Ca profesor de rom\u00e2n\u0103, observ de la o vreme tendin\u021ba de a se scoate din manualele \u0219i din culegerile de exerci\u021bii operele scriitorilor clasici ai literaturii rom\u00e2ne \u0219i universale. Mai mult, mi se pune deseori \u00eentrebarea de c\u0103tre unii p\u0103rin\u021bi sau de elevi, dac\u0103 nu chiar \u0219i de c\u0103tre colegi: de ce nu se schimb\u0103 programa \u0219i nu sunt introdu\u0219i al\u021bi autori \u00een locul celor pe care de at\u00e2\u021bia ani \u0219i de at\u00e2tea genera\u021bii \u00eei studiem? De ce se insist\u0103 pe lectura unor texte vechi a c\u0103ror limb\u0103 elevii abia dac\u0103 o \u00een\u021beleg?
\nF\u0103r\u0103 a discuta juste\u021bea unor asemenea dileme \u0219i f\u0103r\u0103 a contesta valoarea literar\u0103, artistic\u0103, a unor scrieri mai recente, doresc s\u0103 punctez c\u00e2teva lucruri care s\u0103 sus\u021bin\u0103 \u0219i s\u0103 motiveze necesitatea de a lectura \u0219i a studia clasicii literaturii noastre. <\/p>\n
Mai \u00eent\u00e2i de toate, este chiar ideea de clasic, adic\u0103 de valoare a unor texte pe care trecerea timpului a verificat-o. Timpul este cel care consacr\u0103 valoarea, iar o cultur\u0103 solid\u0103, o personalitate deplin format\u0103, se construie\u0219te cunosc\u00e2nd \u00eenainta\u0219ii, istoria, cultura f\u0103urit\u0103 de ace\u0219tia \u0219i l\u0103sat\u0103 mo\u0219tenire urma\u0219ilor. \u00cenv\u0103\u021b\u00e2nd din operele \u0219i din experien\u021ba lor de via\u021b\u0103, un t\u00e2n\u0103r \u00ee\u0219i poate construi treptat \u0219i apoi \u00ee\u0219i poate definitiva sistemul propriu de valori la care ulterior se poate raporta \u0219i pe care se poate modela. Este un sistem de valori care \u00eei va permite apoi s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 exigen\u021belor pe care via\u021ba \u0219i societatea i le impun. Nu mai vorbim de cunoa\u0219terea patrimoniului cultural na\u021bional care contribuie la des\u0103v\u00e2r\u0219irea cultural\u0103 \u0219i intelectual\u0103 a t\u00e2n\u0103rului.<\/p>\n
Este apoi evident\u0103 valoarea moralizatoare a acestor opere literare.<\/p>\n
S\u0103 lu\u0103m ca exemplu \u201eAmintiri din copil\u0103rie\u201d de Ion Creang\u0103. Ce poate fi Smaranda Creang\u0103 altceva dec\u00e2t modelul mamei dedicate familiei \u0219i care crede orbe\u0219te \u00een steaua norocoas\u0103 a fiului ei? \u00cen imagina\u021bia copilului, mama este o z\u00e2n\u0103 bun\u0103 f\u0103c\u0103toare de minuni sau un echivalent al sfintelor binevoitoare care apar \u00een pove\u0219ti \u0219i \u00eei ajuta pe eroi. Faptele mamei sunt \u00eencadrate \u00eentr-o poveste \u0219i comportare exemplar\u0103. \u00cen Smaranda lui David sunt exprimate ipostazele umane fundamentale: c\u0103snicie, iubire, maternitate, fidelitate, prietenie \u0219i omenie.<\/p>\n
Ilie Moromete, din romanul lui Marin Preda, este imaginea tat\u0103lui care se lupt\u0103 s\u0103 salveze p\u0103m\u00e2nturile familiei \u0219i s\u0103 \u021bin\u0103 familia unit\u0103 \u00een ciuda dificult\u0103\u021bilor financiare \u0219i a opozi\u021biei cresc\u00e2nde din partea celor trei b\u0103ie\u021bi mai mari.<\/p>\n
\u00cen basmele populare g\u0103sim modele de \u00een\u021belepciune, bun\u0103tate \u0219i omenie \u00een personaje precum Sf\u00e2nta Duminic\u0103, Sf\u00e2nta Vineri, z\u00e2nele bune sau chiar unii dintre \u00eemp\u0103ra\u021bi. Curajul, perseveren\u021ba \u0219i iste\u021bimea sunt exemplificate de Pr\u00e2slea cel voinic cel care nu se las\u0103 p\u00e2n\u0103 nu prinde ho\u021bul ce fur\u0103 merele tat\u0103lui s\u0103u. Craiul cu trei feciori din \u201ePovestea lui Harap-alb\u201d este tat\u0103l care pune la \u00eencercare veleit\u0103\u021bile de lider ale b\u0103ie\u021bilor s\u0103i. Spre surprinderea lui, cel mai mic dintre ace\u0219tia se dovede\u0219te \u0219i cel mai milostiv si mai iste\u021b. Armele, hainele \u0219i calul s\u0103u din tinere\u021be simbolizeaz\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile pe care un p\u0103rinte le d\u0103 mai departe copilului s\u0103u ca s\u0103-l ajute \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n
