{"id":12863,"date":"2024-03-19T20:00:23","date_gmt":"2024-03-19T18:00:23","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=12863"},"modified":"2024-03-20T16:50:39","modified_gmt":"2024-03-20T14:50:39","slug":"strategii-de-depasire-a-conceptiilor-si-rolurile-profesorului-in-organizarea-unei-situatii-de-invatare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/strategii-de-depasire-a-conceptiilor-si-rolurile-profesorului-in-organizarea-unei-situatii-de-invatare","title":{"rendered":"Strategii de dep\u0103\u0219ire a concep\u021biilor \u0219i rolurile profesorului \u00een organizarea unei situa\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare"},"content":{"rendered":"
\n

Cuno\u0219tin\u021bele anterioare sunt adesea neconcordante cu teoriile \u0219tiin\u021bifice \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 ca factori perturbatori \u00een \u00eensu\u0219irea noului concept, denatur\u00e2ndu-l. \u00cen aceste condi\u021bii, se impune ca profesorul s\u0103 aib\u0103 simultan \u00een vedere deconstruc\u021bia concep\u021biilor (reprezent\u0103rilor) existente \u0219i formarea reprezent\u0103rilor noi. \u00cens\u0103, unii dintre elevi au nevoie de mai mult timp pentru ca reprezent\u0103rile lor s\u0103 evolueze \u0219tiin\u021bific (Illeris, 2014). Anumite reprezent\u0103ri pot fi u\u015for de dep\u0103\u015fit \u0219i asta pentru pentru c\u0103 elevilor le lipse\u015fte o informa\u0163ie. Sunt \u00eens\u0103 \u0219i situa\u0163ii dificile, \u00een care, chiar dac\u0103 informa\u0163ia este accesibil\u0103, elevii nu \u015ftiu s\u0103 opereze cu aceasta, ra\u0163ion\u00e2nd prin schimbarea punctului de vedere (Boco\u0219, 2013).
\n\u00cen literatura francofon\u0103 sunt prezentate dou\u0103 strategii de dep\u0103\u0219ire a concep\u021biilor: (1) prin activarea conflictului socio-cognitiv \u0219i (2) prin c\u0103utarea limitelor concep\u021biilor. Aceste strategii sunt prezentate \u0219i \u00een literatura autohton\u0103 din domeniul pedagogiei (Boco\u0219, 2013) \u0219i din domeniul didacticii (Ciascai, 2001).<\/p>\n

Activarea, organizarea \u0219i valorificarea unui conflict socio-cognitiv la nivelul clasei de elevi \u00eei permite profesorului s\u0103 identifice pozi\u021biile elevilor fa\u021b\u0103 de noul con\u021binut al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, dar \u0219i s\u0103 faciliteze formarea de leg\u0103turi \u00eentre cuno\u0219tin\u021bele anterioare \u0219i conceptul nou (figura 1):<\/p>\n

\"Figura<\/a>

Figura 1. Dep\u0103\u015firea unei concep\u0163ii prin activarea conflictului socio-cognitiv (adaptare dup\u0103 Astolfi\u00a0 & Develay, 1989, pp. 81-83)<\/p><\/div>\n

Referitor la cea de-a doua strategie, profesorul poate apela la organizarea \u015fi valorificarea unui conflict interior, provoc\u00e2nd o contradic\u0163ie empiric\u0103 menit\u0103 a cerceta limitele validit\u0103\u0163ii ideilor \u015fi reprezent\u0103rilor func\u0163ionale \u00eentr-un cadru limitat, dar \u015fi pentru a \u00eenlocui ideile eronate cu modele \u015ftiin\u0163ifice adecvate (figura 2):<\/p>\n

\"Figura<\/a>

Figura 2. Dep\u0103\u015firea reprezent\u0103rilor empirice prin cercetarea limitelor acestora (adaptare dup\u0103 Astolfi\u00a0 & Develay, 1989)<\/p><\/div>\n

\u00cen \u00eencercarea de a transforma concep\u021biile elevilor, Giordan (1989) precizeaz\u0103 rolurile profesorului \u00een organizarea unei situa\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are. Didacticianul prezint\u0103 \u201eModelul alosteric\u201d, un model fundamentat pe mi\u0219carea ra\u021bionalist\u0103, ai c\u0103rei pionieri sunt Socrate \u0219i Platon. Denumirea modelului provine dintr-o sintagm\u0103 inspirat\u0103 din domeniul biochimiei. Procesul de \u00eenv\u0103\u021bare este comparat cu structura \u0219i ac\u021biunea specific\u0103 a enzimei alosterice, o enzim\u0103 vital\u0103 pentru via\u021b\u0103 care \u00ee\u0219i modific\u0103 forma \u0219i func\u021bia \u00een raport de condi\u021biile de mediu \u00een care se g\u0103se\u0219te (Giordan, 2009). \u201eModelul alosteric\u201d se \u00eenscrie \u00een paradigma socioconstructivist\u0103 \u0219i este considerat de c\u0103tre speciali\u0219tii din domeniul \u0219tiin\u021belor educa\u021biei un model relevant pentru practica didactic\u0103 (Ciascai, 2018).<\/p>\n

