Conform literaturii de specialitate, motiva\u021bia elevilor este v\u0103zut\u0103 din dou\u0103 perspective: una intern\u0103 \u0219i una extern\u0103. Motiva\u021bia intrinsec\u0103 are ca nucleu propria dorin\u021b\u0103 a elevului de a se antrena \u00een activit\u0103\u021bile \u0219colare, pe care le consider\u0103 \u00een mod inerent interesante \u0219i cu sens. Acest tip de motiva\u021bie are un impact pozitiv semnificativ asupra parcursului educa\u021bional pe termen lung. Motiva\u021bia extrinsec\u0103 are ca nucleu o serie de factori externi elevului, recunoscu\u021bi sub numele de recompense externe sau chiar sanc\u021biuni (presiuni). \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, elevii sunt motiva\u021bi s\u0103 realizeze sarcinile \u0219colare ca urmare a primirii unei note, a unei laude, a unei burse sau ca urmare a unor presiuni, pentru evitarea anumitor pedepse (venite uneori \u0219i din partea cadrului didactic, dar cel mai adesea din partea p\u0103rin\u021bilor). De\u0219i benefic\u0103 pe termen scurt, aceast\u0103 form\u0103 a motiva\u021biei nu conduce la un angajament real al elevului fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare, realiz\u00e2nd de cele mai multe ori sarcinile educa\u021bionale \u00een mod mecanic, f\u0103r\u0103 o interiorizare \u0219i o \u00eensemn\u0103tate a acestora pentru ei. Martin, A. (2023) arat\u0103 c\u0103 elevii manifest\u0103 niveluri ale motiva\u021biei pozitive \u0219i ale implic\u0103rii \u00een sc\u0103dere odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, mai concret pe m\u0103sur\u0103 ce ace\u0219tia trec de mijlocul adolescen\u021bei, urm\u00e2nd ca apoi s\u0103 creasc\u0103 pe la sf\u00e2r\u0219itul acestei perioade, c\u00e2nd se face trecerea la v\u00e2rsta adult\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te motiva\u021bia negativ\u0103, acela\u0219i autor arat\u0103 faptul c\u0103 prezint\u0103 un nivel \u00een cre\u0219tere u\u0219oar\u0103 pentru toate v\u00e2rstele, iar anxietatea cre\u0219te semnificativ. Pe de alt\u0103 parte, implicarea negativ\u0103 este \u00een cre\u0219tere la nivelul grupelor de v\u00e2rst\u0103 specifice adolescen\u021bei timpurii \u0219i mijlocul adolescen\u021bei.<\/p>\n
Factorii care au o influen\u021b\u0103 mai mic\u0103 sau mai mare asupra nivelului de motiva\u021bie a elevilor sunt: orientarea c\u0103tre obiectivele de \u00eenv\u0103\u021bare, metodele de predare (Duy, N., Binh, L., Nguyen, T., P., G., 2021); domeniul de specialitate a profesorului, abilit\u0103\u021bile profesorului de management al clasei, comunicarea cu p\u0103rin\u021bii, caracteristicile elevilor, specializarea aleas\u0103 (Yilmaz, E., \u0218ahin, M., Turgut., M., 2017); experien\u021bele anterioare de \u00eenv\u0103\u021bare pozitiv\u0103; natura sarcinilor de \u00eenv\u0103\u021bare (Kenneth, W., K., Lo., Grace, Ngai, Stephen C., F., Chan, Kam-por Kwan, 2022).<\/p>\n
Hodis, F., A., Hodis, G., M. (2022) identific\u0103 o serie de strategii pe care profesorii le pot aplica la clas\u0103 \u00een vederea cre\u0219terii nivelului de motiva\u021bie intern\u0103:<\/p>\n
- \n
- Oferirea de explica\u021bii clare pentru fiecare sarcin\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare.<\/li>\n
- \u00cemp\u0103r\u021birea sarcinilor complexe \u00een buc\u0103\u021bi mai mici, realizabile \u00een diferite sesiuni de \u00eenv\u0103\u021bare.<\/li>\n
