Natura inovatoare a muncii \u00een toate domeniile \u0219i necesitatea adapt\u0103rii constante a omului la noi situa\u021bii, procese \u0219i provoc\u0103ri profesionale eviden\u021biaz\u0103 importan\u021ba dubl\u0103 a educa\u021biei. \u0218coala trebuie nu doar s\u0103 transmit\u0103 informa\u021bii, ci \u0219i s\u0103 cultive abilit\u0103\u021bile intelectuale, autonomia \u0219i creativitatea \u00een g\u00e2ndirea elevilor. Este esen\u021bial ca, \u00eencep\u00e2nd cu primii ani de \u0219coal\u0103, s\u0103 se stimuleze intelectul copiilor, g\u00e2ndirea lor logic\u0103 \u0219i ra\u021bionamentul matematic. Scopul este de a transforma matematica \u00eentr-o disciplin\u0103 captivant\u0103 \u0219i pl\u0103cut\u0103, care s\u0103 contribuie la dezvoltarea g\u00e2ndirii analitice, a creativit\u0103\u021bii \u0219i a capacit\u0103\u021bii de a lucra independent.<\/p>\n
Conform principiului c\u0103 atitudinea pozitiv\u0103 fa\u0163\u0103 de matematic\u0103 este o condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 \u00een reu\u015fita \u015fcolar\u0103, cadrul didactic din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar are o mare\u00a0 responsabilitate. \u00cen primele clase se na\u015fte la copil atractivitatea, dragostea sau repulsia pentru matematic\u0103. Dac\u0103 elevul simte c\u0103 p\u0103trunde \u00een miezul no\u0163iunilor matematice, dac\u0103 g\u00e2ndirea lui este stimulat\u0103 sistematic, f\u0103c\u00e2nd un efort gradat, iar el simte c\u0103 la fiin\u0163a lui se adaug\u0103 ceva, dac\u0103 el a tr\u0103ie\u015fte bucuria fiec\u0103rui succes mare sau mic, atunci se cultiv\u0103 interesul \u015fi dragostea pentru studiul matematicii. \u00cen\u0163elegerea conceptelor matematice contribuie astfel la construirea\u00a0 unei atitudini\u00a0 pozitive fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 disciplin\u0103.<\/p>\n
\u00cen ciuda faptului c\u0103 matematica este \u015ftiin\u0163a conceptelor celor mai abstracte, de o extrem\u0103 generalitate, majoritatea copiilor \u00eendr\u0103gesc matematica \u015fi a\u015fteapt\u0103 cu pl\u0103cere aceste ore. Nu este mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 dasc\u0103lul are rolul, locul \u015fi menirea sa de a-i motiva pe elevi s\u0103 o studieze cu pl\u0103cere \u015fi de a o face accesibil\u0103 \u015fi puternic ancorat\u0103 \u00een realitate, de a le explica utilitatea \u015fi aplicabilitatea ei \u00een via\u0163a de zi cu zi.<\/p>\n
Folosirea aplicatiilor practice constituie o tehnic\u0103 atractiv\u0103 de explorare a realit\u0103\u0163ii. Ilustr\u0103rile, explica\u0163iile \u015fi generaliz\u0103rile care se aduc \u00een procesul pred\u0103rii pot s\u0103 se constituie ca metode susceptibile s\u0103-i conduc\u0103 pe elevi la surprinderea esen\u0163ei matematice.\u00a0 La nivelul copiilor din ciclul primar, orice rezolvare de situa\u0163ii problematice constituie \u00een acelasi timp o manifestare a creativit\u0103\u0163ii gandirii lor. Principala caracteristic\u0103 a g\u00e2ndirii creative la elevi este noutatea sau originalitatea solu\u0163iei g\u0103site, a ideii emise. Compunerea problemelor \u00een care elevul \u00eembin\u0103 cuvinte cu numere exprim\u00e2nd rela\u0163ii \u00eentre cantit\u0103\u0163i stimuleaz\u0103 g\u00e2ndirea la o activitate intens\u0103 \u015fi de crea\u0163ie. Orice act creativ presupune un material care s\u0103 fie prelucrat \u00een mod inedit, cuno\u015ftin\u0163ele pe care le posed\u0103 elevul, gradul de st\u0103p\u00e2nire a lor, constituie condi\u0163ia esen\u0163ial\u0103 a creativit\u0103\u0163ii micului \u015fcolar.<\/p>\n
Clasa: a II-a
\nUnitatea de \u00eenv\u0103\u021bare: Numerele naturale de la 0 la 100<\/p>\n
1.\u00a0 Subiectul lectiei: Exerci\u021bii cu numere naturale de la 0 la 100
\nObiectiv fundamental: exerci\u021bii de formare, citire, scriere, compunere, descompunere, comparare \u0219i ordonare a numerelor naturale de la 0 la 100
\nObiective opera\u021bionale:
\n– s\u0103 formeze cu riglete patru numere: 17; 28; 35; 41;
\n– s\u0103 ordoneze numerele cresc\u0103tor si descresc\u0103tor;
\n– s\u0103 compare numerele.
\nDescrierea activit\u0103\u021bii: Cei 24 de elevi sunt \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een 6 grupe, fiecare grup\u0103 av\u00e2nd pe mas\u0103 rigletele corespunz\u0103toare zecilor \u0219i unit\u0103\u021bilor. Elevii au rezolvat cerin\u021ba, prin care s-a precizat s\u0103 formeze numerele care sunt scrise pe biletele de h\u00e2rtie. Numerele au fost apoi analizate prin \u00eentreb\u0103ri de tipul: C\u00e2te zeci are num\u0103rul 17? C\u00e2te unit\u0103\u021bi are num\u0103rul 28? De c\u00e2te ori s-a folosit rigleta zecilor \u00een num\u0103rul 41?
