Ca orice alt\u0103 activitate uman\u0103, cea instructiv-educativ\u0103 prezint\u0103 o serie de caracteristici: se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een baza unor finalit\u0103\u021bi, este pus\u0103 \u00een practic\u0103 prin intermediul unui sistem de metode \u0219i procedee, apeleaz\u0103 la o serie de mijloace tehnice de realizare, iar rezultatele sunt verificate \u0219i evaluate printr-un sistem de strategii specifice. Curriculum-ul \u0219colar integreaz\u0103 \u00eentr-un mod dinamic toate aceste componente, dintre care un loc important \u00eei revine sistemului de metode care face posibil\u0103 realizarea finalit\u0103\u021bilor educa\u021bionale formative \u0219i informative. <\/p>\n
\u201eDac\u0103 un copil nu se poate adapta metodelor noastre de predare, poate ar trebui s\u0103 ne adapt\u0103m noi cerin\u021belor lui.\u201d – Ignacio Estrada<\/p><\/blockquote>\n
Etimologic, termenul metod\u0103 provine din grecescul \u201emethodos\u201d care \u00eenseamn\u0103 \u201edrum spre…\u201d, \u201ecale de urmat c\u0103tre…\u201d.\u00a0 Metodele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt pot fi definite ca \u201emodalit\u0103\u021bi de ac\u021biune cu ajutorul c\u0103rora elevii, \u00een mod independent sau sub \u00eendrumarea profesorului, \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219esc cuno\u0219tin\u021be, \u00ee\u0219i formeaz\u0103 priceperi \u0219i deprinderi, abilit\u0103\u021bi, atitudini, concep\u021bia despre lume \u0219i via\u021b\u0103 etc\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 conceptul de metod\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, didactica modern\u0103 mai aduce \u00een discu\u021bie un termen foarte important pentru a \u00een\u021belege modul de realizare a procesului instructiv-educativ, \u0219i anume: procedeul, o parte component\u0103 a metodei care face posibil\u0103 realizarea ei. Dac\u0103 metoda are un scop propriu (comunicarea de noi con\u021binuturi didactice, consolidarea\u00a0 celor \u00eensu\u0219ite anterior, fixarea \u0219i recapitularea cuno\u0219tin\u021belor \u00eensu\u0219ite, verificarea \u0219i evaluarea acestora etc), procedeul face posibil\u0103 administrarea ei, indic\u00e2nd modul \u00een care poate fi aplicat\u0103 aceasta \u00een contexte educa\u021bionale diferite. Pedagogia postmodern\u0103 promoveaz\u0103 \u00eembinarea metodelor\u00a0 moderne \u0219i clasice, pornind de la ideea unit\u0103\u021bii dintre teorie \u0219i practic\u0103, respectiv dintre cunoa\u0219tere \u0219i ac\u021biune.<\/p>\n
Strategiile \u0219i metodele aplicate \u00een clas\u0103 influen\u021beaz\u0103 calitatea actului educa\u021bional, succesul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii depinz\u00e2nd de comportamentul profesorului, care trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cea mai eficient\u0103 cale de a st\u00e2rni \u0219i men\u021bine motiva\u021bia elevilor s\u0103i, adapt\u00e2nd metodele didactice specificului fiec\u0103rei clase.<\/p>\n
Analiz\u00e2nd rezultatele evalu\u0103rilor ini\u021biale, ale celor de la final de modul, dar \u0219i ale celor de la simularea Evalu\u0103rii Na\u021bionale, am costatat c\u0103 unii elevi \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi precum: exprimarea greoaie \u0219i \u00eenc\u0103lcit\u0103; confuzii ale p\u0103r\u021bilor de vorbire sau de propozi\u021bie; nu respect\u0103, din necunoa\u015ftere, neaten\u0163ie sau din neglijen\u0163\u0103 regulile ortografice ale limbii rom\u00e2ne (scriu f\u0103r\u0103 cratim\u0103, f\u0103r\u0103 semne diacritice) \u015fi nici regulile de punctua\u0163ie;\u00a0 nu fac acordul predicatului cu subiectul, al adjectivului cu substantivul determinat, nu folosesc corect modurile \u015fi timpurile\u00a0 verbelor; nu dovedesc creativitate \u015fi originalitate \u015fi manifest\u0103 re\u0163inere atunci c\u00e2nd trebuie s\u0103 exprime un punct de vedere personal, nu citesc suficient de mult.<\/p>\n
Prin urmare, am \u00eencercat s\u0103 diversific metodele utilizate la clas\u0103, din dorin\u021ba de a face at\u00e2t predarea. c\u00e2t \u0219i evaluarea mai atractive, cu scopul de a remedia dificult\u0103\u021bile pe care elevii le \u00eent\u00e2mpin\u0103.<\/p>\n