- Specificarea nivelului de performan\u021b\u0103 a sarcinii de lucru \u0219i \u00eencurajarea recunoa\u0219terii propriilor succese- elevii nu vor mai sim\u021bi astfel anxietatea \u00eentreb\u0103rii \u201eSunt pe drumul cel bun?\u201d, ci vor fi capabili s\u0103-\u0219i dezvolte o mentalitate de \u201eeu pot\u201d.<\/li>\n
- Oferirea de ajutor structurat general, dar \u0219i individualizat pentru rezolvarea sarcinilor de lucru.<\/li>\n
- Comunicarea disponibilit\u0103\u021bii de a oferi clarific\u0103ri sau ajutor \u00een cazul \u00eent\u00e2mpin\u0103rii unor probleme \u00een rezolvarea sarcinilor de lucru.<\/li>\n
- Furnizarea de feedback clar \u0219i concis care s\u0103 le permit\u0103 elevilor identificarea sarcinilor bine realizate, a celor ratate, a erorilor.<\/li>\n
- Promovarea unui climat al clasei care s\u0103 dezvolte mentalitatea de explorare, realiz\u00e2nd \u00een mod constant conexiuni \u00eentre cuno\u0219tin\u021bele anterioare ale elevilor \u0219i noile tematici, subliniind relevan\u021ba acestora cu aplica\u021bii practice contectate la zonele de interes ale acestora.<\/li>\n
- Gestionarea nivelului de competitivitate \u00een clas\u0103, care de\u0219i poate fi motivant\u0103 \u0219i distractiv\u0103, poate conduce la niveluri ridicate de cost emo\u021bional (frustare).<\/li>\n
- Gestionarea constant\u0103 a distragerilor prin crearea unui mediu de \u00eenv\u0103\u021bare sigur, focusat pe concentrare \u0219i diminuarea costului efortului, care s\u0103 conduc\u0103 astfel la o eficien\u021b\u0103 mai bun\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021bare pentru elevi.<\/li>\n<\/ul>\n
Metodologie \u0219i rezultate ale cercet\u0103rii<\/strong><\/p>\n
Scopul acestui studiu de cercetare \u00eel reprezint\u0103 identificarea nivelului de motiva\u021bie \u00een r\u00e2ndul elevilor de liceu \u00een raport cu \u0219coala, urm\u0103rindu-se eviden\u021bierea diferitelor grade de motiva\u021bie, variind de la motiva\u021bia intrinsec\u0103, p\u00e2n\u0103 la amotivare (lipsa motiva\u021biei).<\/p>\n
A fost utilizat\u0103 scala de m\u0103surare a motiva\u021biei a lui Vallerand \u0219i colaboratorii (1989), compus\u0103 din 28 de itemi, tradu\u0219i \u0219i adapta\u021bi, \u00een formatul de tip Likert, de la 1 (nu corespunde deloc) la 7 (corespunde exact). Acest model are la baz\u0103 teoria autodetermin\u0103rii (Self-Determination Theory, SDT) \u0219i ofer\u0103 o perspectiv\u0103 detaliat\u0103 asupra diferitelor tipuri de motiva\u021bie care influen\u021beaz\u0103 elevii \u00een contextul \u0219colar. Concret, modelul eviden\u021biaz\u0103 cum motiva\u021bia poate varia de la forme mai autonome \u0219i interne (intrinseci) la forme mai controlate \u0219i externe (extrinseci) \u0219i, \u00een final, p\u00e2n\u0103 la amotivare (lipsa motiva\u021biei<\/p>\n
Elevii responden\u021bi au fost ruga\u021bi s\u0103 raporteze gradul \u00een care o anumit\u0103 afirma\u021bie le corespunde lor, put\u00e2ndu-se astfel identifica diferitele grade de motiva\u021bie autodeterminat\u0103 sau autonom\u0103, \u00cen total au r\u0103spuns 62 de elevi, din clasele a X-a \u0219i a XI-a, dintre care 41 sunt fete, 21 sunt b\u0103ie\u021bi; majoritari din clasa a 10-a E, profil economic, specializarea tehnician \u00een activit\u0103\u021bi economice.<\/p>\n