\u00centruc\u00e2t completeaz\u0103 modelul constructivist, \u00een cadrul c\u0103ruia factorii de mediu sunt minimiza\u021bi, accentul fiind plasat pe capacit\u0103\u021bile cognitive, modelul alosteric propune luarea \u00een considerare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii noilor concepte ca pe un proces conflictual, situat \u00een prelungirea cuno\u0219tin\u021belor dob\u00e2ndite anterior (Giordan & De Vecchi, 1987).<\/p>\n

\u00cen \u00eenv\u0103\u021barea noilor cuno\u0219tin\u021be, concep\u021biile ac\u021bioneaz\u0103 ca o gril\u0103 de lectur\u0103 interpretativ\u0103 (sunt re\u021binute doar informa\u021biile concordante cu concep\u021bia, informa\u021biile contradictorii fiind ignorate). Concep\u021biile eronate persist\u0103 chiar \u0219i \u00een situa\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare multiple, realizate la diferite v\u00e2rste \u0219colare, gener\u00e2nd blocaje \u00een \u00een\u021belegerea cuno\u0219tin\u021belor (Giordan, 2009). Aceste blocaje pot fi dep\u0103\u0219ite prin organizarea unor situa\u021bii optime de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i prin efortul propriu al educabilului (figura 3):<\/p>\n

\"Figura<\/a>

Figura 3. Modelul alosteric Sursa: Giordan & Pellaud (2002) [Traducere liber\u0103]<\/p><\/div>Analiza modelului indic\u0103 faptul c\u0103 demersul didactic este centrat pe elev, iar profesorul \u00ee\u0219i asum\u0103 roluri noi, relevante \u00een contextul muta\u021biilor epistemologice referitoare la accesul la cunoa\u0219tere \u0219i a accesului permanent la resursele tehnologice.<\/p>\n

Referin\u021be<\/strong><\/em>
\nAstolfi J.P. & Develay M. (1989). La didactique des sciences. Paris: PUF.
\nBoco\u015f, M.-D. (2013). Instruirea interactiv\u0103: repere axiologice \u015fi metodologice. Ia\u0219i: Polirom.
\nCiascai, L. (2001). Introducere \u00een didactica \u015ftiin\u0163elor. Didactica disciplinei \u201c\u015etiin\u0163e\u201d. Cluj-Napoca: Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103.
\nCiascai, L. (2018). De la Didactic\u0103 la Didactica \u0219tiin\u021belor. Studii \u0219i cercet\u0103ri. Cluj-Napoca: Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103.
\nGiordan, A. (1989). \u201eVers un mod\u00e8le didactique d’apprentissage allost\u00e9rique\u201d. Dans N. Bednarz & C. Garnier (Dir.), Construction des savoirs: obstacles et conflits (pp. 240-257). Montr\u00e9al: \u00c9ditions Agence d’ARC.
\nGiordan, A (2009). Les conceptions des apprenants. Dans J. Houssaye (Dir.), La p\u00e9dagogie: une encyclop\u00e9die pour aujourd\u2019hui (5\u00e8me \u00e9dition, pp. 259-274). Paris: ESF.
\nGiordan, A. & De Vecchi, G. (1987). Les origines du savoir. Des conceptions des apprenants aux concepts scientifiques. Neuchatel: Delachaux & Niestl\u00e9.
\nIlleris, K. (2014). Transformative Learning and Identity. Journal of Transformative Education, 12(2), 148-163. doi:10.1177\/15413446145<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cuno\u0219tin\u021bele anterioare sunt adesea neconcordante cu teoriile \u0219tiin\u021bifice \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 ca factori perturbatori \u00een \u00eensu\u0219irea noului concept, denatur\u00e2ndu-l. \u00cen aceste condi\u021bii, se impune ca profesorul s\u0103 aib\u0103 simultan \u00een vedere deconstruc\u021bia concep\u021biilor (reprezent\u0103rilor) existente \u0219i formarea reprezent\u0103rilor noi. \u00cens\u0103, unii … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1237,903,802,1705,1618,775,1061],"tags":[1858],"class_list":["post-12863","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cadre-didactice","category-cercetare","category-managementul-clasei","category-pedagogie","category-proces-didactic","category-psihologia-educatiei","category-strategii-didactice","tag-daniela-pahome"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12863","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12863"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12863\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12867,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12863\/revisions\/12867"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12863"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12863"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12863"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}