Dintre metodele utilizate, am ales spre exemplificare metoda\u00a0 R.A.I care are la baz\u0103 stimularea \u0219i dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor elevilor de a comunica, prin \u00eentreb\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri, ceea ce au \u00eenv\u0103\u021bat. Denumirea metodei provine de la ini\u021bialele cuvintelor R\u0103spunde \u2013 Arunc\u0103 \u2013 Interogheaz\u0103 \u0219i se desf\u0103\u0219oar\u0103 astfel: la finalul lec\u021biei sau a unei secven\u021be de lec\u021bie, profesorul \u00eempreun\u0103 cu elevii s\u0103i, investigheaz\u0103 rezultatele ob\u021binute \u00een urma pred\u0103rii-\u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, printr-un joc de aruncare a unei mingi mici \u0219i u\u0219oare de la un elev la altul. Cel care arunc\u0103 mingea pune o \u00eentrebare din lec\u021bia predat\u0103 celui care o prinde. Cel care prinde mingea r\u0103spunde la \u00eentrebare, apoi arunc\u0103 mai departe altui coleg, pun\u00e2nd alt\u0103 \u00eentrebare. Cel care pune \u00eentrebarea trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i r\u0103spunsul, iar elevul care nu cunoa\u0219te r\u0103spunsul iese din joc. Eliminarea celor care nu au r\u0103spuns corect conduce treptat la r\u0103m\u00e2nerea \u00een joc a celor mai bine preg\u0103ti\u021bi.<\/p>\n
Aceast\u0103 metod\u0103 poate fi utilizat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lec\u021biei, pe parcurs sau la \u00eenceputul activit\u0103\u021bii, c\u00e2nd se verific\u0103 lec\u021bia anterioar\u0103, \u00een scopul descoperirii de c\u0103tre profesor, a eventualelor lacune \u00een cuno\u0219tin\u021bele elevilor. Poate fi aplicat\u0103 at\u00e2t \u00een cadrul orelor de limb\u0103 \u0219i comunicare, c\u00e2t \u0219i \u00een cadrul orelor de literatur\u0103, put\u00e2nd fi sugerate \u00eentreb\u0103ri precum: Ce este textul narativ literar? Care sunt personajele textului? Cum define\u0219ti numeralul? Ce valori morfologice are verbul a fi ?Cum definim numele predicativ? etc.<\/p>\n
Avantajele acestei metode const\u0103 \u00een faptul c\u0103 este o metod\u0103 eficient\u0103 de evaluare, dar \u0219i de \u00eenv\u0103\u021bare interactiv\u0103; transform\u0103 demersul didactic evaluativ \u00eentr-o activitate pl\u0103cut\u0103, atractiv\u0103 \u0219i stimulativ\u0103; promoveaz\u0103 interevaluarea \u0219i inter\u00eenv\u0103\u021barea; contribuie la formarea \u0219i consolidarea deprinderii de ascultare activ\u0103; formeaz\u0103 \u0219i dezvolt\u0103 competen\u021be de evaluare \u0219i autoevaluare, dar \u0219i capacit\u0103\u021bi argumentative.Dezavantajele metodei se refer\u0103 la faptul c\u0103 este o metod\u0103 cronofag\u0103; se primesc r\u0103spunsuri incomplete \u0219i incorecte; exist\u0103 dezinteres, neseriozitate manifestat\u0103 de unii elevi; se ive\u0219te o aparent\u0103 dezordine \u00een sala de clas\u0103 etc.<\/p>\n
Am folosit cu succes Tehnica 3-2-1 pentru a aprecia rezultatele unei activit\u0103\u021bi didactice. Denumirea acestei metode provine de la faptul c\u0103 elevii scriu: 3 termeni ( concepte) din ceea ce au \u00eenv\u0103\u021bat; 2 idei despre care ar dori s\u0103 \u00eenve\u021be mai mult \u00een continuare; o capacitate\/ pricepere\/ o abilitate pe care consider\u0103 c\u0103 au dob\u00e2ndit-o \u00een urma activit\u0103\u021bii de predare-\u00eenv\u0103\u021bare. Avantajele utiliz\u0103rii acestei metode se refer\u0103 la: con\u0219tientizarea \u0219i responsabilizarea elevilor cu privire la demersul instructiv-educativ; cre\u0219terea implic\u0103rii elevilor; este o bun\u0103 modalitate de autoevaluare; ofer\u0103 un r\u0103spuns rapid \u0219i eficient la activitatea de predare-\u00eenv\u0103\u021bare, av\u00e2nd rol de feedback.<\/p>\n
Fiind o modalitate alternativ\u0103 de evaluare, are scop ameliorativ, nu de sanc\u021bionare. Este o metod\u0103 ce poate fi aplicat\u0103 at\u00e2t la finalul orelor de literatur\u0103, c\u00e2t \u0219i la finalul orelor de limb\u0103 \u0219i comunicare, iar func\u021biile pe care le \u00eendepline\u0219te sunt de constatare \u0219i sprijinire continu\u0103 a elevilor.<\/p>\n