A fost utilizat softul SPSS statistics, versiunea 22, pentru analiza \u0219i interpretarea datelor. Analiza descriptiv\u0103 \u0219i de frecven\u021b\u0103 a celor 7 niveluri de motiva\u021bie \u0219colar\u0103 s-a realizat \u00een urma opera\u021biei de transformare a itemilor \u00een compute variable, astfel: motiva\u021bia intrinsec\u0103 – a cunoa\u0219te- itemii 2, 9, 16, 23 (motivatie intrinseca 1); motiva\u021bia intrinsec\u0103 – spre realizare- itemii 6, 13, 20, 27 (motivatie intrinseca 2);\u00a0 motiva\u021bia intrinsec\u0103 – pentru a experimenta stimularea- itemii 4, 11, 18, 25 (motivatie intrinseca 3); motiva\u021bia extrinsec\u0103 \u2013 identificat\u0103- itemii 3, 10, 17, 24 (motivatie extrinsic\u0103 1);\u00a0 motiva\u021bia extrinsec\u0103 \u2013 introiectat\u0103- itemii 7, 14, 21, 28 (motivatie extrinsic\u0103 2); motiva\u021bia extrinsec\u0103 \u2013 reglare extern\u0103- itemii 1, 8, 15, 22 (motivatie extrinsic\u0103 3); amotivare- itemii 5, 12, 19, 26.<\/p>\n
Analiza descriptiv\u0103 a datelor indic\u0103 faptul c\u0103 elevii responden\u021bi prezint\u0103 un nivel ridicat de motiva\u021bie extrinsec\u0103 prin reglementare extern\u0103 \u0219i un nivel sc\u0103zut de amotivare. Acest aspect indic\u0103 faptul c\u0103 elevii sunt motiva\u021bi de recompense sau presiuni externe, cum ar fi note, aprobarea altora sau evitarea pedepselor \u0219i nu sunt indiferen\u021bi fa\u021b\u0103 de activit\u0103\u021bile \u0219colare.<\/p>\n
![\"Analiza](\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/Bohalteanu_cercetare_01.png\")
Analiza descriptiv\u0103<\/p><\/div>\n
Analiz\u00e2nd r\u0103spunsurile elevilor responden\u021bi pentru fiecare item din cadrul celor \u0219apte niveluri ale motiva\u021biei, au rezultat urm\u0103toarele:<\/p>\n
- \n
- \u00a0 Elevii merg la \u0219coal\u0103 pentru c\u0103 sunt de p\u0103rere c\u0103 studiile le vor permite s\u0103 \u00eenve\u021be multe lucruri care \u00eei intereseaz\u0103 (motiva\u021bie intrinsec\u0103 spre a cunoa\u0219te).<\/li>\n
- \u00a0 Elevii merg la \u0219coal\u0103 pentru pl\u0103cerea pe care o experimenteaz\u0103 \u00een timp ce se autodep\u0103\u0219esc la una din realiz\u0103rile lor personale (motiva\u021bie intrinsec\u0103- spre realizare).<\/li>\n
- \u00a0 Elevii sunt motiva\u021bi s\u0103 mearg\u0103 la \u0219coal\u0103 pentru pl\u0103cerea pe care o experimenteaz\u0103 \u00een discu\u021biile cu profesorii interesan\u021bi (motiva\u021bie intrinsec\u0103- pentru a experimenta stimularea).<\/li>\n
- \u00a0 Elevii sunt motiva\u021bi de ideea c\u0103 \u0219coala le va permite s\u0103 intre pe pia\u021ba muncii \u00eentr-un domeniu care le place (motiva\u021bie extrinsec\u0103- identificat\u0103).<\/li>\n
- \u00a0 Elevii merg la \u0219coal\u0103 pentru c\u0103 doresc s\u0103-\u0219i demonstreze c\u0103 sunt capabili s\u0103 finalizeze studiile liceale (motiva\u021bie extrinsec\u0103- introiectat\u0103).<\/li>\n
- \u00a0 Elevii sunt motiva\u021bi s\u0103 mearg\u0103 la \u0219coal\u0103 pentru c\u0103 doresc s\u0103 aib\u0103 o \u201evia\u021b\u0103 bun\u0103\u201d mai t\u00e2rziu (motiva\u021bie extrinsec\u0103- reglare extern\u0103).<\/li>\n
- \u00a0 Elevii prezint\u0103 un nivel sc\u0103zut de amotivare, cu toate acestea cel mai adesea \u00een cazul itemilor da\u021bi consider\u0103 c\u0103 au avut odat\u0103 motive \u00eentemeiate s\u0103 mearg\u0103 la \u0219coal\u0103; totu\u0219i, acum se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 ar trebui s\u0103 continue (amotivare).<\/li>\n<\/ul>\n