\nDup\u0103 formarea numerelor, elevii s\u0103 ordoneze cresc\u0103tor si descresc\u0103tor numerele.
\nLa compararea numerelor elevii au folosit semnele <(mai mic),\u00a0 >(mai mare). Numerele au fost scrise la tabl\u0103 \u0219i \u00een caiete.
\nSecven\u021ba pedagogic\u0103: Fixarea cuno\u0219tin\u021belor<\/p>\n
2. Subiectul lectiei: Sc\u0103derea numerelor formate din zeci \u0219i unit\u0103\u021bi
\nObiectiv fundamental:\u00a0 exerci\u021bii de sc\u0103dere f\u0103r\u0103 trecere peste ordin a numerelor formate din zeci \u0219i unit\u0103\u021bi.
\nObiectiv opera\u021bional:
\n-s\u0103 rezolve o problem\u0103 prin opera\u021bia de sc\u0103dere.
\nDescrierea activit\u0103\u021bii :
\nPe flip-chart este\u00a0 scris\u0103 urm\u0103toarea problem\u0103: Bunica are \u00een curte 15 g\u0103ini si 12 ra\u021be. Cu c\u00e2t are mai multe g\u0103ini dec\u00e2t ra\u021be? Li s-a cerut elevilor s\u0103 rezolve problema pe baza unui suport imagistic: 15 buline albastre\u00a0 simbolizeaz\u0103 num\u0103rul de g\u0103ini si 12 buline ro\u0219ii\u00a0 simbolizeaz\u0103 num\u0103rul de ra\u021be. Problema a fost apoi analizat\u0103 prin stabilirea p\u0103r\u021bilor (m\u0103rimii) cunoscute\u00a0 si a p\u0103rtii (m\u0103rimii) necunoscute. M\u0103rimile cunoscute au fost comparate. Fiecare g\u0103in\u0103 a format\u00a0 pereche cu o ra\u021b\u0103. Au observat faptul c\u0103 3 g\u0103ini au r\u0103mas f\u0103r\u0103 pereche. Deci, putem spune c\u0103 bunica are cu 3 g\u0103ini mai multe dec\u00e2t ra\u021be. Se stabile\u0219te \u0219i opera\u021bia prin care afl\u0103m cu c\u00e2t are mai multe g\u0103ini\u00a0 dec\u00e2t ra\u021be: 15-12=3 . Se scrie rezolvarea pe flip-chart \u0219i \u00een caiete.
\nSecven\u021ba pedagogic\u0103: ob\u021binerea performan\u021bei.<\/p>\n
Dezvoltarea atitudinii pozitive \u0219i a interesului pentru matematic\u0103 \u00een primii ani de \u0219colaritate este fundamental\u0103 pentru succesul academic \u0219i cognitiv al elevilor. Aceast\u0103 abordare implic\u0103 o responsabilitate major\u0103 pentru cadrele didactice din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar, care au rolul esen\u021bial de a cultiva nu doar cuno\u0219tin\u021bele matematice, ci \u0219i g\u00e2ndirea logic\u0103, creativitatea \u0219i autonomia intelectual\u0103 a copiilor.<\/p>\n
Cercet\u0103rile \u00een domeniul psihopedagogiei sugereaz\u0103 c\u0103 expunerea timpurie la experien\u021be matematice pozitive \u0219i stimulative contribuie semnificativ la formarea unei atitudini favorabile fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 disciplin\u0103. Acest lucru se realizeaz\u0103 prin:<\/p>\n
\u00cen consecin\u021b\u0103, abordarea pedagogic\u0103 centrat\u0103 pe \u00een\u021belegerea conceptelor \u0219i pe dezvoltarea ra\u021bionamentului matematic, mai degrab\u0103 dec\u00e2t pe memorarea mecanic\u0103, joac\u0103 un rol crucial \u00een formarea unei atitudini pozitive durabile fa\u021b\u0103 de matematic\u0103. Aceast\u0103 atitudine pozitiv\u0103 devine, la r\u00e2ndul s\u0103u, un factor determinant pentru succesul \u0219colar \u0219i pentru dezvoltarea competen\u021belor cognitive esen\u021biale \u00een era contemporan\u0103, caracterizat\u0103 de schimb\u0103ri rapide \u0219i nevoia constant\u0103 de adaptare \u0219i inovare.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Natura inovatoare a muncii \u00een toate domeniile \u0219i necesitatea adapt\u0103rii constante a omului la noi situa\u021bii, procese \u0219i provoc\u0103ri profesionale eviden\u021biaz\u0103 importan\u021ba dubl\u0103 a educa\u021biei. \u0218coala trebuie nu doar s\u0103 transmit\u0103 informa\u021bii, ci \u0219i s\u0103 cultive abilit\u0103\u021bile intelectuale, autonomia \u0219i … Cite\u0219te continuarea
\nBonta\u015f Ioan – \u201ePedagogie\u201d – Editura All, 1998
\nJinga I., Negret I. – \u201eInv\u0103\u0163area eficient\u0103\u201d – Editura Edilis, Bucure\u015fti, 1994
\nJoi\u0163a E. – \u201eEficien\u0163a instruirii\u201d – Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1999
\nNeac\u015fu, Ion – \u201eMetode \u015fi tehnici de \u00eenv\u0103\u0163are eficient\u0103\u201d – Editura Militar\u0103, Bucure\u015fti, 1990
\nIucu, Romi\u021b\u0103 B. – \u201eInstruirea \u015fcolar\u0103 – Perspective teoretice \u015fi aplicative\u201d – Editura Polirom, Ia\u015fi, 2001<\/p>\n