\u00centruc\u00e2t am auzit din nou \u00een presa recent\u0103 vorbindu-se despre persoane \u201eexcep\u021bionale\u201d, cu rezultate mai mult dec\u00e2t notabile pe plan profesional, dar cu valoare parental\u0103 la limita falimentului, am decis s\u0103 reiterez tema omului de carier\u0103 care e\u0219ueaz\u0103 pe plan familial, sper\u00e2nd prin asta s\u0103 reamintesc unora dintre noi c\u0103 cel mai grandios aport pe care \u00eel putem aduce societ\u0103\u021bii de pe pozi\u021bia de p\u0103rinte este s\u0103 ne cre\u0219tem copiii \u00een modul cel mai implicat. Sau \u2013 cu vorbele lui G. G\u00e1sp\u00e1r \u2013 s\u0103 \u00eei cre\u0219tem prin actul (ori metoda) prezen\u021bei con\u0219tiente. Nu m\u0103 voi adresa cazurilor de normalitate benefic\u0103, \u00een care instructorul (directorul\/ politicianul\/ profesorul) de succes (sau, pur \u0219i simplu, omul comun) este \u00een primul r\u00e2nd un p\u0103rinte de succes. <\/p>\n
Din fraged\u0103 copil\u0103rie (ca s\u0103 parafrazez bogatul tezaur paremiologic rom\u00e2nesc), am putut constata prezen\u021ba \u00een vecin\u0103tate a unor odrasle provenite din familii de profesori, antrenori, instructori, directori de colegii, chiar \u0219i politicieni, cu renume \u00een comunitate, dar care au e\u0219uat lamentabil \u00een calitatea lor de p\u0103rin\u021bi, c\u0103ci copiii acestora au luat-o pe f\u0103ga\u0219ul anormalit\u0103\u021bii\/rat\u0103rii. Acest lucru a determinat periodic \u00een propria con\u0219tiin\u021b\u0103 dorin\u021ba de a afla care sunt cauzele acestei neconcordan\u021be. Studierea acestui aspect ar putea lua nenum\u0103rate chipuri \u0219i ar putea \u00eencepe fie din perspectiv\u0103 psihanalitic\u0103, psihopedagogic\u0103, fie din perspectiv\u0103 sociologic\u0103, etic\u0103. \u00centruc\u00e2t \u00een acest moment al vie\u021bii empatizez mai mult cu psihosociologia optimist-moderat\u0103 a lui Gy\u00f6rgy G\u00e1sp\u00e1r dec\u00e2t cu sindromul psihanalizei freudiene\/ jungiene, am optat pentru filtrarea cazului prin prisma studiilor celui dint\u00e2i.<\/p>\n
\u00cen deja celebrul s\u0103u studiu Copilul invizibil<\/em>, G. G\u00e1sp\u00e1r face, cu o deosebit\u0103 prezen\u021b\u0103 de spirit, un minunat elogiu al p\u0103rintelui ideal. Studiul s\u0103u de caz se poate aplica \u00een numeroase alte ipostaze din via\u021ba noastr\u0103, at\u00e2ta vreme c\u00e2t ne asum\u0103m misiunea de lider sau de formator. Premisa c\u0103r\u021bii pluseaz\u0103 ideea c\u0103 cel mai relevant element de predic\u021bie \u00een cazul dezvolt\u0103rii unui copil \u00eel constituie modul \u00een care p\u0103rintele se conecteaz\u0103 emo\u021bional cu ai s\u0103i copii, dar \u0219i m\u0103sura \u00een care acesta este capabil s\u0103-\u0219i ofere o pre\u021buire autentic\u0103. