{"id":13114,"date":"2024-07-27T20:01:10","date_gmt":"2024-07-27T17:01:10","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=13114"},"modified":"2024-07-30T18:38:03","modified_gmt":"2024-07-30T15:38:03","slug":"rolul-evaluarii-in-cresterea-performantelor-scolare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/rolul-evaluarii-in-cresterea-performantelor-scolare","title":{"rendered":"Rolul evalu\u0103rii \u00een cre\u0219terea performan\u021belor \u0219colare"},"content":{"rendered":"<p>Analiza rela\u021biei dintre procesele evaluative, pe de o parte, \u015fi performan\u021bele educabililor, pe de alt\u0103 parte, conduce la concluzia c\u0103 \u201eactele evaluative nu pot fi considerate prin ele \u00eensele factor hot\u0103r\u00e2tor \u00een asigurarea succesului \u015fcolar, dup\u0103 cum nici principala surs\u0103 a e\u015fecurilor\u201d , dar ele pot favoriza apari\u0163ia \u015fi men\u0163inerea unor asemenea fenomene (Radu, 1999, 76). Din perspectiva rela\u0163iei proces &#8211; produs, succesul \u0219i insuccesul se plaseaz\u0103 \u00een succesiunea activit\u0103\u0163ilor de predare-\u00eenv\u0103\u0163are ca efecte sau ca rezultate ale acestora. Ca ansamblu de transform\u0103ri care se produc \u00een personalitatea elevilor \u2013 \u00een plan cognitiv, afectiv, practic-ac\u0163ional \u2013 \u00een urma unor secven\u0163e didactice, a parcurgerii unor unit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are sau ca efecte ameliorative ale unor perioade mai ample de activitate, rezultatele \u015fcolare nu sunt o realitate \u00een sine, ci efecte ale ac\u0163iunilor deliberate, proprii activit\u0103\u0163ii de instruire. Calitatea instruirii se reflect\u0103 \u00een virtu\u021bile transformatoare ale acesteia, \u00een capacitatea de a stimula \u00eenv\u0103\u021barea. <!--more--><\/p>\n<p>Dup\u0103 cum remarc\u0103 C. Cuco\u015f, \u201e\u00een accep\u0163iunea modern\u0103, evaluarea nu trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 ca o etap\u0103 supraad\u0103ugat\u0103 sau suprapus\u0103 procesului de predare-\u00eenv\u0103\u0163are, ci constituie un act integrat \u00een activitatea didactic\u0103.\u201d (Cuco\u0219, 2002, 369). Astfel, actele evaluative. de\u015fi prin natura lor nu sunt activit\u0103\u0163i propriu-zise de instruire\/ \u00eenv\u0103\u0163are, au un rol semnificativ \u00een asigurarea succesului \u015fcolar \u015fi prevenirea insuccesului, motiv pentru care psihopedagogia actual\u0103 trateaz\u0103 problematica succesului\/ e\u015fecului \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu procesele de evaluare a performan\u0163elor \u015fcolare.<\/p>\n<p>Esen\u021ba evalu\u0103rii moderne rezid\u0103 din \u00een\u021belegerea efectelor activit\u0103\u021bilor desf\u0103\u0219urate, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi procesul \u00een urm\u0103toarea etap\u0103. Ast\u0103zi, evaluarea este conceput\u0103 ca parte integrant\u0103 a procesului de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi jalon al acestuia, ceea ce \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte c\u00e2teva observa\u0163ii:<\/p>\n<ul>\n<li>scopul evalu\u0103rii nu se limiteaz\u0103 la rezultatele activit\u0103\u0163ii, ci se deplaseaz\u0103 de la rezultate la procese, astfel c\u0103 func\u0163iei de cunoa\u015ftere i se asociaz\u0103 cea de diagnoz\u0103;<\/li>\n<li>cunoa\u015fterea realizat\u0103 \u00een contextul evalu\u0103rii deriv\u0103 din necesitatea de a influen\u0163a situa\u0163ia\/activitatea\/ factorii umani, ca premise pentru ameliorarea st\u0103rii \u015fi func\u0163ionalit\u0103\u0163ii acestora; o evaluare \u201eautentic\u0103\u201d are rolul de a oferi informa\u0163ii pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea pred\u0103rii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii;<\/li>\n<li>rezultatele atest\u0103 eficien\u021ba activit\u0103\u021bii depuse, contribuind la construirea identit\u0103\u021bii proprii;<\/li>\n<li>con\u015ftientizarea de c\u0103tre elevi a raportului a\u015ftept\u0103ri-rezultate produce efecte de mobilizare a resurselor cognitive, motiva\u0163ionale, ac\u0163ionale, \u201eefecte de energizare\u201d a comportamentelor de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi, ca urmare, a performan\u0163elor