Pentru a vedea dac\u0103 exist\u0103 diferen\u021be de percep\u021bii cu privire la nivelurile de motiva\u021bie \u0219colar\u0103 resim\u021bite de c\u0103tre elevii responden\u021bi s-a rulat testul T de independen\u021b\u0103 pe gen \u0219i clase. Valorile lui sig mai mari ca 0, \u00een cadrul acestui test, arat\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 diferen\u021be semnificative \u00eentre cele dou\u0103 grupuri \u00een func\u021bie de gen \u0219i clas\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te nivelurile de motiva\u021bie \u0219colar\u0103 resim\u021bite.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te fiabilitatea acestui construct a fost calculat coeficientul Cronbach’s Alpha a c\u0103rui valoare indic\u0103 c\u0103 valorile r\u0103spunsurilor pentru fiecare participant la fiecare set de \u00eentreb\u0103ri sunt consistente, iar acestea m\u0103soar\u0103 ceea ce trebuie- nivelurile de motiva\u021bie \u0219colar\u0103 resim\u021bite de elevi.<\/p>\n
![\"Testul](\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/Bohalteanu_cercetare_02.png\")
Testul de fiabilitate<\/p><\/div>\n
Concluzii<\/strong><\/p>\n
Pe baza rezultatelor prezentate, se pot formula urm\u0103toarele concluzii legate de motiva\u021bia elevilor responden\u021bi \u00een ceea ce prive\u0219te participarea la activit\u0103\u021bile \u0219colare: elevii sunt influen\u021ba\u021bi de factori externi \u00een procesul educa\u021bional, ace\u0219tia v\u0103z\u00e2nd \u0219coala drept un mijloc de a-\u0219i atinge anumite obiective pe termen lung; elevii prezint\u0103 niveluri moderate ale motiva\u021biei intrinseci ceea ce denot\u0103 faptul c\u0103 prezint\u0103 un anume interes \u0219i pentru propria \u00eenv\u0103\u021bare combinat cu pl\u0103cerea de a asimila noi cuno\u0219tin\u021be \u0219i astfel de a fi \u00eentr-o continu\u0103 cre\u0219tere \u0219i dezvoltare; elevii sunt motiva\u021bi de interac\u021biunile cu profesorii interesan\u021bi care le permit o implicare activ\u0103 \u00een cadrul orelor de curs; elevii prezint\u0103 un nivel sc\u0103zut de amotivare ceea ce indic\u0103 faptul c\u0103 ace\u0219ti prezint\u0103 o direc\u021bie clar\u0103 \u0219i un set de obiective bine definite \u00een raport cu \u0219coala \u0219i propriul parcurs educa\u021bional.<\/p>\n
A\u0219adar, putem conchide faptul c\u0103 acest scurt studiu de cercetare ofer\u0103 informa\u021bii relevante cu privire la nivelurile de motiva\u021bie resim\u021bite de o parte dintre elevii de liceu. \u00cen general, elevii responden\u021bi prezint\u0103 o atitudine pozitiv\u0103 fa\u021b\u0103 de \u0219coal\u0103, manifest\u00e2nd un nivel de amotivare sc\u0103zut. Pentru dezvoltarea motiva\u021biei interne \u00een r\u00e2ndul elevilor sunt necesare promovarea \u0219i sus\u021binerea unui mediu \u0219colar suportiv, care s\u0103 ofere autonomie \u00een stabilirea propriilor obiective educa\u021bionale (bine\u00een\u021beles, prin oferirea unor orient\u0103ri\/ a unui suport ghidat din partea profesorilor), pentru care ace\u0219tia depun toate eforturile din pl\u0103cere \u0219i nu din constr\u00e2ngere, urm\u0103rind \u00een final performan\u021ba pe termen lung, at\u00e2t \u00een via\u021ba profesional\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een via\u021ba personal\u0103.<\/p>\n
Referin\u021be<\/strong><\/p>\n
1. Ferreira, M., Cardoso, A., P., Abrantes, J., L., (2011). Motivation and Relationship of the Student with the School as Factors Involved in the Perceived Learning. Procedia – Social and Behavioral Sciences, Volume 29, 1707-1714, ISSN 1877-0428, doi.org\/10.1016\/j.sbspro.2011.11.416<\/a>.