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 adultul acesta devine capabil s\u0103-\u0219i accepte nevoile \u0219i s\u0103 empatizeze \u00een mod prielnic cu cei mici\/ tineri. De\u0219i este vorba de stima de sine a adultului, privind invers aceast\u0103 premis\u0103, se poate deduce printre r\u00e2nduri o prim\u0103 cauz\u0103 a e\u0219ecului parental al acelor persoane de succes care \u0219tiu, de exemplu, s\u0103 ofere \u00eentreaga implicare unor tineri sau copii str\u0103ini (este \u0219i cazul unei perechi de instructori celebri pe care \u00eei cunosc, al c\u0103ror unic fiu \u2013 acum adult \u2013 a \u00eenregistrat un faliment social v\u0103dit), \u00eens\u0103 nu reu\u0219esc s\u0103 ofere aceea\u0219i conexiune propriilor copii: ignorarea sau neacceptarea propriilor nevoi,<\/em> fiind predispu\u0219i s\u0103 le uite \u0219i pe cele ale copiilor lor, \u201eintr\u00e2nd \u00eentr-o curs\u0103 obsesiv\u0103 pentru un rezultat anume, care \u00een realitate nu este niciodat\u0103 sub controlul nostru\u201d. Acest \u201erezultat\u201d (premii, medalii, diplome, avans\u0103ri, prime etc.) alung\u0103 adeseori capacitatea de a te conecta cu proprii copii, fie pentru c\u0103 investi\u021bia \u00een copiii altora sau \u00een proiectul profesional este mult prea mare \u0219i te r\u0103pe\u0219te mult prea mult timp de acas\u0103, fie pentru c\u0103 aduce cu sine iluzia c\u0103 \u201etotul este sub control\u201d \u0219i c\u0103 posibilitatea de lua o pauz\u0103 de la efortul prelungit \u0219i \u0219ansa de a petrece mai mult timp \u00een mod eficient emo\u021bional cu al t\u0103u copil este \u00eentotdeauna la \u00eendem\u00e2n\u0103, \u201ese va petrece \u00een cur\u00e2nd, \u00eens\u0103 nu tocmai acum\u201d.<\/p>\n O alt\u0103 cauz\u0103 posibil\u0103 este mult dezb\u0103tuta experien\u021b\u0103 a traumei<\/em>. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 la Freud, lumea doar intuia c\u0103 traumele c\u0103l\u0103toresc prin gena uman\u0103 din genera\u021bie \u00een genera\u021bie \u0219i mai ales c\u0103 traumele copil\u0103riei afecteaz\u0103 via\u021ba de adult, de la Freud \u00eencoace nimeni nu mai are vreun dubiu \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103. \u00cen transpunerea lui G. G\u00e1sp\u00e1r, aceast\u0103 teorie \u00eembrac\u0103 urm\u0103toarea form\u0103: A\u0219adar, trauma neprocesat\u0103 poate genera e\u0219ecul ipostazei parentale. \u00cen mediul formal de \u00eenv\u0103\u021bare, aceast\u0103 ipotez\u0103 func\u021bioneaz\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00een rela\u021bia profesor-elev. Astfel, acolo unde ignorarea propriilor nevoi ale adultului nu justific\u0103 degradarea\/ dec\u0103derea fiin\u021bei umane ajuns\u0103 \u00een rolul p\u0103rintelui sau formatorului, intervin acele experien\u021be negative imprimate \u00een gen\u0103. Atunci c\u00e2nd universul nostru interior sufer\u0103 \u0219i ne am\u0103gim crez\u00e2nd c\u0103 nu-i cunoa\u0219tem ra\u021biunea, avem cele mai multe \u0219anse s\u0103 ruin\u0103m rela\u021bia cu cei mici\/ tineri, cu propriul copil sau cu elevul din sala de clas\u0103.