elevilor;<\/li>\n<li>diagnoza reprezint\u0103 un moment important al reflec\u0163iilor educatorului, d\u00e2ndu-i posibilitatea s\u0103 identifice ac\u0163iunile eficace \u015fi s\u0103 localizeze lacunele \u015fi erorile \u00een cuno\u015ftin\u0163e \u015fi abilit\u0103\u0163i, precum \u015fi \u201epunctele forte\u201d (diagnoza descriptiv\u0103) \u015fi cauzele care au generat respectiva situa\u0163ie (diagnoza iologic\u0103);<\/li>\n<li>diagnoza fundamenteaz\u0103 deciziile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu modalit\u0103\u0163ile de ameliorare reglatoare prin care fenomenele constatate pot fi schimbate \u015fi optimizate;<\/li>\n<li>func\u0163iilor de constatare \u015fi diagnoz\u0103 li se adaug\u0103 cea de prognoz\u0103, f\u0103c\u00e2nd din evaluare un continuum de ac\u0163iuni, informa\u0163ii, reflec\u0163ii, decizii care au ca obiectiv cre\u015fterea randamentului \u015fcolar al elevilor.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Aprecierea elevilor pe baza descriptorilor de performan\u0163\u0103, \u00een calitate de criterii unitare de acordare a calificativelor, asigur\u0103 coeren\u0163a \u015fi comparativitatea rezultatelor. Descriptorii de performan\u0163\u0103 reprezint\u0103 enun\u0163uri normativ-valorice care circumscriu activit\u0103\u0163i \u015fi performan\u0163e ce pot fi probate de elevi; prin raportarea rezultatelor la ace\u015ftia, se demonstreaz\u0103 stadiul de formare a capacit\u0103\u0163ii evaluate pe criterii de performan\u0163\u0103. Introducerea \u015fi utilizarea descriptorilor de performan\u0163\u0103 pentru realizarea aprecierii .\u015fi not\u0103rii curente, are efecte favorabile asupra \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, deoarece:<\/p>\n<ul>\n<li>au un poten\u0163ial formativ mai ridicat, prin contribu\u0163ia la \u00een\u0163elegerea \u015fi modelarea<br \/>\na\u015ftept\u0103rilor \u00een ceea ce prive\u015fte performan\u0163a dorit\u0103;<\/li>\n<li>\u201estimuleaz\u0103 capacit\u0103\u0163ile metacognitive \u015fi de autoevaluare a demersului individualizat, a performan\u0163ei, a procesului de \u00eenv\u0103\u0163are \u00een general \u015fi a celui de evaluare \u00een mod specific\u201d( Cuco\u0219, 2002, 394)<\/li>\n<li>confer\u0103 transparen\u0163\u0103 \u015fi consisten\u0163\u0103 procesului de apreciere \/ notare \u015fi, prin aceasta, credibilit\u0103\u0163ii deciziei, a judec\u0103\u0163ii de valoare \u00een cazul evalu\u0103rii curente;<\/li>\n<li>\u00eentemeiaz\u0103, \u00een timp, consensul de tip \u201eprofesionist\u201d, \u00eentre cei care ac\u0163ioneaz\u0103 \u015fi ca evaluatori \u00een activit\u0103\u0163ile curente, \u015fi ca examina\u0163i, \u00een situa\u0163ia de examen, \u00een mod special profesorii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii;<\/li>\n<li>stimuleaz\u0103 deplasarea accentului de pe con\u0163inuturi curriculare pe competen\u0163e \u015fi capacit\u0103\u021bi;<\/li>\n<li>reprezint\u0103 un punct de referin\u021b\u0103 accesibil copiilor, ce stimuleaz\u0103 auticunoa\u0219terea \u0219i autoaprecierea;<\/li>\n<li>reprezint\u0103 un mijloc de comunicare \u00eentre cadre didactice, elevi \u0219i p\u0103rin\u021bi, stimul\u00e2nd un parteneriat activ \u00eentre \u0219coal\u0103 \u0219i familie, av\u00e2nd un impact pozitiv asupra performan\u021bei \u0219colare.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u201eEvaluarea de progres\u201d particularizeaz\u0103 actul evaluativ prin raportarea rezultatelor elevilor la posibilit\u0103\u0163ile dinamice de \u00eenv\u0103\u0163are ale fiec\u0103ruia.<\/p>\n<p>Rezultatele \u015fcolare ale fiec\u0103rui elev sunt apreciate prin raportarea posibilit\u0103\u0163ilor sale la evolu\u0163ia \u00eenregistrat\u0103. Elevul este evaluat la \u00eenceputul unui an \u0219colar, iar aceste rezultate constituie puncte de pornire \u00een aprecierea rezultatelor ob\u0163inute pe parcursul activit\u0103\u021bilor desf\u0103\u0219urate.<\/p>\n<p>\u201e\u00cen unele sisteme de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, raportarea la norma individual\u0103 este o practic\u0103 evaluativ\u0103 oficial\u0103, efortul &#8211; ca element esen\u0163ial \u00een aprecierea rezultatelor &#8211; fiind consemnat \u00een catalog \u015fi \u00een foaia matricol\u0103 a elevului. \u00cen ultimii ani, \u015fi \u00een sistemul rom\u00e2nesc de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt documentele \u015fcolare recomand\u0103 luarea \u00een considera\u0163ie, atunci c\u00e2nd se stabile\u015fte media unui elev, a urm\u0103toarelor aspecte.