\u201eDac\u0103 ar trebui s\u0103 renun\u0163 la toate darurile mele cu excep\u0163ia unuia, m-a\u015f hot\u0103r\u00ee s\u0103-l p\u0103strez pe cel al vorbirii, c\u0103ci el m-ar ajuta s\u0103 le recuperez pe toate celelalte\u201d, deoarece, \u00eenc\u0103 Socrate afirma c\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 comunicare, practic, nu exist\u0103 rela\u0163ii \u00eentre oameni\u201d. \u201eComunicarea \u00eenseamn\u0103 putere, iar cei care \u00eei stap\u00e2nesc modul de utilizare pot schimba modul \u00een care percep lumea \u0219i modul \u00een care sunt ei \u00eensi\u0219i percepu\u021bi de lume\u201d, sus\u021binea Anthoni Robbins. O comunicare de succes necesit\u0103 un respect reciproc \u0219i o cunoa\u0219tere profund\u0103 a partenerului de discu\u021bie, de aceea, dac\u0103 vrem s\u0103 convie\u0163uim social \u00een armonie, respect reciproc, pace, prietenie \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103, trebuie s\u0103 cultiv\u0103m at\u00e2t copiilor, genera\u021biei \u00een cre\u0219tere, c\u00e2t \u0219i nou\u0103 \u00een\u015fine tr\u0103s\u0103turi pozitive, calitativ superioare ale omului. \u00cen acest scop trebuie s\u0103 vorbim frumos, s\u0103 nu toler\u0103m un limbaj nepotrivit \u00een public, s\u0103 form\u0103m o opinie public\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 care admite numai un limbaj cuviincios, civilizat, educat…<\/p>\n
\u201eAm un respect deosebit pentru persoanele care aleg cu cea mai mare grij\u0103 cuvintele \u00een care \u00ee\u015fi \u00eembrac\u0103 g\u00e2ndurile, \u00een discursul oral sau scris.\u201d (Liliana Nicolaescu-Onofrei)<\/p><\/blockquote>\n
Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne na\u015ftem. Arta de a vorbi frumos este o calitate ce denot\u0103 gradul superior de educa\u0163ie, instruire, cultur\u0103, civiliza\u0163ie, bun sim\u0163, cei \u015fapte ani de acas\u0103 \u0219i mul\u0163i ani de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, de aceea formarea vorbitorilor cul\u021bi trebuie s\u0103 fie un obiectiv comun al familiei, scolii \u0219i societ\u0103\u021bii. Or, dup\u0103 cum a afirmat Ion Iachim \u201ea vorbi \u015fi a scrie corect este\/ trebuie s\u0103 fie n\u0103zuin\u0163a fiec\u0103rui individ, ce nutre\u015fte m\u0103car un pic de respect pentru propria-i persoan\u0103. A vorbi \u015fi a scrie corect este obliga\u0163ia fiec\u0103rui intelectual, care, prin statutul s\u0103u, este\/ trebuie s\u0103 fie un exemplu pentru masele largi. A vorbi \u015fi a scrie corect trebuie s\u0103 fie credin\u0163a suprem\u0103 a oric\u0103rui pedagog, fiindc\u0103 acest lucru este (cel mai) important \u00een profesia sa.\u201d<\/p>\n
Ca s\u0103 devin\u0103 bun, un vorbitor trebuie s\u0103 posede arta de a vorbi, de a scrie, de a asculta, de a t\u0103cea, de a ac\u021biona. Larry King a spus c\u0103 \u201ecel mai bun vorbitor este un bun ascult\u0103tor\u201d, c\u0103ci \u201e \u00eentr-o comunicare e foarte important s\u0103 auzi ceea ce nu se spune.