<\/p>\n Adeseori, formele de ata\u0219ament nesigur, dorin\u021ba obsesiv\u0103 a p\u0103rintelui de a-l transforma pe copil \u00eentr-un \u00eenving\u0103tor sau \u00eentr-un trofeu, lipsa aprecierilor \u0219i a valid\u0103rii \u00een copil\u0103rie, toate acestea denatureaz\u0103 propria stim\u0103 de sine a adultului viitor \u0219i altereaz\u0103 rela\u021bia cu proprii copii. \u00cen cazurile la care am ales s\u0103 fac trimitere \u00een acest articol, toate acestea sunt surse ale posibilelor traume \u0219i cauze probabile ale e\u0219ecului parental, dar ra\u021biune a succesului profesional. C\u0103ci cel care \u00een copil\u0103rie a fost mereu \u00eempins s\u0103 devin\u0103 cel mai bun, acela va fi adultul anxios cu dorin\u021be sau iluzii de perfec\u021biune, spre atingerea c\u0103rora va risca absolut orice, inclusiv conectarea emo\u021bional\u0103 cu al s\u0103u copil. Sau cu cei din sala de clas\u0103, dac\u0103 se vede ajuns \u00een pozi\u021bia formatorului\/ instructorului. Fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103 a fost proiectat\u0103 pentru apartenen\u021b\u0103 \u0219i conectare. \u00cen cazul p\u0103rin\u021bilor de carier\u0103, nevoia de conectare (cu sinele sau cu propriul copil) scade \u00een favoarea celei de apartenen\u021b\u0103 (la comunitatea corporativ\u0103, la comunitatea olimpic\u0103 etc.). Acest lucru produce efecte nu imediate \u0219i u\u0219or reparabile, ci serioase \u0219i pe termen lung. Copiii acestor persoane se simt adesea singuri, ne\u00een\u021bele\u0219i, iar cel mai r\u0103u este faptul c\u0103 ei p\u0103trund inevitabil \u00een conul de umbr\u0103 generat de succesul p\u0103rin\u021bilor \u00een comunitate. Succesul p\u0103rin\u021bilor \u00eens\u0103 nu este \u0219i succesul lor, iar comunitatea fie \u00eei izoleaz\u0103, fie \u00eei expulzeaz\u0103.<\/p>\n \u00cen cele din urm\u0103, trebuie luat \u00een calcul \u0219i transferul automat al hobby-ului<\/em> dinspre p\u0103rinte spre copil. De multe ori, ne imagin\u0103m c\u0103 dorin\u021bele, visele \u0219i pasiunile noastre sunt prin reflex sau gen\u0103 transferate copiilor no\u0219tri. Lucru care adeseori nu este valabil. Cea mai puternic\u0103 eroare a multor genera\u021bii de p\u0103rin\u021bi, \u00eendeosebi p\u00e2n\u0103 la Revolu\u021bie, se ascundea sub convingerea c\u0103 meseria sau pasiunea lor se potrive\u0219te automat \u0219i urma\u0219ilor, iar ace\u0219tia au datoria s\u0103 o aleag\u0103 la maturitate. Motiv pentru care ace\u0219tia vorbeau elogios despre meseria respectiv\u0103 sau, dac\u0103 aveau prilejul, \u00eei t\u00e2rau dup\u0103 ei la munc\u0103 ori acolo unde \u00ee\u0219i puneau \u00een aplicare hobby-ul. De\u0219i exist\u0103 nenum\u0103rate cazuri \u00een care aceast\u0103 practic\u0103 a atras cu sine transferul cu succes al pasiunii parentale pe cale filial\u0103 (vezi cazul scriitorilor de succes care au crescut \u00een familii de arti\u0219ti), nu trebuie uitat faptul c\u0103 exist\u0103 la fel de multe situa\u021bii \u00een care aceasta a adus e\u0219ecul social al t\u00e2n\u0103rului. \u00centruc\u00e2t i-au fost ignorate permanent nevoile sale reale, copilul fie \u00eencepe s\u0103 practice meseria p\u0103rin\u021bilor, dar f\u0103r\u0103 urm\u0103 de pl\u0103cere, duc\u00e2ndu-\u0219i via\u021ba \u00eentr-o continu\u0103 frustrare, fie alege un domeniu cu care