<\/p>\n<ul>\n<li>progresul sau regresul \u00een performan\u0163a elevului;<\/li>\n<li>raportul efort-performan\u0163\u0103 realizat\u0103;<\/li>\n<li>cre\u015fterea sau descre\u015fterea motiva\u0163iei elevului;<\/li>\n<li>realizarea unor sarcini din programul suplimentar de preg\u0103tire sau din cel de recuperare stabilit de cadrul didactic.\u201d (M.E.N., S.N.E.E.,1998, 8)<\/li>\n<\/ul>\n<p>Acest tip de apreciere este sus\u0163inut de utilizarea notei \u015fcolare, a calificativului, care face parte din sistemul de rela\u0163ii ale educatorului cu elevii, ca, mijloc de stimulare a activit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n<p>Evaluarea de progres este o evaluare diferen\u0163iat\u0103 \u015fi individualizat\u0103, ceea ce presupune at\u00e2t \u201e\u00een amonte\u201d, c\u00e2t \u015fi \u201e\u00een aval\u201d aplicarea strategiilor de diferen\u0163iere \u015fi individualizare a activit\u0103\u0163ilor de predare-\u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n<p>Cea mai semnificativ\u0103 evolu\u0163ie pe care evaluarea o \u00eenregistreaz\u0103, care presupune o schimbare de mentalitate asupra rolului evalu\u0103rii \u00een procesul didactic, const\u0103 \u00een faptul c\u0103 ea fundamenteaz\u0103 decizii privind activitatea \u00een etapele urm\u0103toare. Con\u0163inutul deciziilor pe care evaluarea le genereaz\u0103 s-a schimbat:<\/p>\n<ul>\n<li>de la recunoa\u0219terea rezultatelor, exprimat\u0103 \u00een termeni de promovat\/nepromovat, admis\/respins, acceptat\/neacceptat, cu impact asupra continu\u0103rii activit\u0103\u021bii \u0219i orient\u0103rii \u0219colare \u0219i profesionale;<\/li>\n<li>la m\u0103suri de diferen\u021biere, individualizare, ameliorare sau optimizare, care presupun sprijinirea elevilor \u00een dep\u0103\u0219irea dificult\u0103\u021bilor \u00eent\u00e2mpinate \u0219i adoptarea unor strategii de predare alternative, deoarece metodele ini\u021biale nu au avut efectul scontat la anumi\u021bi elevi;<\/li>\n<li>la decizii care vizeaz\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea continu\u0103 a pred\u0103rii realizate de profesor; cunoa\u0219terea \u0219i evaluarea rezultatelor nu reflect\u0103 doar ceea ce au \u00eenv\u0103\u021bat elevii, ci \u0219i calitatea presta\u021biilor profesionale ale profesorului.<\/li>\n<\/ul>\n<p><em><strong>Bibliografie<\/strong><\/em><br \/>\nCuco\u0219, C., (2002), Pedagogie, Ia\u0219i: Ed. Polirom<br \/>\nRadu, I.T., (1999), Evaluarea \u00een procesul didactic, Bucure\u0219ti: Ed. Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103<br \/>\n***Evaluarea \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar, (1998),\u00a0 M.E.N., S.N.E.E.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Analiza rela\u021biei dintre procesele evaluative, pe de o parte, \u015fi performan\u021bele educabililor, pe de alt\u0103 parte, conduce la concluzia c\u0103 \u201eactele evaluative nu pot fi considerate prin ele \u00eensele factor hot\u0103r\u00e2tor \u00een asigurarea succesului \u015fcolar, dup\u0103 cum nici principala surs\u0103 &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/rolul-evaluarii-in-cresterea-performantelor-scolare\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[835,1705,1421,1587],"tags":[1913],"class_list":["post-13114","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-evaluare-scolara","category-pedagogie","category-performanta-scolara","category-succes-scolar","tag-simona-coman"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13114","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13114"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13114\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13189,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13114\/revisions\/13189"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13114"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13114"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13114"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}