\u201d Pentru aceasta fiecare vorbitor cult trebuie s\u0103 respecte interlocutorul, s\u0103 nu \u00eentervin\u0103 \u00een timp ce el vorbe\u0219te, s\u0103 nu citeasc\u0103 noti\u021be, coresponden\u021b\u0103 sau ziarul \u00een timpul discu\u021biei, s\u0103 asculte pentru a \u00een\u021belege, nu pentru a se opune, s\u0103 renun\u0163e la gesturi care distrag aten\u0163ia, s\u0103 priveasc\u0103 lucrurile din punctul de vedere al celeilalte persoane, s\u0103 fie r\u0103bd\u0103tor \u0219i calm, s\u0103 nu critice \u015fi s\u0103 nu se impun\u0103 ca atotcunosc\u0103tor, deoarece aceast\u0103 pozi\u0163ie \u00eei face pe oameni mai defensivi, t\u0103cu\u0163i sau furio\u015fi. Vorbitorul cult trebuie s\u0103 \u0219tie s\u0103 adreseze \u00eentreb\u0103ri, deoarece acest fapt \u00eel \u00eencurajeaz\u0103 pe comunicator, \u00eei arat\u0103 c\u0103 este ascultat, c\u0103 cineva poate \u015fi vrea s\u0103\u2011l ajute s\u0103\u2011\u015fi dezvolte sau s\u0103-\u0219i \u00eencheie discu\u021bia, discursul sau prezentarea.<\/p>\n
Un rol important \u00eentr-o comunicare de succes \u00eel are limba \u00een care se comunic\u0103 \u015fi care asigur\u0103 fluiditatea procesului. Esen\u0163iale sunt \u0219i \u00een\u0163elesurile pe care le poart\u0103 fiecare cuv\u00e2nt sau construc\u0163ie verbal\u0103.<\/p>\n
Dar talentul de a comunica implic\u0103 mult mai mult dec\u00e2t a \u015fti s\u0103 vorbe\u015fti bine. \u00centr-adev\u0103r, ne exprim\u0103m, ne facem cunoscu\u0163i prin limbaj, dar orice comunicare mai implic\u0103 crea\u0163ie \u015fi schimb de \u00een\u0163elesuri. Aceste \u00een\u0163elesuri sunt reprezentate prin \u201esemne\u201d \u015fi \u201ecoduri\u201d ce ajut\u0103 la transmiterea \u015fi descifrarea mesajului, favorizeaz\u0103\u00a0 formele de expresie individual\u0103, de exprimare a propriei personalit\u0103\u0163i, a propriilor g\u00e2nduri, emo\u0163ii sau idei, de aceea oamenii nu vorbesc doar prin cuvinte, ci o fac \u015fi prin corpul lor, prin obiecte, prin organizarea spa\u0163iului \u015fi a timpului, mesajul verbalizat fiind nuan\u021bat de ton, intona\u0163ie, frecven\u0163\u0103 \u015fi volum. Toate aceste elemente, denumite de unii autori ca \u201elimbajul silen\u0163ios”, la nivelul interpret\u0103rii, pot schimba semnificativ sensul mesajului verbalizat.<\/p>\n
Comunic\u00e2nd, stabilim rela\u0163ii cu una sau mai multe persoane, pentru a realiza anumite obiective, interac\u0163ion\u0103m \u0219i facem schimb de anumite mesaje, care ne asigur\u0103 dispozi\u0163ii emo\u0163ionale \u015fi intelectuale asem\u0103n\u0103toare, ne formeaz\u0103 moduri similare de a r\u0103spunde la a\u015ftept\u0103ri \u015fi cerin\u0163e, de aceea un vorbitor cult trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103-\u0219i gestioneze emo\u021biile, c\u0103ci un singur factor emo\u021bional poate d\u0103r\u00e2ma o mie de argumente ra\u021bionale. Pe de alt\u0103 parte, emo\u021biile puternice ne pot face s\u0103 pierdem controlul \u0219i s\u0103 ajungem fie s\u0103 ne r\u0103nim emo\u021bional interlocutorii, fapt care ne afecteaz\u0103 rela\u021bia pe termen lung, fie s\u0103 luam decizii care nu sunt \u00een folosul nostru. C\u00e2nd oamenii devin prea sentimentali, gradul de instabilitate cre\u0219te, iar abilitatea de a procesa informa\u021bii \u0219i de a se concentra pe scopurile propuse scade. Mai mult, c\u00e2nd emo\u021biile sunt negative, oamenii \u00eenceteaz\u0103 s\u0103-i mai asculte pe cei din jur \u0219i devin extrem de imprevizibili.<\/p>\n
Un vorbitor cult con\u0219tientizeaz\u0103 faptul c\u0103 \u00eentr-o discu\u021bie este util s\u0103 fim empatici \u0219i s\u0103 \u00een\u021belegem emo\u021biile interlocutorilor, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 putem calma discu\u021bia, atunci c\u00e2nd este nevoie s\u0103 utiliz\u0103m pe l\u00e2ng\u0103 argumentele ra\u021bionale \u0219i argumente emo\u021bionale.<\/p>\n
