To\u021bi cei implica\u021bi \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt trebuie s\u0103 con\u0219tientizeze c\u0103 cerin\u021bele educative speciale nu sunt greu de \u00een\u021beles. Trebuie doar s\u0103 accepte c\u0103 fiecare copil are nevoie de educa\u021bie, c\u0103 prin educa\u021bie se dezvolt\u0103 \u0219i poate deveni membru integrat al societ\u0103\u021bii lui, dar \u0219i c\u0103 aceast\u0103 educa\u021bie oferit\u0103 trebuie s\u0103 fie potrivit\u0103 fiec\u0103ruia, pentru a-\u0219i atinge \u021bintele.
\nUn lucru important de la care trebuie pornit este acceptarea faptului c\u0103 fiecare este diferit. Fiecare om are particularit\u0103\u021bile sale, nu suntem identici, lucru valabil \u0219i \u00een cazul elevilor no\u0219tri. Nu exist\u0103 doi oameni identici, nu exist\u0103 doi copii identici. Atunci, cum s\u0103-i trat\u0103m pe to\u021bi la fel? <\/p>\n
Pentru un profesor este un adev\u0103r evident, fiecare elev este \u00een felul s\u0103u. Fiecare copil este unic \u015fi niciun copil nu este identic cu altul. Sunt diferen\u0163e pe care le vedem cu ochiul liber \u015fi altele pe care le observ\u0103m mai greu sau avem nevoie de metode speciale ca s\u0103 le eviden\u0163iem.<\/p>\n
Copiii difer\u0103 \u00eentre ei prin particularit\u0103\u021bile individuale \u0219i de v\u00e2rst\u0103. Unii sunt mai gra\u0219i, al\u021bii mai slabi, unii mai \u00eenal\u021bi, al\u021bii mai scunzi, mai sensibili sau mai puternici, mai len\u021bi sau mai rapizi, mai talenta\u021bi la un sport sau la altul, mai cumin\u021bi sau mai n\u0103zdr\u0103vani \u0219i putem continua.<\/p>\n
Diferen\u021bele pot fi date de tr\u0103s\u0103turile lor fizice, de reac\u021biile emo\u021bionale, de temperament, de ritmul de dezvoltare, de ritmul cu care \u00eenva\u021b\u0103, de pasiuni, da aptitudini \u0219i talente dar \u0219i de comportamentele pe care le manifest\u0103 fiecare.<\/p>\n
Unii copii\u00a0 se nasc cu anumite caracteristici pe care le vor avea toat\u0103 via\u0163a:\u00a0 nu v\u0103d bine, sau nu aud, au deform\u0103ri, lipsa unui membru, sau un creier care nu se dezvolt\u0103 la fel cu al celorlal\u021bi, ceea ce noi consider\u0103m deficien\u021be. Nu exist\u0103 clase \u00een care s\u0103 nu avem m\u0103car un astfel de elev.<\/p>\n
Dac\u0103 cre\u0219terea \u0219i dezvoltarea unor copii sunt afectate\u00a0 de mediul \u00een care tr\u0103iesc, spunem c\u0103 ei sunt depriva\u021bi. \u00censeamn\u0103 c\u0103 mediul este d\u0103unator sau nu asigur\u0103 cele necesare bun\u0103st\u0103rii copilului. Exemple: lipsa hranei, locuin\u021ba insalubr\u0103, neglijarea lor \u00een familie, violen\u021ba \u0219i abuzul, desp\u0103r\u021birea p\u0103rin\u021bilor, copii refugia\u021bi sau supravie\u021buitori ai unui r\u0103zboi (vezi r\u0103zboiul din Ucraina, dar nu numai). Nu mai vorbim despre copiii care tr\u0103iesc pe strad\u0103, care sunt exploata\u021bi prin munc\u0103 ( copiii din mediul rural s\u0103rac sau cei lua\u021bi de p\u0103rin\u021bi peste hotare o lun\u0103 dou\u0103, apoi se re\u00eentorc \u00een \u021bar\u0103 \u0219i o iau de la cap\u0103t \u00een anul urm\u0103tor ), despre cei bolnavi de boli cronice sau, mai grav, de cei care consum\u0103 droguri.<\/p>\n
Uneori se \u00eent\u00e2mpl\u0103 (\u00een cazuri rare, dar se \u00eent\u00e2mpl\u0103) ca unii copii s\u0103 fie privi\u021bi diferit \u00een func\u021bie de familia din care provin, mai bogat\u0103 sau mai s\u0103rac\u0103, de apartenen\u021ba la o comunitate cultural\u0103, na\u021bional\u0103, religioas\u0103 sau etnic\u0103.\u00a0Aceste apartenen\u0163e \u00eei fac sa fie diferi\u0163i \u00een anumite privin\u0163e, \u00een comportamente, obiceiuri sau stiluri de via\u0163\u0103 \u015fi r\u0103spuns la rezolvarea unor probleme.<\/p>\n
