Existen\u0163a procesului de agresiune \u00eempotriva lecturii este o certitudine de ceva timp \u015fi nu mai trebuie argumentat. Efectele sale ar putea fi agravante pe termen lung \u015fi se manifest\u0103 prin substituirea lecturii textului cu imaginea, sau cu surogate de text, pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte, prin modificarea func\u0163iilor lecturii (social\u0103, de delectare \u015fi de studiu). Imaginea n\u0103v\u0103le\u015fte sub forma benzilor desenate, a afi\u015felor, a serialelor TV, iar mijloacele electronice, prin extraordinara lor proliferare specific\u0103 au de partea lor \u015fi criteriul economic (pre\u0163ul, tirajul), \u00eenc\u00e2t raporturile dintre text \u015fi cititor, sau dintre autor \u015fi cititor s-au modificat foarte mult. Dac\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m la aceasta accelerarea r\u0103sp\u00e2ndirii computerului, inclusiv a internetului (bibliotecile \u015fi libr\u0103riile cibernetice constituie alt subiect), avem un tablou nu tocmai optimist pentru cartea \u015fi lectura tradi\u0163ional\u0103. Apare atunci \u00eentrebarea cum poate fi comb\u0103tut\u0103 agresiunea \u00eempotriva lecturii, prin ce modalit\u0103\u0163i? <\/p>\n
Opin\u0103m c\u0103 o strategie \u00een spiritul lecturii concepute ca bucurie a spiritului, a\u015fa cum a fost perceput\u0103 \u00een timp de mari personalit\u0103\u0163i, poate fi realizat\u0103 prin coroborarea a trei resurse: una o constituie textele artistice prin tot ce con\u0163in ele \u00een planul emo\u0163ionalit\u0103\u0163ii, spontaneit\u0103\u0163ii \u015fi a originalit\u0103\u0163ii, asigur\u00e2nd func\u0163ia de delectare cu valorile ei estetice; alta \u0163ine de profesionalismul cititorului, ce se formeaz\u0103 prin toate formele vie\u0163ii \u015fcolare, sub forma con\u015ftientiz\u0103rii \u015fi a perfec\u0163ion\u0103rii continui a tehnicii lecturii (obiectiv fundamental al disciplinei limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103); \u00een sf\u00e2r\u015fit, a treia resurs\u0103 se alimenteaz\u0103 dinspre ceea ce am numi puterile didacticului ce trebuie s\u0103 \u00eenglobeze cerin\u0163e privind anatomia textului, m\u0103rimea ponderii studiului lor, precum \u015fi a codurilor de interpretare a unei mai mari variet\u0103\u0163i de texte.<\/p>\n
\u00cen procesul lecturii propriu-zise, speciali\u015ftii au semnalat desf\u0103\u015furarea a c\u00e2torva demersuri esen\u0163iale care sunt aplicate de profesorul de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een practica \u0219colar\u0103: inspectarea ocular\u0103 a textului, degajarea sensului, reac\u0163ia subiectului fa\u0163\u0103 de ce cite\u015fte. Ideea este analizat\u0103 de Gray \u015fi Robinson[1], care propun un model al lecturii, ce con\u0163ine: 1. percep\u0163ia cuvintelor; 2. comprehensiunea (\u201csesizarea clar\u0103 a con\u0163inutului semantic\u201d, \u201cabilitatea de a citi r\u00e2ndurile, de a citi printre r\u00e2nduri \u015fi de a citi dincolo de r\u00e2nduri\u201d); 3. reac\u0163ia fa\u0163\u0103 de ideile autorului \u015fi evaluarea lor (opinii critice, r\u0103spunsuri emo\u0163ionale, concluzii); 4. asimilarea (fuziunea informa\u0163iilor \u015fi ideilor ob\u0163inute prin lectur\u0103 cu cele aflate \u00een posesia cititorului; modul de a utiliza textul, care apar\u0163ine de fapt problematicii recept\u0103rii). Percep\u0163ia operei reprezint\u0103 o activitate constructiv\u0103. Malraux sus\u021binea faptul c\u0103 \u201cpercep\u0163ia stilizeaz\u0103\u201d, adic\u0103 atunci c\u00e2nd cititorul intr\u0103 \u00een contact cu opera se produce o \u00eenvestire, o individualizare a mesajului transmis.<\/p>\n