O alt\u0103 metod\u0103 foarte utilizat\u0103 la clas\u0103 este jocul didactic, consemnat \u00een sistemul metodelor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt ca metod\u0103 de simulare, din categoria metodelor de \u00eenv\u0103\u021bare prin ac\u021biune practic\u0103, dar \u0219i ca metod\u0103 activ\u0103 de instruire. Jocul didactic reprezint\u0103 o activitate atractiv\u0103 \u0219i accesibil\u0103 prin care, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de bun\u0103 dispozi\u021bie, antrenant\u0103, motivant\u0103, se realizeaz\u0103 sarcini instructiv-educative complexe. Jocul didactic este caracterizat de faptul c\u0103 include \u00eenv\u0103\u021barea \u00een contextul ludicului \u0219i asigur\u0103 un pronun\u021bat caracter formativ. Acesta permite instalarea unui climat psihologic favorizant dezvolt\u0103rii armonioase a copilului \u0219i contribuie la conturarea tuturor dimensiunilor educa\u021biei: intelectual\u0103, moral\u0103, estetic\u0103 etc. Av\u00e2nd multiple valen\u021be formative jocul didactic \u00eendepline\u0219te importante func\u021bii pedagogice: cognitiv\u0103, motiva\u021bional\u0103, formativ-educativ\u0103, organizatoric\u0103, de socializare. Instruirea asistat\u0103 de calculator este o nou\u0103 cale de \u00eenv\u0103\u0163are eficient\u0103, ce utilizeaz\u0103 jocul ca experien\u021b\u0103 definitorie pentru copii. \u00cen timpul jocului, elevii \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 abilit\u0103\u0163ile emo\u0163ionale \u015fi cognitive, \u00ee\u015fi antreneaz\u0103 motricitatea \u015fi percep\u0163ia senzorial\u0103, \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 \u00eencrederea \u00een for\u021bele proprii \u0219i competen\u021bele de rela\u021bionare, devin creativi. Jocurile digitale pot viza \u00eenv\u0103\u0163area cognitiv\u0103, vizual\u0103 sau auditiv\u0103. \u00cen activit\u0103\u021bile instructiv-educative se pot utiliza softuri educa\u0163ionale pentru elevi, platforme specializate sau RED-uri realizate de cadrele didactice pe teme diverse.<\/p>\n
\u00cen cadrul orelor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, am folosit de cele mai multe ori jocurile de pe platforma wordwall.net pe care le-am integrat \u00een diferite etape ale lec\u021biilor pentru ob\u021binerea unor contexte educa\u021bionale interactive, care s\u0103 sus\u021bin\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea diferen\u021biat\u0103 \u0219i autonomia elevilor, r\u0103spunz\u00e2nd intereselor acestora prin captarea aten\u021biei \u0219i oferirea unui feedback prompt. Eficien\u021ba jocului este cu at\u00e2t mai mare, cu c\u00e2t se realizeaz\u0103 o concordan\u021b\u0103 \u00eentre procesul de cunoa\u0219tere \u0219i ac\u021biunea de joc, \u00eentre componenta instructiv\u0103, educativ\u0103 \u0219i distractiv\u0103, copilul fiind dirijat de la joc la \u00eenv\u0103\u021bare. Metodele \u0219i strategiile alese trebuie adaptate contextului, cadrul didactic av\u00e2nd rol de moderator \u0219i facilitator de idei, care stimuleaz\u0103 motiva\u021bia \u0219i creativitatea elevilor s\u0103i prin con\u021binutul educa\u021bional propus.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em>
\nBradea Adela, Elemente de didactic\u0103 general\u0103, Editura Universit\u0103\u021bii din Oradea, 2014
\nOr\u021ban Florica, Pedagogie \u0219i elemente de psihopedagogie, Institutul European, Ia\u0219i, 2021
\nP\u00e2ni\u0219oar\u0103 Ion-Ovidiu, Enciclopedia metodelor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, editura Polirom, Bucure\u0219ti, 2022<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ca orice alt\u0103 activitate uman\u0103, cea instructiv-educativ\u0103 prezint\u0103 o serie de caracteristici: se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een baza unor finalit\u0103\u021bi, este pus\u0103 \u00een practic\u0103 prin intermediul unui sistem de metode \u0219i procedee, apeleaz\u0103 la o serie de mijloace tehnice de realizare, iar … Cite\u0219te continuarea