Toate aceste diferen\u0163e se traduc \u00een activitatea \u015fcolar\u0103 cu a \u00een\u0163elege c\u0103 succesul pred\u0103rii \u0219i \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii depinde de cum identific\u0103m diferen\u0163ele dintre copii, dar \u015fi de valoarea pe care o d\u0103m acestor diferen\u0163e, adic\u0103 le vedem ca cerin\u0163e fa\u0163\u0103 de activitatea noastr\u0103.<\/p>\n
Practic, noi profesorii suntem importan\u0163i \u015fi pentru felul \u00een care accept\u0103m \u015fi valoriz\u0103m diferen\u0163ele dintre copii. Trebuie s\u0103 privim aceste\u00a0 diferen\u0163e ca o provocare pentru a ne \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i practicile nu\u00a0 ca defecte sau probleme care \u00eei privesc doar pe copii. Diferen\u0163ele impun existen\u0163a unor cerin\u0163e fa\u0163\u0103 de educa\u0163ie. Aceste cerin\u0163e sunt mai mult sau mai pu\u0163in speciale, \u00een func\u0163ie de cum trebuie adaptat\u0103 educa\u0163ia c\u0103tre fiecare beneficiar.<\/p>\n
Indiferent de diferen\u0163ele pe care le manifest\u0103 copiii unii fa\u0163\u0103 de al\u0163ii,\u00a0 c\u00e2nd vin la \u015fcoal\u0103 ei trebuie sprijini\u0163i s\u0103 \u00eenve\u0163e. Mul\u021bi copii se confrunt\u0103 cu probleme la un anumit moment al vie\u021bii lor. Unele probleme se rezolv\u0103, altele necesit\u0103 sprijin continuu.<\/p>\n
Pentru noi, profesorii, este important s\u0103 \u015ftim c\u0103 to\u021bi copiii trebuie s\u0103 beneficieze de educa\u021bie \u015fi s\u0103 g\u0103sim calea pentru a face acest lucru posibil. Trebuie s\u0103 consider\u0103m c\u0103 to\u021bi copiii pot \u00eenv\u0103\u021ba, condi\u021bia fiind ca ei s\u0103 frecventeze \u0219coala.<\/p>\n
Analiza diferen\u0163elor dintre elevi nu se poate opri la a le recunoa\u015fte, ci trebuie s\u0103 trecem mai departe s\u0103 identific\u0103m c\u0103 accentuarea acestor diferen\u0163e duce la discriminare. Din p\u0103cate, se pare c\u0103 discriminarea continu\u0103 s\u0103 fie problema cea mai important\u0103 a educa\u0163iei \u015fi a \u015fcolii.<\/p>\n
Discriminarea se refer\u0103 la diferen\u0163ele care nedrept\u0103\u0163esc, eticheteaz\u0103 \u015fi marginalizeaz\u0103, chiar exclud pe unii copii \u00een favoarea altora.\u00a0Eliminarea \u015fanselor unor copii \u00een favoarea altora este discriminare.\u00a0 Tratarea\u00a0 diferit\u0103 c\u00e2t \u015fi p\u0103rtinitoare care lezeaz\u0103 at\u00e2t pe cei implica\u0163i c\u00e2t \u015fi pe ceilal\u0163i membrii ai societ\u0103\u0163ii este discriminare.<\/p>\n
Dac\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 \u015fcoala face discrimin\u0103ri e nevoie s\u0103 vedem remedii la aceste probleme. Un remediu este educa\u0163ia integrat\u0103. Ea se refer\u0103 la faptul c\u0103 to\u0163i copiii trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e \u00eempreun\u0103,\u00a0 \u00een medii c\u00e2t mai aproape de contextul normal al vie\u0163ii \u015fi nu \u00een medii separate.<\/p>\n
Educa\u0163ia integrat\u0103\u00a0 a devenit o mi\u015fcare care se opune politicilor \u015fi practicilor exclusiviste. Ea se refer\u0103 la faptul c\u0103 fiecare copil trebuie integrat \u00eentr-un program adecvat de educa\u0163ie \u015fi c\u0103 fiecare copil are dreptul s\u0103 mearg\u0103 la \u015fcoala unde merg to\u0163i copiii din vecin\u0103tatea sa \u015fi care r\u0103spunde nevoilor sale educative. Aceast\u0103 mi\u015fcare\u00a0 a devenit metoda preferat\u0103 pentru a r\u0103spunde nevoilor educative a tuturor elevilor, \u015fcolilor \u015fi claselor obi\u015fnuite. De ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru?<\/p>\n