\n2. Hodis, F., A., Hodis, G., M. (2022). Key factors that influence students\u2019 motivation to learn: Implications for teaching. Set: Research Information for Teachers, 2, 37\u201341. doi.org\/10.18296\/set.1509<\/a>
\n3. Kenneth, W., K., Lo., Grace, Ngai, Stephen C., F., Chan, Kam-por Kwan, (2022). How Students\u2019 Motivation and Learning Experience Affect Their Service-Learning Outcomes: A Structural Equation Modeling Analysis. Front. Psychol., Sec. Educational Psychology Volume 13 – 2022 | doi.org\/10.3389\/fpsyg.2022.825902<\/a>
\n4. Martin, A. (2023). Does age matter in student motivation and engagement?, EducationHQ, educationhq.com\/news\/does-age-matter-in-student-motivation-and-engagement-151240\/<\/a>
\n5. Duy, N., Binh, L., Nguyen, T., P., G. (2021). Factors Affecting Students\u2019 Motivation for Learning at the Industrial University of Ho Chi Minh City. 239-262. 10.1007\/978-3-030-63089-8_15.
\n6. Rashid, S., Rana, R., A., (2019). Relationship between the Levels of Motivation\u00a0 and Learning Strategies of Prospective Teachers at Higher Education Level. Bulletin of Education and Research April 2019, Vol. 41, No. 1 pp. 57-66
\n7. University of Buffalo, (n.a), University at Buffalo (UB) Office of Curriculum, Assessment and Teaching Transformation. Student Motivation. www.buffalo.edu\/catt\/teach\/develop\/theory\/student-motivation.html#title_1421510925<\/a>
\n8. Vallerand, R. J., Blais, M., Bri\u00e8re, N., & Pelletier, L. G. (1989). Construction et validation de l\u2019\u00e9chelle de motivation en \u00e9ducation (EME) [Construction and Validation of the Educational Motivation Scale (EMS)]. Revue Canadienne des Sciences du Comportement, 21, 323-349, dx.doi.org\/10.1037\/h0079855<\/a>
\n9. Yilmaz, E., \u0218ahin, M., Turgut., M., (2017). Variables Affecting Student Motivation Based on Academic Publications. Journal of Education and Practice, ISSN 2222-1735 (Paper)\u00a0\u00a0 ISSN 2222-288X (Online) Vol.8, No.12.<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Motiva\u021bia elevilor reprezint\u0103 un factor cheie \u00een procesul educa\u021bional, facilit\u00e2nd adoptarea diferitelor strategii de \u00eenv\u0103\u021bare \u00een func\u021bie de nivelul resim\u021bit de ace\u0219tia (Rashid, S., Rana, R., A., 2019). Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, nivelul de motiva\u021bie al elevilor ofer\u0103 informa\u021bii concrete … Cite\u0219te continuarea