Perspectiva intercultural\u0103 este descris\u0103 \u00een competen\u021bele generale, definite de Cadrul European Comun de Referin\u021b\u0103 pentru Limbi (CECRL), \u0219i vizeaz\u0103 \u00eensu\u0219irea aspectelor culturale \u00een cadrul procesului de predare\/ \u00eenv\u0103\u021bare al unei limbi str\u0103ine, ca demers indispensabil, nu numai din perspectiva unei comunic\u0103ri eficiente, dar \u0219i a unei \u00eenv\u0103\u021b\u0103ri active \u0219i constructive care s\u0103 aib\u0103 aplicabiliate \u00een plan social, profesional \u0219i cultural.
\n<\/p>\n
Perspectiva\u00a0 intercultural\u0103 este descris\u0103 \u00een competen\u021bele generale, definite de Cadrul European Comun de Referin\u021b\u0103 pentru Limbi (CECRL), \u0219i vizeaz\u0103 \u00eensu\u0219irea aspectelor culturale \u00een cadrul procesului de predare\/ \u00eenv\u0103\u021bare al unei limbi str\u0103ine, ca demers\u00a0 indispensabil,\u00a0 nu numai din perspectiva unei comunic\u0103ri eficiente, dar \u0219i a unei \u00eenv\u0103\u021b\u0103ri active \u0219i constructive care s\u0103 aib\u0103 aplicabiliate \u00een plan social, profesional \u0219i cultural. Competen\u021ba comunicativ\u0103, a\u0219a cum este descris\u0103 ea de CECRL, constituie obiectivul primordial al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii unei limbi str\u0103ine, surmont\u00e2nd ideea c\u0103 numai \u00eensu\u0219irea competen\u021bei lingvistice este esential\u0103 \u00een acest proces de \u00eenv\u0103\u021bare. Pornind de la acesta nou\u0103 abordare pedagogic\u0103, elevul trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 foloseasc\u0103 corect elementele etno-socio-culturale \u0219i s\u0103 adopte atitudini \u0219i comportamente socio-lingvistice menite s\u0103 medieze o comunicare real\u0103 \u0219i adecvat\u0103 cu interlocutorul s\u0103u. Din punct de vedere al \u00een\u021belegerii, elevul trebuie s\u0103 poat\u0103 identifica, recunoa\u0219te \u0219i interpreta \u00een mod corect atitudinile \u0219i comportamentele puse \u00een scen\u0103 de interlocutorul s\u0103u \u00een actele de comunicare, fie c\u0103 este vorba despre gestic\u0103 sau referin\u021be istorice ori culturale.<\/p>\n Limba nu reprezint\u0103 numai un simplu instrument de comunicare, care permite transmiterea factual\u0103 de informa\u021bii, ci ea constituie un tezaur cultural ce reflect\u0103 istoria\u00a0 \u0219i\u00a0 evolu\u021bia unui popor care a adunat de-a lungului existen\u021bei sale, comportamente, atitudini, valori \u0219i mentalit\u0103\u021bi, o \u00eentreag\u0103 filosofie existen\u021bial\u0103. Astfel, istoria unui popor, normele sociale \u0219i fundamentele unei societ\u0103\u021bi sunt factori esen\u021biali \u00een in\u021belegerea culturii \u0219i civiliza\u021biei acelui popor \u0219i deci, este foarte important pentru cei care inva\u021b\u0103 limba acelui popor s\u0103 poata in\u021belege \u0219i interpreta corect elementele etno-socio-culturale specifice acestuia.<\/p>\n Se impune deci, o nou\u0103 abordare didactic\u0103 \u00een predarea\/ \u00eenv\u0103\u021barea limbilor moderne, \u00een care profesorul trebuie s\u0103 integreze \u00een mod firesc, armonios elemente culturale \u00een procesul de predare indiferent de con\u021binutul tematic abordat \u0219i structurarea acestuia \u00een ore de gramatic\u0103\/ de vocabular, dep\u0103\u0219ind astfel ideea c\u0103 numai ora de cultur\u0103 \u0219i civilizatie este destinat\u0103 descoperirii \u0219i inv\u0103\u021b\u0103rii acestor elemente. In perpectiva intercultural\u0103, competen\u021ba de comunicare se bazeaz\u0103 pe capacitatea interlocutorilor de a repera \u0219i folosi corect aspectele culturale \u00een interac\u021biunile lingvistice.\u00a0 Astfel, remarc\u0103m \u00een analizarea metodelor fle (manuale de limba franceza editate pentru non-nativi) o prezentare a elementelor culturale care nu se delimitez\u0103 numai la un capitol de cultura \u0219i civilizatie care s\u0103 prezinte aspecte ale cuno\u0219terii enciclopedice (patrimoniul cultural, arhitectural, artistic, turistic…. al Fran\u021bei), ci \u0219i elemente ale unei abord\u0103ri antropologice \u201eculture partag\u00e9e\u201d prezent\u00e2nd practici ale vie\u021bii cotidiene, obiceiuri \u0219i tradi\u021bii, organizarea rela\u021biilor familiale, sociale, etc. Aceste din urma reprezent\u0103ri culturale au o valoare esen\u021bial\u0103 \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021bare al unei limbi str\u0103ine c\u0103ci ele ne ofer\u0103 informa\u021bii pre\u021bioase legate de atitudini, valori \u0219i comportamente sociale pe care trebuie s\u0103 le adoptam \u00eentr-o interac\u021biune cu un nativ.