Un vorbitor cult \u0219tie cum s\u0103-\u0219i gestioneze emo\u021biile prin tehnici de respira\u021bie. Exers\u00e2nd corect tipurile de respira\u021bie, \u00ee\u0219i dezvolt\u0103\u00a0 respira\u021bia eficient\u0103 pentru vorbirea performant\u0103. Observ\u0103m deseori c\u0103 modul nostru de comunicare este\u00a0 influen\u021bat \u0219i de distan\u021ba la care ne afl\u0103m. \u00cen timpul interac\u021biunii aceast\u0103 distan\u021b\u0103 depinde de nivelul de cunoa\u0219tere a persoanelor cu care \u021binem o conversa\u021bie.<\/p>\n
Este foarte important s\u0103 cunoa\u0219tem distan\u021ba optim\u0103 \u00een cadrul unei comunic\u0103ri, unei prezent\u0103ri, unui discurs, deoarece spa\u021biul \u0219i distan\u021ba pot spune multe. De aceea un vorbitor cult trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i teoria distan\u0163elor –\u00a0 proxemica\u00a0 sau modul \u00een care comunic\u0103m cu \u015fi \u00een spa\u0163iu.<\/p>\n
Proxemica este o alt\u0103 form\u0103 de comunicare nonverbal\u0103, care \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile at\u00e2t \u00een sistemul cultural \u00een care ne situ\u0103m, c\u00e2t \u015fi \u00een propriul sistem de valori \u015fi de ordonare a lumii. Psihologul american Edward Hall este cel care a pus \u00een 1996 bazele acestei teorii, identific\u00e2nd distan\u0163ele fizice pe care oamenii le p\u0103streaz\u0103 \u00eentre ei \u00een anumite situa\u0163ii.\u00a0 El a descris patru zone proxime de comunicare, care ne vorbesc despre modul de influien\u021b\u0103 a spa\u021biului asupra modului de rela\u021bionare:<\/p>\n
\n
- Zona intim\u0103 (0-50 cm) – este rezervat\u0103 pentru cei care sunt apropia\u021bi din punct de vedere psihologic, pentru \u00eendr\u0103gosti\u0163i \u015fi prieteni apropia\u0163i. C\u00e2nd este invadat\u0103 de al\u021bii, mai ales pentru mai mult de o clip\u0103, o persoan\u0103 de obicei se simte inconfortabil \u0219i este posibil s\u0103 se retrag\u0103 sau s\u0103 stabileasc\u0103 un fel de barier\u0103.<\/li>\n
- Zona personal\u0103 (50 cm \u2013 1,20 m) –\u00a0 este rezervat\u0103 pentru prieteni, dar se permite \u0219i altora s\u0103 p\u0103trund\u0103 temporar, \u00een timpul prezent\u0103rilor sau c\u00e2nd coopereaz\u0103 pentru realizarea unei\u00a0 sarcini.<\/li>\n
- Zona social\u0103 (2 \u2013 3 m) – este spa\u021biul pentru discu\u0163ii formale \u015fi afaceri sau reuniuni, spa\u021biul \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 o mare parte a activit\u0103\u021bilor noastre de zi cu zi. Rela\u021biile dintre manageri \u0219i angaja\u021bii lor \u00eencep de obicei \u00een acest spa\u021biu. Acestea se vor muta de multe ori \u00een zona personal\u0103 odat\u0103 cu cre\u0219terea \u00eencrederii, dar acest lucru presupune timp.<\/li>\n
- Zona public\u0103 (5 – 10 m sau mai mult) – reflect\u0103 spa\u021biul la care majoritatea ar dori s\u0103 men\u021bin\u0103 str\u0103inii. La aceast\u0103 distan\u021b\u0103 se \u021bin discursurile publice.<\/li>\n<\/ul>\n
Vestimenta\u0163ia este \u0219i ea o form\u0103 mai subtil\u0103 de comunicare nonverbal\u0103, a c\u0103rei descifrare nu este accesibil\u0103 tuturor. La un nivel mai profund, vestimenta\u0163ia poate indica starea de spirit \u015fi personalitatea fiec\u0103ruia, iar culorile, accesoriile, modelul hainelor, lungimea sunt\u00a0 indicatori ai sistemelor personale de valori, ele eviden\u0163ieaz\u0103 atitudinea omului fa\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi fa\u0163\u0103 de cei din jur.<\/p>\n