Din \u201eMoara cu noroc\u201d, de Ioan Slavici, afl\u0103m c\u0103 patima banului distruge cele mai \u00eenalte sentimente umane, duce la \u00eenstr\u0103inare \u0219i la ruinare social\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103, c\u0103ci \u201eIubirea de argint este r\u0103d\u0103cina tuturor relelor \u0219i cei ce au poftit-o cu \u00eenfocare au r\u0103t\u0103cit de la credin\u021b\u0103 \u0219i s-au str\u0103puns cu multe dureri<\/em>\u201d (Timotei, 6,10).<\/p>\n \u00cen paginile despre r\u0103zboi ale scriitorilor rom\u00e2ni contemporani cu cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, descoperim nenum\u0103rate exemple de eroism \u0219i de camaraderie la vremuri de restri\u0219te \u0219i de rezisten\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba vicisitudinilor istoriei. Astfel, despre eroismul soldatului rom\u00e2n afl\u0103m, spre exemplu, din poezia lui George Co\u0219buc \u201eScrisoare de la Muselim Selo\u201d. Aflat pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 \u0219i alung\u00e2nd du\u0219manul din \u021bar\u0103, osta\u0219ul se g\u00e2nde\u0219te cu dor la cei l\u0103sa\u021bi acas\u0103 \u0219i las\u0103 vorb\u0103 ca dup\u0103 moartea lui s\u0103 li se trimit\u0103 carte.<\/p>\n Ar fi multe lucruri de spus cu privire la valoarea formativ\u0103 a literaturii. Totu\u0219i, cum \u00eei putem atrage pe tinerii lectori spre literatura noastr\u0103 de alt\u0103dat\u0103? Propun aici c\u00e2teva elemente din perspectiva celui care pred\u0103 at\u00e2t la nivel gimnazial, c\u00e2t \u0219i la nivel liceal. \u00cen al doilea r\u00e2nd, cred c\u0103 este important s\u0103 se coreleze studiul literaturii cu cel al altor materii. Multor copii din zilele noastre le lipse\u0219te referin\u021ba cultural\u0103. \u021ain minte c\u0103 la o clas\u0103 de liceu am fost \u00eentrebat de ce Ilie Moromete \u00ee\u0219i face griji c\u0103 nu mai are caii. Atunci mi-am dat seama c\u0103 un copil din zilele noastre, mai ales crescut la ora\u0219 \u0219i f\u0103r\u0103 rude la \u021bar\u0103, nu are cum s\u0103 priceap\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile, grijile, unui om simplu de la sat \u0219i din alte vremuri. De aceea, se impune o corelare a con\u021binuturilor de la disciplina literatura rom\u00e2n\u0103 cu cele de la istorie, istoria artei, desen, muzic\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t elevului s\u0103 i se ofere un orizont cultural mai amplu.<\/p>\n \u00cen al treilea r\u00e2nd, alegerea textelor literare studiate la clas\u0103 ar trebui s\u0103 se fac\u0103 \u021bin\u00e2nd cont at\u00e2t de programa \u0219colar\u0103, c\u00e2t \u0219i de preferin\u021bele elevilor. Unii elevi prefer\u0103 perioada interbelic\u0103; al\u021bii prefer\u0103 literatura pa\u0219optist\u0103; unii, romanele realiste; al\u021bii, nuvela romantic\u0103. \u00cen definitiv, gusturile nu se discut\u0103, dar pentru fiecare poate fi g\u0103sit\u0103 o oper\u0103 literar\u0103 care s\u0103 trezeasc\u0103 interesul.<\/p>\n \u0218i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, trebuie o foarte mare deschidere a profesorului de rom\u00e2n\u0103 spre interpret\u0103rile pe care elevii le dau operelor literare \u0219i care pot fi pe c\u00e2t de originale, pe at\u00e2t de surprinz\u0103toare. \u00cen definitiv, poezia \u201ePlumb\u201d este despre moarte sau despre teama combatantului pe front, \u00eenconjurat de \u201eplumbi\u201d? Perspectivele sunt relative la cuno\u0219tin\u021be, gust literar \u0219i grila de lectur\u0103 aplicat\u0103, or o aplicare str\u00e2mt\u0103 a unor grile de lectur\u0103 poate s\u0103 \u00eendep\u0103rteze t\u00e2n\u0103rul cititor de tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 literatur\u0103.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ca profesor de rom\u00e2n\u0103, observ de la o vreme tendin\u021ba de a se scoate din manualele \u0219i din culegerile de exerci\u021bii operele scriitorilor clasici ai literaturii rom\u00e2ne \u0219i universale. Mai mult, mi se pune deseori \u00eentrebarea de c\u0103tre unii p\u0103rin\u021bi … Cite\u0219te continuarea
\n\u00cent\u00e2i de toate trebuie dep\u0103\u0219it\u0103 aplecarea str\u00e2mt\u0103 spre \u00een\u021belegerea fiec\u0103rui cuv\u00e2nt dintr-un text citit. Copilul trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ideea de ansamblu a fragmentului \u0219i nu trebuie s\u0103 caute \u00een dic\u021bionar toate cuvintele necunoscute care apar. \u00centr-un text pot ap\u0103rea multe arhaisme sau regionalisme, or c\u0103utarea lor \u00een dic\u021bionar este cronofag\u0103, plictisitoare \u0219i alung\u0103 \u00eens\u0103\u0219i pl\u0103cerea lecturii. De aceea, se impunea realizarea unor edi\u021bii adecvate nivelului de lectur\u0103 (\u00eencep\u0103tor, avansat, experimentat) sau nivelului de studiu, pe clase.<\/p>\n