<\/p>\n A \u00eenv\u0103\u021ba o limb\u0103 strain\u0103, afirma Louis Porcher, \u00eenseamn\u0103 a fi capabil s\u0103 percepi sistemele de clasificare cu ajutorul c\u0103rora func\u021bioneaza comunitatea social\u0103 \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, s\u0103 anticipeze \u00eentr-o situa\u021bie dat\u0103 ce se va int\u00e2mpla (adic\u0103 ce comportament ar trebui adoptat pentru a \u00eentre\u021bine o comunicare adecvat\u0103 cu protagoni\u0219tii situa\u021biei). Louis Porcher, Studii de lingvistica aplicata, nr. 69, 1988. A\u0219adar, \u00eenv\u0103\u021barea unei limbi str\u0103ine trebuie s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 elevul pentru situa\u021bii reale de via\u021b\u0103, experien\u021be \u0219i schimburi interculturale, nu doar s\u0103 simuleze situa\u021bii de comunicare sau s\u0103 limiteze actul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii la o dimensine abstract\u0103, conceptual\u0103. In acest sens, abordarea didactica trebuie s\u0103 permita elevului s\u0103 gestioneze \u0219i s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 responsabilitatea actului de \u00eenv\u0103\u021bare devenind astfel,\u201dun actor social\u201d. Acest concept, introdus \u00een ultimii ani \u00een\u00a0 CECRL sub denumirea de \u201ePerspectiv\u0103 ac\u021bional\u0103\u201d,\u00a0 explic\u0103 \u00een contextul unei pedagogii interculturale, c\u0103 elevii devin actori sociali, capabili s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 sarcini concrete, care nu sunt numai de natura lingvistic\u0103, obiectivul principal fiind de a dezvolta autonomia personal\u0103 a acestora \u0219i de a-i preg\u0103ti pentru via\u021ba profesional\u0103 pe de o parte, dar \u0219i de a-i responsabiliza ca cet\u0103\u021beni activi, pe de alt\u0103 parte.<\/p>\n \u00cen concluzie, pedagogia intercultural\u0103\u00a0 permite elevului o mai bun\u0103 dezvoltare a personalit\u0103\u021bii \u0219i a capacit\u0103\u021bilor de a inv\u0103\u021ba alte limbi str\u0103ine \u0219i de a fi deschis c\u0103tre noi experien\u021be culturale, aduc\u00e2nd o noua viziune asupra preg\u0103tirii \u00een \u0219coal\u0103 ca institu\u021bie de formare \u0219i educare. In acest sens, este foarte important\u0103 proiectarea unor activit\u0103\u021bi, experien\u021be interculturale, interdisciplinare \u0219i extra\u0219colare valoriz\u00e2nd astfel, conceptul de \u00eenv\u0103\u021bare prin descoperire sau receptiv\u0103.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> Perspectiva intercultural\u0103 este descris\u0103 \u00een competen\u021bele generale, definite de Cadrul European Comun de Referin\u021b\u0103 pentru Limbi (CECRL), \u0219i vizeaz\u0103 \u00eensu\u0219irea aspectelor culturale \u00een cadrul procesului de predare\/ \u00eenv\u0103\u021bare al unei limbi str\u0103ine, ca demers indispensabil, nu numai din perspectiva unei … Cite\u0219te continuarea
\n\u201eOra de limb\u0103 strain\u0103 reprezint\u0103 un moment privilegiat care permite elevului s\u0103 descopere alte percep\u021bii \u0219i clasific\u0103ri ale realit\u0103\u021bii, alte valori, moduri de via\u021b\u0103 \u0219i mentalit\u0103\u021bi<\/em>\u201d, afirma Myriam Denis, \u00een Dialoguri culturale<\/em>, a\u0219adar, a \u00eenv\u0103\u021ba o limb\u0103 strain\u0103 \u00eenseamn\u0103 a intra \u00een contact cu o nou\u0103 cultur\u0103.<\/p>\n
\n1. Dassen P., Educa\u0163ia intercultural\u0103<\/em>, editura Polirom, Ia\u015fi, 1999
\n2. Louis Porcher, Studii de lingvistic\u0103 aplicat\u0103<\/em>, nr. 69, 1988
\n3. Myriam Denis, Dialoguri culturale<\/em>, nr.44, 2000, p.62
\n4. Windmuller Florence, Pour une r\u00e9elle competence culturelle<\/em>, Le Fran\u00e7ais dans le monde, nr. 348, 2007.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"