Pentru c\u0103 to\u0163i copiii au dreptul de a fi educa\u0163i \u00eempreun\u0103, oricare ar fi dizabilitatea\/ handicapul sau dificult\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are. Pentru c\u0103 educa\u0163ia integrat\u0103 este un drept \u00een respectarea c\u0103ruia este vorba de educa\u0163ie bun\u0103 \u015fi de bunul sim\u0163 social.<\/p>\n
Exist\u0103 o dezbatere continu\u0103 asupra avantajelor includerii copiilor cu cerin\u021be educative speciale \u00een structurile educative al\u0103turi de cov\u00e2rstnicii lor. Integrarea \u015fcolar\u0103 a copiilor cu cerin\u0163e educative speciale creeaz\u0103 discu\u0163ii, dispute \u00eentre p\u0103rin\u021bi. Educa\u0163ia incluziv\u0103 cuprinde aceast\u0103 discu\u0163ie dar \u015fi \u00een plus, orientarea spre calitate \u015fi eficien\u0163\u0103 a \u00eentregului sistem educativ, formal \u015fi nonformal.<\/p>\n
Unii p\u0103rin\u0163i, profesioni\u015fti \u015fi chiar persoane cu dizabilit\u0103\u0163i argumenteaz\u0103 c\u0103 unei persoane care este impiedicat\u0103 s\u0103 participe \u00eempreun\u0103 cu egalii s\u0103i \u00een \u015fcolile generale i se neag\u0103 dreptul fundamental la educa\u0163ie. Al\u0163ii, dimpotriv\u0103, afirm\u0103 c\u0103 prin integrarea \u00een \u015fcolile generale, multor copii cu cerin\u0163e speciale nu li se asigur\u0103 satisfacerea nevoilor lor.<\/p>\n
Argumentele celor din urm\u0103 se bazeaz\u0103 pe nevoia de curriculum \u015fcolar adaptat, resurse \u015fi atitudini pozitive a personalului din \u015fcoli, dar \u015fi pe nevoia de formare a unor deprinderi pentru profesori \u015fi p\u0103rin\u0163i \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t ace\u015fti copii s\u0103 fie inclu\u015fi \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului. De aceea, de multe ori, incluziunea se confund\u0103 cu integrarea deplin\u0103 sau integrarea de calitate.<\/p>\n
De asemenea, unii v\u0103d includerea tuturor copiilor \u00een \u015fcoli obi\u015fnuite sau speciale ca imposibil\u0103, nerealist\u0103 \u015fi a\u015fa de preten\u0163ioas\u0103 \u00een resurse \u00eenc\u00e2t \u00eencalc\u0103 principiul folosirii ra\u0163ionale \u015fi echitabile a resurselor pentru toat\u0103 popula\u0163ia \u015fcolar\u0103, c\u0103 cerin\u0163ele speciale nu pot fi asigurate dec\u00e2t cu rezerve speciale adic\u0103 discriminative.<\/p>\n
Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 incluziunea nu este un simplu concept care s\u0103 poat\u0103 fi redus la\u00a0 integrarea copilului cu cerin\u0163e speciale \u00een \u015fcoal\u0103. Aceasta trebuie s\u0103 acopere adecvat\u00a0 nevoile individuale ale copiilor. Cre\u015fterea accesului \u00een \u015fcoala general\u0103 este un scop important, dar el nu reprezint\u0103 totul \u015fi nu se ob\u0163ine spontan. Este nevoie de planificare activ\u0103 \u015fi de promovarea\u00a0 unei abord\u0103ri mai deschise \u015fi mai flexibile asupra educa\u0163iei.<\/p>\n
Flexibilitatea este cuv\u00e2ntul de ordine pentru a \u00een\u0163elege educa\u0163ia incluziv\u0103.\u00a0 Principiile educa\u0163iei incluzive cer s\u0103 se aib\u0103 \u00een vedere importan\u0163a satisfacerii nevoilor\/cerin\u0163elor individuale ale copiilor, s\u0103 se lucreze \u00een parteneriat cu elevii \u015fi cu p\u0103rin\u0163ii\/persoanele care fac educa\u0163ie, s\u0103 se implice profesorii \u015fi \u015fcolile \u00een dezvoltarea acestei abord\u0103ri.