Comprehensiunea este esen\u021ba lecturii, con\u0163in\u00e2nd acea \u201cnegociere a sensului\u201d care se realizeaz\u0103 treptat, pe m\u0103sur\u0103 ce se \u00eenainteaz\u0103 \u00een lectur\u0103. Lumea fic\u021bional\u0103 nu i se dezv\u0103luie dintr-odat\u0103 cititorului \u015fi, pentru a o \u00een\u0163elege, el integreaz\u0103 semnifica\u0163iile par\u0163iale (ale cuvintelor, propozi\u0163iilor, frazelor) \u00een ipoteze globale pe care le verific\u0103 pe traseu. Se na\u0219te astfel o \u201clume posibil\u0103\u201d (concept provenit din filosofia lui Leibniz), \u201cun construct cultural\u201d (U. Eco), fiecare lume sau univers diegetic con\u021bin\u00e2nd textul s\u0103u propriu. Incipitul constituie punctul de pornire decisiv at\u00e2t pentru autor, c\u00e2t \u015fi pentru cititor. Lectorul tr\u0103ie\u015fte \u015focul instal\u0103rii \u00eentr-o lume str\u0103in\u0103, c\u0103ut\u00e2nd repere, desf\u0103\u015fur\u00e2nd o activitate prospectiv\u0103 \u00een care un rol important \u00eel are recunoa\u015fterea genului. \u201cNenum\u0103ratele lumi posibile ale literaturii nu se deosebesc at\u00e2t prin problematic\u0103 \u2013 ce r\u0103m\u00e2ne, p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een cele mai fantaste dintre ele, una universal uman\u0103 – , c\u00e2t \u015fi prin construc\u0163ia lor \u00een universul virtual. Tocmai aceste construc\u0163ii determin\u0103 ritmuri \u015fi viteze de lectur\u0103 diferite, astfel \u00eenc\u00e2t s-ar putea spune c\u0103 \u00eentrebuin\u0163\u0103m, de la o lume la alta, \u00een func\u0163ie de genul ei, mijloace de transport diferite.<\/p>\n
\u00cen lumile inventate \u00een proz\u0103 \u015fi, adesea, \u00een dramaturgie, se circul\u0103 de obicei \u00eentr-un ritm confortabil \u015fi cu viteze controlabile, indiferent dac\u0103 \u00eentrebuin\u0163\u0103m bicicleta, trenul sau automobilul de curse. \u00cen lumile instituite prin compozi\u0163ia specific\u0103 poeziei se intr\u0103 \u00een schimb, cel mai ades prin catapultare, printr-o contrariere a tot ce \u00eenseamn\u0103 ritmul obi\u015fnuit de mers. Citind poezie, \u00een aceast\u0103 confruntare imediat\u0103 cu o imagine suprasaturat\u0103 de semnifica\u0163ii, cititorul practic\u0103 zborul cu parapanta, sare \u00een bazin de la trambulin\u0103 sau se lanseaz\u0103 \u00een aer cu viteza unei sta\u0163ii orbitale\u201d[2]. Pe parcurs, lectorul-c\u0103l\u0103tor \u00eent\u00e2lne\u015fte diverse obstacole sau dificult\u0103\u0163i care-l pun la \u00eencercare, impun\u00e2ndu-i un proces de reflec\u0163ie \u00een urma c\u0103ruia el ia o atitudine: refuz\u0103 provocarea (s\u0103rind pasajele mai grele sau chiar renun\u0163\u00e2nd la lectur\u0103) sau prime\u015fte provocarea. Aceste dificult\u0103\u0163i pot fi privite ca ni\u015fte \u201eoferte de colaborare\u201d (F. Manolescu) cu pre\u0163 ridicat, ni\u015fte sfid\u0103ri aruncate lectorului spre a-l obliga s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 inteligen\u0163a \u015fi fantezia pentru a \u00een\u0163elege semnifica\u0163ia textului.<\/p>\n