p\u0103rin\u021bii s\u0103i nu au tangen\u021b\u0103, pentru a se diferen\u021bia \u0219i a li se opune, fie \u2013 \u00een cazul cel mai d\u0103un\u0103tor \u2013 \u00ee\u0219i pierde personalitatea \u0219i cap\u0103t\u0103 probleme identitare, ne\u0219tiind cum s\u0103 ias\u0103 din umbra p\u0103rin\u021bilor. Probabil c\u0103 majoritatea cunoa\u0219tem cazuri \u00een care persoane care formeaz\u0103 copii olimpici\/ campioni\/ tineri de performan\u021b\u0103 au \u00eent\u00e2mpinat dificultatea de a fi crescut copii cu abateri emo\u021bionale sau psihice generate pe parcursul copil\u0103riei. Ca toate celelalte posibile cauze enumerate anterior, \u0219i cea din urm\u0103 con\u021bine lips\u0103 de afectivitate\/ conectivitate \u00eentre p\u0103rinte \u0219i copil.<\/p>\n \u00cen esen\u021b\u0103, acest articol nu inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 sanc\u021bioneze, ci doar s\u0103 reactiveze \u00een noi, p\u0103rin\u021bi sau profesori, dorin\u021ba de implicare, de prezen\u021b\u0103 con\u0219tient\u0103 \u00een via\u021ba copiilor no\u0219tri de acas\u0103 sau de la \u0219coal\u0103. Consider c\u0103 articole de aceast\u0103 natur\u0103 sunt eficiente at\u00e2ta timp c\u00e2t ajung periodic \u00een pres\u0103 \u0219i ne reamintesc faptul c\u0103, \u00een fond, to\u021bi avem dorin\u021ba ca lucrurile s\u0103 mearg\u0103 bine \u00een lume, iar lucrul acesta nu este posibil dec\u00e2t prin implicare colectiv\u0103.<\/p>\n Referin\u021be<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00centruc\u00e2t am auzit din nou \u00een presa recent\u0103 vorbindu-se despre persoane \u201eexcep\u021bionale\u201d, cu rezultate mai mult dec\u00e2t notabile pe plan profesional, dar cu valoare parental\u0103 la limita falimentului, am decis s\u0103 reiterez tema omului de carier\u0103 care e\u0219ueaz\u0103 pe plan … Cite\u0219te continuarea
\n\u201eUnele dintre traumele dob\u00e2ndite \u00een trecut se pot ascunde extrem de bine \u00een lumea noastr\u0103 interioar\u0103, a\u0219a \u00eenc\u00e2t \u00eenaint\u0103m \u00een via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de prezen\u021ba lor, \u00eens\u0103 de multe ori intimitatea rela\u021biei de cuplu sau a rela\u021biei p\u0103rinte-copil \u00eempinge aceste probleme la suprafa\u021b\u0103. Cel mai u\u0219or observ\u0103m propriile dezechilibre emo\u021bionale \u00een interac\u021biunea cu ceilal\u021bi, deoarece trauma neprocesat\u0103\u00a0 are puterea de a ne influen\u021ba toate domeniile vie\u021bii, ne poate transforma \u00een p\u0103rin\u021bi reci sau distan\u021bi, \u00een adul\u021bi invazivi sau neajutora\u021bi ori \u00een persoane ambivalente ori extrem de critice. Este cert c\u0103 r\u0103nile interioare ne diminueaz\u0103 capacitatea de a c\u00e2nt\u0103ri impactul atitudinii noastre, de a ne p\u0103stra umanitatea \u0219i de a fi noi \u00een\u0219ine. Trauma ne transform\u0103 \u00een victime \u0219i apoi \u00een agresori.<\/em>\u201d (G\u00e1sp\u00e1r 2016: 79)<\/p>\n
\nG\u00e1sp\u00e1r, Gy\u00f6rgy 2016: Copilul invizibil, Curtea Veche Publishing, Bucure\u0219ti.<\/p>\n