Culoarea vestimenta\u0163iei folosit\u0103 de c\u0103tre interlocutor ne comunic\u0103 o serie de lucruri despre acesta, de aceea un vorbitor cult ar trebui s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i semnifica\u021bia culorilor: persoanele sentimentale poart\u0103 ro\u0219u,\u00a0 cei, c\u0103rora le place s\u0103 iubeasc\u0103, s\u0103 fie iubi\u021bi \u015fi s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de al\u0163ii poart\u0103 roz, portocaliul este caracteristic persoanelor\u00a0 organizate \u0219i hot\u0103r\u00e2te s\u0103-\u0219i realizeze planul, doresc s\u0103 discute persoanele \u00een galben, schimb\u0103rile le fac cei \u00een verde, sunt inventivi cei \u00een bleu, albastru, le place s\u0103 fie \u015fefi \u015fi s\u0103 dea ordine celor \u00een bleumarin, iar cei \u00een negru \u015ftiu foarte bine ce au de f\u0103cut.<\/p>\n
Culorile calde (ro\u015fu, portocaliu, galben) favorizeaz\u0103 comunicarea, iar cele reci (gri, verde, albastru) o inhib\u0103. Creeaz\u0103 blocaje \u00een comunicare \u0219i monotonia sau variet\u0103\u0163ile excesive de culori.<\/p>\n
\u00cen final, fiecare om \u00ee\u015fi adapteaz\u0103 aceste limbaje non-verbale la propriul stil de via\u0163\u0103. Un vorbitor cult mai trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 \u00een cadrul fiec\u0103rei culturi exist\u0103 \u0219i reguli de management al timpului \u015fi de interpretare al acestuia \u0219i aceste reguli trebuie respectate.<\/p>\n
\u00cen concluzie, putem afirma c\u0103 comunicarea semnific\u0103 mult mai mult dec\u00e2t schimbul \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea de informa\u0163ii, ea creeaz\u0103 \u015fi men\u0163ine societatea.<\/p>\n
Ne dorim o societate \u00een care\u00a0 frumosul \u00een vorbire, \u00een comportare, \u00een \u0163inut\u0103, \u00een art\u0103 \u015fi cultur\u0103, \u00een mass-media, \u00een arhitectur\u0103\u00a0 s\u0103 \u00eenving\u0103 ur\u00e2tul, insolen\u021ba, indolen\u021b\u0103, violen\u0163a \u015fi incultura \u0219i \u00een realizarea acestui obiectiv civic un rol semnificativ \u00eel avem noi, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torii, c\u0103ci suntem cu adev\u0103rat formatori de opinie.<\/p>\n
Referin\u021be bibliografice<\/strong><\/em>
\n1. Chiru, Irena, Comunicare interpersonal\u0103, Bucure\u0219ti: Editura Tritonic,2009.
\n2.Cosmin, Alexandru, Cultura comunic\u0103rii, www.revista22.ro\/cultura-comunicarii-7632.html,\u00a0<\/a> desc\u0103rcat la 24.02.2024
\n3.Marinescu, Valentina, Introducere \u00een teoria comunic\u0103rii: principii, modele, aplica\u0163ii. Bucure\u015fti: Editura Tritonic, 2003.
\n4.Lacombe, Fabrice, Rezolvarea dificult\u0103\u0163ilor de comunicare. Ia\u015fi: Editura Polirom, 2005.
\n5.Milton, Cameron, Comunicarea prin gesturi \u015fi aptitudini, Editura Polirom.
\n6. Sopco, Vasile, A vorbi frumos, www.rasunetul.ro\/vorbi-frumos,\u00a0<\/a> desc\u0103rcat la 30.03. 2024<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eDac\u0103 ar trebui s\u0103 renun\u0163 la toate darurile mele cu excep\u0163ia unuia, m-a\u015f hot\u0103r\u00ee s\u0103-l p\u0103strez pe cel al vorbirii, c\u0103ci el m-ar ajuta s\u0103 le recuperez pe toate celelalte\u201d, deoarece, \u00eenc\u0103 Socrate afirma c\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 comunicare, practic, nu exist\u0103 … Cite\u0219te continuarea