\nEduca\u0163ia incluziv\u0103 este legat\u0103 de o societate incluziv\u0103, care promoveaz\u0103 valorile democratice \u015fi ascult\u0103 vocile tuturor membrilor ei. Societatea pluralist\u0103, multicultural\u0103 \u015fi democratic\u0103 este baz\u0103 de dezvoltare a educa\u0163iei incluzive.<\/p>\n
Educa\u0163ia incluziv\u0103 este o educa\u0163ie bazat\u0103 pe \u015fcoal\u0103 ca partener al familiilor \u015fi comunit\u0103\u0163ii \u015fi pe \u00een\u0163elegerea comunit\u0103\u0163ii ca principalul sus\u0163in\u0103tor \u015fi partener al acesteia. Este o adev\u0103rat\u0103 provocare pentru \u015fcoal\u0103, dar \u015fi pentru educa\u0163ie \u00een general. Este un drept uman. Este educa\u0163ie bun\u0103, de calitate, care d\u0103 o orientare pozitiv\u0103, democratic\u0103 tendin\u0163elor dezvolt\u0103rii practicilor educative.<\/p>\n
Copiii sunt speran\u0163a noastr\u0103 \u015fi, de modul \u00een care cre\u015ftem, educ\u0103m \u015fi sprijinim dezvoltarea lor,\u00a0 va depinde configura\u0163ia \u015fi dimensiunea democratic\u0103 a lumii de m\u00e2ine. De felul \u00een care ace\u015ftia \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 societatea \u015fi s\u0103 descopere solu\u0163iile necesare problemelor ce se ivesc permanent depinde lumea de m\u00e2ine. De aceea este necesar ca educa\u0163ia s\u0103 se adreseze tuturor copiilor.<\/p>\n
Societatea de azi trebuie s\u0103-\u015fi propun\u0103 valorizarea tuturor oamenilor \u015fi s\u0103 ofere \u015fanse la dezvoltare \u015fi educa\u0163ie tuturor.<\/p>\n
Faptul ca suntem at\u00e2t de diferi\u0163i este o \u015fans\u0103 a dezvolt\u0103rii \u015fi nu o limit\u0103.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" To\u021bi cei implica\u021bi \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt trebuie s\u0103 con\u0219tientizeze c\u0103 cerin\u021bele educative speciale nu sunt greu de \u00een\u021beles. Trebuie doar s\u0103 accepte c\u0103 fiecare copil are nevoie de educa\u021bie, c\u0103 prin educa\u021bie se dezvolt\u0103 \u0219i poate deveni membru integrat … Cite\u0219te continuarea
\nDeclara\u0163ia de la Salamanca \u015fi direc\u0163iile de ac\u0163iune \u00een domeniul educa\u0163iei speciale: Acces \u015fi calitate, Salamanca, Spania, iunie 1994, tradus\u0103 \u015fi editat\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 prin grija Reprezentan\u0163ei Speciale UNICEF \u00een Rom\u00e2nia
\nUNESCO, S\u0103 \u00een\u0163elegem \u015fi s\u0103 r\u0103spundem la nevoile copiilor la clas\u0103, UNESCO, UNICEF, traducere RENINCO, Bucure\u015fti, 2002
\nJohnsson T. \u2013 Noi strategii \u00een educa\u0163ia copiilor cu cerin\u0163e educative speciale,\u00a0 Simpozionul \u201cEduca\u0163ie \u015fi Handicap\u201d, Bucure\u015fti, 1991<\/p>\n