Tot pentru a-i trezi interesul \u015fi curiozitatea, autorul poate folosi acele \u201cnedetermin\u0103ri\u201d (Ingarden) sau \u201cviduri semantice\u201d (Iser), l\u0103s\u00e2ndu-l pe cititor s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 lumea \u00een locul s\u0103u prin imagina\u0163ie, s\u0103 completeze ceea ce este nespus. Implicat \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie, cititorul caut\u0103 existen\u0163a unor repere, a\u015fa-numitele \u201cchei de lectur\u0103\u201d[3] ce pot furniza, \u00een viziunea lui Paul Cornea, cuvinte-cheie, semnal\u0103ri emfatice (inser\u0163ii prin care autorul \u00ee\u015fi face cunoscut\u0103 opinia).<\/p>\n
Pe parcursul lecturii, importante sunt \u0219i emo\u0163iile, satisfac\u0163ia biruirii obstacolelor, tensiunea a\u015ftept\u0103rilor, efectul cathartic, deoarece paralel cu \u00een\u0163elegerea textului se desf\u0103\u015foar\u0103 o opera\u0163ie de modalizare \u015fi evaluare (fiecare informa\u0163ie este apreciat\u0103 \u00een func\u0163ie de parametrii afectivi). Emo\u0163ia estetic\u0103 este o stare complex\u0103 determinat\u0103 de \u201cspectacolul frumuse\u0163ii \u015fi mai cu seam\u0103 de \u00eentruparea \u00een art\u0103\u201d, cum spunea Tudor Vianu \u00een lucrarea sa \u201cEstetica\u201d. Cercet\u0103torul sublinia c\u00e2teva aspecte legate de tr\u0103irea estetic\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103, „\u00een receptarea frumosului artistic” e vorba de o serie \u00eentreag\u0103 de efecte estetice \u201cca jerba de sc\u00e2ntei a unei rachete\u201d[4], actul lecturii presupun\u00e2nd cooperarea dintre procesul cognitiv \u015fi afectivitate.<\/p>\n
Credem c\u0103 exist\u0103 un plan subtil pe care profesorul de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 \u00eel de\u021bine pentru a le forma elevilor competen\u021ba de lectur\u0103, iar modalit\u0103\u0163ile cadrului didactic provoac\u0103 \u0219i poten\u0163eaz\u0103 incredibil de mult puterea de seduc\u0163ie a lecturii prin manifestarea creativit\u0103\u0163ii; ori de c\u00e2te ori i s-a oferit teren de manifestare, aceasta \u2013 ca printr-un miracol psihologic \u2013 a modificat parametrii de manifestare a raporturilor text-cititor.<\/p>\n
Referin\u021be \u0219i bibliografie general\u0103<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Existen\u0163a procesului de agresiune \u00eempotriva lecturii este o certitudine de ceva timp \u015fi nu mai trebuie argumentat. Efectele sale ar putea fi agravante pe termen lung \u015fi se manifest\u0103 prin substituirea lecturii textului cu imaginea, sau cu surogate de text, … Cite\u0219te continuarea
\n(1). W. Gray, Robinson apud P. Cornea, Introducere \u00een teoria lecturii, Bucure\u015fti, Ed. Minerva, 1988
\n(2). S. Cordo\u015f, Ce rost are s\u0103 mai citim literatur\u0103?, Bucure\u015fti, \u201cCompania\u201d, 2004
\n(3). P. Cornea, Introducere \u00een teoria lecturii, Bucure\u015fti, Ed. Minerva, 1988
\n(4). T. Vianu, Estetica, Bucure\u015fti, Ed. Orizonturi, 1978<\/p>\n