumul sinonim\u0103 cu o lectur\u0103 a cercului. Acesta este ter\u021bul inclus, transdisciplinar al analizei prezentate.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Competen\u021bele transversale reprezint\u0103 un concept al pedagogiei moderne. Dup\u0103 cum este definit de Clasificarea European\u0103 a Abilit\u0103\u021bilor, Competen\u021belor, Calific\u0103rilor \u0219i Ocupa\u021biilor (ESCO), \u201eAbilit\u0103\u021bile \u0219i competen\u021bele transversale (TSC) sunt acel tip de abilit\u0103\u021bi \u00eenv\u0103\u021bate \u0219i dovedite, care sunt considerate \u00een mod … Cite\u0219te continuarea
\n1. Creang\u0103, Ion, Opere complete, Editura Ancora S. Benvenisti, Bucure\u0219ti, 1928.
\n2. B\u00e2rlea, Ovidiu, Pove\u0219tile lui Creang\u0103, Editura pentru literatur\u0103, Cluj-Napoca, 1967.
\n3. B\u0103lu, Ion, Via\u0163a lui Ion Creang\u0103, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1990.
\n4. Bouti\u00e8re, Jean, Via\u0163a \u015fi opera lui Ion Creang\u0103, Editura Junimea, Ia\u0219i, 1976.
\n5. C\u0103linescu, George, Ion Creang\u0103 (Via\u0163a \u015fi opera), Editura pentru literatur\u0103, Bucure\u015fti, 1966.
\n6. Cristea, Valeriu, Despre Creang\u0103, Editura Eminescu, Bucure\u0219ti, 1994.
\n7. Dan, Ilie, Studii despre Ion Creang\u0103, Editura Albatros, Bucure\u0219ti, 1973.
\n8. Dumitrescu-Bu\u0219ulenga, Zoe, Ion Creang\u0103, Editura pentru Literatur\u0103, Bucure\u0219ti ,1963.
\n9. Gr\u0103dinaru, Dan, Creang\u0103. Monografie, Editura Allfa, Bucure\u0219ti, 2002.
\n10. Holban, Ioan, Ion Creang\u0103 \u2013 spa\u021biul memoriei, Editura Junimea, Ia\u0219i, 1984.
\n11. Ion Creang\u0103 interpretat de…, antologie, prefa\u0163\u0103, tabel cronologic \u015fi bibliografie de Constantin Ciopraga, Editura Eminescu, Bucure\u015fti, 1977.
\n12. Lovinescu, Vasile, Creang\u0103 \u0219i creanga de aur, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1989.
\n13. Mo\u021b, Mircea, Ion Creang\u0103 \u015fi impactul cu cititorul, Editura Paralela 45, Pite\u0219ti, 2004.
\n14. Munteanu, George, Introducere \u00een opera lui Ion Creang\u0103, Editura Minerva, Bucure\u0219ti, 1976.
\n15. Oi\u0219teanu, Andrei, Gradina de dincolo, Editura Discobol, Cluj-Napoca, 1980.
\n16. Scarlat, Mircea, Posteritatea lui Creang\u0103, cu o prefa\u0163\u0103 de Nicolae Manolescu, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti 1990.
\n17. Streinu, Vladimir, Ion Creang\u0103, Editura Albatros, Bucure\u0219ti, 1971.
\n18. Studii despre Ion Creang\u0103, vol.I-II, Editura Albatros, Bucure\u0219ti, 1973.
\n19. Tiutiuca, Dumitru, Ion Creang\u0103 sau or\u00e2nduiala lumii, Editura Geneze, Gala\u0163i, 2000.
\n20. Trandafir, Constantin, Povestea lui Harap-Alb, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
\n21. Ilie B\u0103descu, Timp \u015fi cultur\u0103. Trei teme de antropologie istoric\u0103, 1988, Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti
\n22. Hawging, Stephen, Universul \u00eentr-o coaj\u0103 de nuc\u0103, Editura Humanitas, 2006, pag 34<\/p>\n